Mataupu 6

O Iesu Keriso, Lē ua Ala iā te ia ona Faamanuia le Atua i le Fanau a Tagata

1. Po o le a lava ua matua ono ma tatau ai mo i tatou ona ia maua le faatuatua pe afai ia tatou maua faamanuiaga o le ola faavavau?

MAEU le alofa o le sauniuniga ua faia e Ieova e ala i lona Alo mo le faamanuiaga o tagata o ituaiga uma ma atu nuu! Ua ia folafolaina le laveaiina mai puapuaga, agasala ma le oti. Paga se fuafuaga mamalu! Ui lea e taua mo i tatou ona ia talisapaia, o le a oo mai lava ia faamanuiaga i le fanau a tagata e ala tasi mai i a Iesu Keriso na o ia lava. O le mafuaaga lenei na faagaee ai e le Atua le aposetolo o Peteru e tautala e uiga i a Iesu: “E leai foi se tasi ua i ai le ola; e leai lava se isi igoa i lalo o le lagi ua foaiina mai i tagata e mafaia ona faaolaina ai o i tatou.” (Galuega 4:12) O le mauaina o le poto saʻo o lenei sauniuniga ma i le faaalia o le faatuatua i le fuafuaga a le Atua i le tuu feagai ai ma Keriso, ua e tuuina ai oe e oe lava i le laina mo faamanuiaga tetele o le ola e faavavau.

2. (a) Po o le a le folafolaga o faamanuiaga na fai e le Atua i a Aperaamo, ma po o ai na faamaonia o lana “fanau”? (e) Po o ai na faasino i ai le ʻau ositaulaga ma taulaga i lalo o le tulafono a Mose? (i) Po ua faaali mai faapefea e le Tusi Paia o ai le tupu o le Malo o le Atua?

² Ua faatalitalia e tagata faatuatua le faataunuuga o lenei faamoemoe i afe ma afe o tausaga, ma ona o le folafolaga a le Atua ua tuu atu ai i a i latou lea faamoemoe lelei ia faia faapea. Sa tulei Ieova i le ulu o  le aiga Eperu, o Aperaamo, le folafolaga faapea o “atu nuu uma lava o le lalolagi” o le a faamanuiaina e ala i lana “fanau.” O lena “fanau” na faamaonia lava o Iesu Keriso lea. (Kenese 22:18; Kalatia 3:14-16, 28, 29) Na saunia foi se ʻau ositaulaga ma taulaga i lalo o le Tulafono na tuuina atu i a Isaraelu. O ia mea foi sa faasino i le lumanai i a Iesu. Na faasinoina i latou i a te ia o le Ositaulaga Maualuga sili ma le taulaga i lona lava soifuaga faaletino o le ala e aveesea ai agasala e faavavau ma aumaia ai le laveaiina mai le oti. (Kalatia 3:24; Eperu 9:11,12; Ioane 1:29) I le ma lea foi, na muai tulei i ai Ieova faapea o lē e ala mai ai le filemu tumau o le a oo mai i le fanau a tagata o le gafa lea o le aiga o le Tupu o Tavita, ma o le a avea ma tupu o le Malo o le Atua, e pule i le lalolagi aoao. Sa fai mai le agelu o Kaperielu i le faasilasilaga o le fanau faaletagata mai o Iesu: “E sili o ia, e taʻua foi o le Alo o le Silisili ese; e foai atu e le Alii o le Atua ia te ia le nofoaiga a Tavita lona tamā.” (Luka 1:32; tagai foi i le Isaia 9:6, 7; Tanielu 7:13, 14) Ioe, ua taulaʻi tasi mafaufauga e le Afioga atoa a le Atua i a Iesu Keriso o le toatasi o lē o le a ala ai ona lufilufi e Ieova le Atua faamanuiaga o le ola faavavau i le fanau a tagata.—Luka 2:25-32; Filipi 2:9-11.

I AI A O LEI FAI MA TAGATA

3. (a) Po ua faapefea ona avea Iesu ma Alo “ulumatua” o le Atua? (e) Pe ai se a ua fai mai ai le Tusi Paia o Iesu le Alo “pele e toatasi” o le Atua?

³ Pe na e iloa sa soifua mamalu Iesu muamua ua leva lava a o lumanai ona fanauina o ia o se tagata iinei i le lalolagi? Ua faailoina mai e le Tusi Paia i a i tatou faapea o ia o le Alo “ulumatua” a le Atua. O le uiga o lenei mea na faia muamua a o lumanai isi atalii o le aiga o le Atua. O ia foi o le Alo “fanauina toatasi” a le Atua, i le uiga na o ia lava na faia totino e Ieova le Atua; o isi mea uma na i ai e ala i a te ia o le Sui Sili o le Atua. O lea a o lumanai ona fanauina i le lalolagi o se tamaitiiti sa ia auauna i lagi, o le mea na iloa ai o ia o le “Upu,” o le fofoga o le Atua.—Ioane 1:3, 10, 14, NW; Kolose 1:15-17.

4. Po o le a fa Iesu e molimau ai i le mea moni sa ia soifua i le lagi a o lei afio mai i le lalolagi?

 ⁴ O le mea lea na mafai ai ona fetalai Iesu ma le tusa ai: “Sa ou i ai, a o lei i ai se Aperaamo,” ma, “o aʻu le areto ola na alu ifo mai le lagi.” (Ioane 8:58; 6:51) Faasino i le tulaga maualuga na i a te ia i le lagi, na ia tatalo: “Loʻu Tamā e, ia e tuu mai i a te aʻu le viiga faatasi ma oe, o le viiga lava sa i a te i taʻua ma oe, ao lei i ai le lalolagi.”—Ioane 17:5, NW.

LONA SOIFUAGA I LE LALOLAGI

5. (a) Ina ua oo i le taimi a le Atua mo lona Alo ia avea ai o se tagata i le lalolagi, pe na aumaia faapefea e le Atua lenei mea? (e) Pe na mafai faapefea e le tamaitiiti o Iesu ona fanau mai e tuusaolotoina mai le agasala a Atamu?

⁵ Ina ia tala feagai ma le fuafuaga a le Atua mo le faamanuiaga o tagata faatuatua, ua oo mai le taimi ua tusa ai mo lenei Alo faalelagi ia avea o se tagata i le lalolagi. Ua manaomia ai i lenei mea se vavega a le Atua. Na faaliliuina ai e Ieova e lona agaga paia po o le malosi galue, le soifuaga o Iesu mai le lagi i le manava o se teine taupou Iutaia e igoa i a Maria. Ina ua faaalia atu muamua i a Maria, na fai atu le agelu o Kaperielu: “E afio ifo le Agaga Paia i luga ia te oe, e faamalumalu ifo foi ia te oe le mana o le Silisili ese; o le mea lea e taʻua ai le tama paia, o le Alo o le Atua.” (Luka 1:35) Ua lelei lava lenei mea i le mana o Le na faia mea ona aaoina lenei mea. Ma le moni lava o Le na uluai foafoaina le uluai fafine i le malosi e fanauina ai e ia tama e mafai ai ona faapogai ma mafua ai se fafine ia afuafua se tamaitiiti e aunoa ma se tamā faaletagata, ua faapogai tino lava e le Atua lava ia le avega tauave mo le ola o le pepe. O lenei tamaitiiti, o Iesu, e le o le Atua, a o le Alo o le Atua. O ia o se tagata lelei atoatoa, e tuusaolotoina mai le agasala a Atamu. Pe na mafai faapefea lenei mea? Aua foi, pei ona fai mai le agelu, o le “mana o le Silisili ese” na te tauaveina; e oo lava ina taʻitaʻia lona tuputupu aʻe a o i totonu i le manava o Maria.

6. (a) Pei ona muai taʻua i valoaga, po o fea na fanau ai Iesu? (e) Pe ai se na papatisoina ai Iesu?

⁶ Pei ona muai taʻuina mai, na fanau Iesu i le aai o  le Tupu o Tavita, i Peteleema o Iutaia. (Mika 5:2) Na nonofo ma lona tinā ma lona tama-fai o Iosefa, e galue i le faiva o le faakamuta seia oo ina tusa po o le tolusefulu tausaga lona matua. Ona oo lea i le taimi a le Atua mo ia e fai ai le isi galuega. O lea na ia alu ai i a Ioane le Papatiso ia papatisoina ai pe ia faatofuina atoatoa ai i lalo i le vai o le Vaitafe o le Ioritana. Na faaalia ai i lenei mea na ia foaiina atu o ia e ia lava i le Atua ia tauaveina le galuega na auina mai ai o ia e le Atua i le lalolagi e fai. I le tuuina atu o ia i le papatisoga na fai ai e Iesu se faaaʻoaʻoga mo i tatou uma o e faatuatua i a te ia, ma mulimuli ane na ia faatonuina o i latou uma o e avea mona soo e ao ona ia papatisoina.—Mataio 28:19, 20.

7. Po o le a le mea na fai e le Atua i le taimi o le papatisoga o Iesu?

⁷ Ui i ia mea, ae i ai le isi mea ese na tupu i a Iesu i Ioritana. Na avanoa le lagi, ona afio ifo lea o le agaga o le Atua i ona luga, ona tulei mai lea o le Atua lava ia mai le lagi, ua faapea mai: “O loʻu Atalii pele lena, ua ou fiafia lava ia te ia.” (Mataio 3:16, 17) Sa leai lava se sesē e uiga i ai; o ia lenei o lē na muai taʻua e perofeta uma a le Atua! Iina i le Ioritana, e ala i le agaga paia, na faauʻuina ai Iesu e le Atua e fai ma ositaulaga maualuga sili na muai taʻua, o le tupu o le malo o le Atua, ma ia talaia, a o iinei i le lalolagi. (Luka 4:16-21) Sa i ai le galuega mo ia e fai.

8. Pe sa faatautu Iesu i le faaaogaina o le suafa faale tagata o le Atua po o le tautala i le upu moni? O lea po o le a e ao ina tatou fai?

⁸ Sa ia talai le Afioga a le Atua i le nuu uma mo le tolu ma le afa tausaga, ma na ia aʻoaʻo ona soo ia latou faia foi lea mea e tasi. (Luka 8:1) Ui ina sa ʻalo ese isi i na aso ona o le fefe valea e le faaaogaina o le suafa faaletagata o le Atua, sa le faatautu Iesu i le faalauiloaina o lea suafa. (Ioane 17:26) Sa ia tautala pea i le upu moni, tusa lava pe tausaafia pe leai. O le mea la na ia fai, na ia saunia ai se faaaʻoaʻoga e ao ona tatou mulimuli ai pe afai tatou te mananao e faafiafia i le Atua. Peitai na te faataunuuina foi mea e sili i lo lea.

MAPUSAGA MAI LE AGASALA MA LE OTI

9. (a) E tusa i le Mataio 20:28, po o le a le isi pogai na afio mai ai Iesu i le lalolagi? (e) Po o le a le tau o le taulaga na totogi e Iesu ia tatala ai tatou mai le agasala ma le oti?

⁹ Na silafia e Iesu faapea o lona afio mai i le lalolagi o se tagata, o se vaega o fuafuaga patino tonu a le Atua mo le tatalaina o le fanau a tagata mai le agasala ma le oti. O lea na ia fetalai ai: “O le atalii o le tagata e lei sau ia . . . a ia auauna atu ia, ma foaiina atu lona ola e fai ma togiola e sui aʻi tagata e toatele.” (Mataio 20:28) Po o le a tonu lava le uiga o lea mea? Ia, o se togiola o le tau ua totogia ia maua ai le laveaiina mai le nofo pologa. I lenei mea, na ofoina atu ai e Iesu le ola faaletagata lelei atoatoa i le taulaga, o le tau ua totogia ia tatalaina ai le fanau a tagata mai le noataga o le agasala ma le oti. (1 Peteru 1:18, 19) Pe ai se a na manaomia ai sea tatalaga?

10. Pe ai se a na mafai ai ona tatou maua mai i a Atamu na o le tofi o le agasala ma le oti?

¹⁰ Na faapea lenei mea ona o Atamu, le tupuga o i tatou uma, na agasala i le Atua. Sa faapea ona avea ai Atamu ua le lelei atoatoa ma na leiloa ai le āiā tatau i le ola. Ua o se solitulafono ma le loto i ai i tulafono a le Atua, ma na oo ai i lalo o lona faasalaga o le oti. Sa faavaeina foi e le Atua tulafono o le tofi tuufaasolo, e faamaonia ai ua tatou maua uma uiga ma amioga faaletino atoa ma isi amioga mai o tatou matua. E tusa la i ia tulafono, sa mafai e Atamu ona faasoloina mai i a la fanau tau lava o mea sa i a te ia lava; na faapea ona tatou maua ai mai i a te ia se tofi o le agasala ma le oti. (Roma 5:12) O le mea lea ua oti uma ai le fanau a tagata e totogi ai le sala a le agasala. Pe mafai faapefea ona siitia lenei sala o le oti atoa ma mea e manaomia o le amiotonu ia faafetaiaia?

11. I le saunia o le mapusaga mo le fanau a Atamu, pe na faaalia faapefea e le Atua lona finagalo mo le tulafono?

¹¹ Sa lei faavaivaia e le Atua ma fetoaʻi pe faagutugutulua i ana lava tulafono. O le a na ona faamalosia ai atili isi amioga lē taupulea i lenei mea e faaaʻoaʻoga leaga. Ae sa ia lei fulitua o ia i le fanau a tagata ma tuulafoaiina ai i latou e aunoa ma le faamoemoe. A  o ia tausisi atu pea i ana tulafono, na saunia e Ieova le Atua le mapusaga e le mo le tagata agasala ma le loto i ai, o Atamu lea, ae mo le fanau a Atamu, o e na aunoa foi ma soo se latou taofi i le mataupu, na mafatia i āuga o lona sesē. Na faia lenei mea e le Atua ia tala feagai ai ma le mataupu silisili o le tulafono o le mea na ia faaopoopoina mulimuli ane ai i le tulafono a Mose, o lona uiga, “o le ola i le ola.” (Teuteronome 19:21) Sei tatou vaai i le faatatauina o lea mataupu silisili i le togiola na saunia e ala i a Iesu.

12. Pe na o ai na mafai ona saunia mai le tau o le togiola mo le mea na leiloa i a Atamu? O lea, pe ai se a na fanau ai Iesu o se tagata?

¹² O le “tagata ola” o Atamu, o le na melea le ola mo le fanau a tagata, o se tagata lelei atoatoa. Ina ia suia le mea na leiloa, o se isi la tagata ola, e tutusa ma Atamu, ua manaomia, sē o le a ia ofo atu lona lava olaga lelei atoatoa o se taulaga mo le fanau a tagata. (1 Korinito 15:45) Sa le maua i le fanau a Atamu sē agavaa mo lenei mea, aua ua fanaua uma ma le lē lelei atoatoa. O le iʻuga la, ua oti uma aua o i latou o tagata agasala, ma ua leai se latou āiā tatau i le ola faaletagata faapea latou te osia ai se taulaga e sui ai isi. (Salamo 49:7) O lea na auina mai ai e le Atua lona lava Alo i le lalolagi. Na fanau mai Iesu o se tagata aua o se olaga faaletagata na manaomia. Peitai na soifua mai o ia e aunoa ma se fesoasoani o se tamā faaletagata, na faapea ona lelei atoatoa ai o ia pei ona sa i ai Atamu muamua. O le Atua le Tamā tasi lava o le tagata o Iesu, pei foi o ia o le Tamā o Atamu. (Luka 3:38) Na faapea ona matua tauagavaaina ai atoatoa Iesu e ofo atu lona soifua o se “togiola tala feagai lelei.”—1 Timoteo 2:6, NW; Efeso 1:7.

13. Pe ai se a na tuuina ifo ai e Iesu lona soifua ma le loto i ai ae le tetee?

¹³ I le aso 14 o Nisani i le tausaga 33 T.A. na fasiotia ai Iesu e ona fili i se laau. Sa mafai ona ia tetee, peitai sa ia lei faapeaina. (Mataio 26:53, 54) Na ia tuu atu ma le loto lona soifua e fai ma taulaga mo tatou. Pei ona taʻu mai e lana aposetolo o Peteru i a te i tatou: “O le na aveina e ia lava a tatou agasala i lona lava  tino i luga i le laau, ina ia teteʻa outou ma agasala, tatou te nofo ai i le amiotonu, O ona faalavalava ua malolo ai i tatou.”—1 Peteru 2:24; tagai foi i le Eperu 2:9.

14. Po o le a ua taʻu mai e le Tusi Paia i le Ioane 3:16, i a i tatou e uiga i le alofa o le Atua mo le fanau a tagata? O lea pe ao faapefea ona tatou talia?

¹⁴ O se faaaliga ofoofogia lava lea mea o le faaalia o le alofa o le Atua mo le fanau a tagata! Ua lagolago mai le Tusi Paia i a i tatou ia talisapaia ma le fiafia lea mea, ua faapea mai: “Aua ua faapea lava ona alofa mai o le Atua i le lalolagi, ua ia au mai ai lona Atalii e toatasi, ina ia le fano se tasi e faatuatua ia te ia, a ia maua e ia le ola e faavavau.” (Ioane 3:16) Afai o oe o se matua e i ai sou atalii matua faapelepeleina, e le taumate, e te mafai ona e talia ma le fiafia i se tele pe itiiti mai, le uiga o lea mea i le Atua. E ao ona matua faamafanafanaina o tatou loto agaʻi i a te ia i le iloa e manatu tele mai o ia i a i tatou.—1 Ioane 4:9-11.

15. (a) Pe na toetu Iesu i se tino tagata? (e) Mavae lona toetu, pe ai se a na faaali vaaia ai Iesu i ona soo? (i) Pe na tatau ai mo Iesu ona toe foi i le lagi? Ai se a?

¹⁵ Sa le tuuina e Ieova le Atua e maliu ai pea i le tuugamau, ae na faatuina aʻe o ia i le ola i lona tolu o aso. Sa lei toe tuuina atu i a te ia le ola faaletagata, aua o le uiga o lea mea ua ia toe avea le tau o le togiola. Peitai na toe “faaolaina i le agaga.” (1 Peteru 3:18) I le vaitaimi e fasefulu aso, ina ua mavae lona toetu na ia faaalitino ai i ona soo i ni taimi i le tino faaliutino, ia faamaonia ai ua toe faatuina o ia mai le oti. I lea taimi, a o vaavaai aʻe le ʻau soo, na ia afio aʻe ai agaʻi i le lagi ma na punitia ai mai le vaai e se ao. Na ia toe foi i le lagi, ina “ia faailoa ai o ia i luma o le peresona o le Atua mo i tatou,” e molia atu le tāua o lana taulaga togiola o le ositaulaga sili. (Eperu 9:12, 24, NW) O mea e manaomia o le amiotonu faaleatua ia maua; ua avanoa nei le mapusaga mo le fanau a tagata.

16. (a) Faamatala po ua aoga faapefea i a i tatou le togiola e oo i le taimi nei. (e) A o tatou mafaufau i le lumanaʻi, po o le a ua mafaia e le togiola mo i tatou ma, mo ē ua oti?

¹⁶ E oo lava i le taimi nei o loo aoga tele pea i a i tatou le togiola. I lo tatou faatuatua i ai ua mafai ona  tatou olioli ai i se tulaga mamā i luma o le Atua ma oo atu ai i lalo o lana tausiga. (Faaaliga 7:9, 10, 13-15) Ina ua tatou agasala, ona o lo tatou le lelei atoatoa ua tatou saoloto ai e sailia le faamagaloina mai le Atua i luga o le faavae o le togiola faatasi ma le mautinoa o le a ia faafofoga mai i a i tatou (1 Ioane 2:1, 2) E le gata i lea, ua tatala e le togiola le ala mo le faasaoina mai i totonu o le iʻuga o lenei faiga o mea amioleaga. Ua mafai ai ona faia le toe tutu o e oti. Ma e saunia ai le faavae mo le mauaina o le ola faavavau i le faiga fou a le Atua o mea, o le mea o le a faatatauina i le fanau a tagata ia mafai ai ona soloia ese āūga uma o le agasala tuufaasolo.—1 Korinito 15:25, 26; Faaaliga 7:17.

TUPU O LE MALO O LE ATUA

17. (a) Po o le a na faatepa i ai e Iesu e le aunoa mafaufauga e fai ma matua po o le autū o lana talaiga? (e) Po o le a na faataʻitaʻia e Iesu i ana vavega e faamalolo ai maʻi ma faatutuina ē ua oti?

¹⁷ A o feagai ma lana auaunaga faalelalolagi sa le aunoa lava ona ia faasinosinoina mafaufauga i le malo o le Atua. Na ia aʻoaʻo ona tagata ia tatalo: “Ia oo mai lou malo. Ina ia faia lou finagalo i le lalolagi, e pei ona faia i le lagi.” Ma sa ia uunaʻia i latou ia “muai saili le malo o le Atua.” (Mataio 6:10, 33, NW) Tele ana faataoto sa faasinoina ai mafaufauga ma faanaunauga i le Malo. Sa ia faia ma matua po o le mataupu o lana talaiga. (Mataio 9:35) Sa ia faaalia i ana vavega ma faamalologa maʻi ma le faatutuina o e ua oti, o se fua laitiiti lea o le mea o le a faia i le lalolagi i lalo o le malo o le Atua. I lea taimi, o le a faaiʻuina ai maʻi, tauaso o le a toe pupula, tutuli o le a toe faalogo ma lima gagase ma vae pipili o le a faamaloloina. Paga se faamanuiaga o le a i ai!—Faaaliga 21:3, 4.

18. (a) Pe na aaoina loa e Iesu le mana tau tupu ina ua toe afio atu i le lagi? Ai se a? (e) E tusa i le Mataio 25:31, 32, po o le a na fetalai i ai Iesu o le a ia fai pe a afio i le mana o le Malo?

¹⁸ O Iesu lava ia, o le na faauuina e le Atua o le tupu o le Malo. Ui lea, ina ua toe afio Iesu i le lagi sa lei oo i le taimi ua tatau ai mo ia ona tago i le mana tau tupu. E tatau ona faatali o ia i le taimi atofa a  lona Tamā. (Galuega 2:34-36) Ae na ia faasino agai i luma i le taimi pe a toe maliu mai faatasi ma le mana o le Malo, ua faapea mai: “Pe a sau le Atalii o le tagata i lona mamalu, ma le au agelu paia uma faatasi ma ia, ona tietie ai lea o ia i lona nofoālii mamalu; e faapotopotoina foi i ona luma o nuu uma lava; ona tuueseeseina lea o i latou e ia, e pei o le leoleo mamoe ona tuueseeseina o mamoe ma ʻoti.” (Mataio 25:31, 32) O loo ua tatou ola nei i lea taimi o le vaevaeina. Toeitiiti ona faaaoga lea e Keriso i lona nofoalii faalelagi lana pule tau tupu e faaleagaina ai ē amioleaga ae laveaiina tagata pei ni mamoe o e o le a fai mo latou tofi le malo faalelalolagi o le Malo.—Mataio 25:34, 41, 46.

19. Ina ia olioli i faamanuiaga e ala i a Iesu Keriso, po o le a e tatau ona tatou fai?

¹⁹ Ona o Iesu Keriso e auala mai ai faamanuiaga i le fanau uma a tagata, e tatau ona tatou faatuatua i a te ia tatou te maua ai. (Ioane 3:36) E tatau ona avea i tatou o ona soo ma gauaʻi atu tatou lava i a te ia o lo tatou tupu faalelagi. Pe o le a e faia lea mea? E i ai e tetee mai, o e mananao ia taofiofia ma faalavelave i a te oe ae peitai afai e te tuu lou faatuatua atoa i a Ieova, o le a e maua faamanuiaga, e aunoa ma se faaletonu po o le lē taulau, ua teuina e le Atua mo i latou o e alolofa i a te ia.—Salamo 62:7, 8.

[Fesili mo le Suʻesuʻega]