Po O Ai le Atua?
Mataupu 3
Po O Ai le Atua?
1. Pe ai se a ua tele ai le fenuminumiaʻi po o ai le Atua?
UA LEI taitai lava ona faapea ona sili ona manaomia tele e le tagata le Atua ma lona fesoasoani i lo le taimi nei. Ua faalagolago lava o tatou ola i le iloa o ia. Peitai, o se mea uiga ese, ua tele le faaletonu po o ai o ia, aua o aso nei, pei o aso ua mavae, toatele atua ua tapuai i ai atunuu eseese. A ua faamanino mai e le Tusi Paia e na o le toatasi pē le Atua moni.—1 Korinito 8:5, 6.
2. (a) Po o le “Atua” o le suafa faale tagata lea o le Atua moni? (e) Po o ai lona suafa faale tagata?
2 Ina ia faaeseina o ia e ia lava mai le tele o atua pepelo, ua tuuina mai e le Atua lava ia se suafa faaletagata. Ua ese mai ai lava o ia mai isi uma. Pe fesili mai nisi, “Pe le o le ‘Atua’ lona suafa?” Leai, aua o le “Atua” ua naʻo se taʻu, pei o le “Peresitene,” “Tupu” ma le “Faamasino” o taʻu. O le suafa faaletagata o le Atua ua faalauiloaina mai i a i tatou e ala i lana Afioga, le Tusi Paia, ma o lea suafa o IEOVA. I le tele o faaliliuga o le Tusi Paia ua maua lenei upu i le Salamo 83:18, ua tatou faitau ai: “Ina ia iloa e i latou, o oe, e ou le suafa o IEOVA, na o oe lava o le Silisili ese i le lalolagi uma.” Ma toetoe lava i faaliliuga uma ua maua le suafa i le Faaaliga 19:1-6, o le vaega o le fuaitau “Aleluia” po o “Hallelujah.” O le uiga o lenei upu, “Vivii i a Ioa” (o le faapuupuuga o le upu Ieova). Fai mai le tusi The Catholic Encyclopedia (1910, Tusi e VIII, itulau 329) i lenei Suafa Atua: “O Ieova, o le suafa tonu lea o le Atua o le Feagaiga Tuai.”Ui ia mea, ua faaaogaina e le aunoa e le Tusi Paia Katoliko, The Jerusalem Bible, le suafa “Yahweh.” (Iāuē) e pei foi o isi faaliliuga. Pe ai se a lea mea?
3. (a) Pe na tusia mai faapefea le suafa o le Atua i Tusi Paia Eperu? (e) Pe ai se a ua le mafai ai ona iloa lelei le faaleoga o le suafa i le gagana Eperu i taimi anamua?
3 I le gagana Eperu, o le gagana na tusi ai tusi e tolusefulu iva muamua o le Tusi Paia na aumaia ai le suafa o le Atua faaafe i mataʻitusi Eperu e fa, YHWH. I taimi anamua sa tusia le gagana Eperu e aunoa ma ni vaueli, e avane lava e le tagata faitautusi la vaueli a o ia faitau upu. O lea, o le faalavelave la i aso nei ua leai se ala e iloa tonu ai vaueli na faaaoga e tagata sa Eperū faatasi ma konesane YHWH. Ua manatu le toatele o tagata aʻoga sa faaleoina le igoa “Yahweh,” peitai o le “Jehovah” ua tele senituri o faaaoga ma ua faapea ona aupito sili ona faalauiloaina atu ai.
4. (a) Po ua faalemaumauaʻi faapefea failotu o e na fai mai e ao ina le faaaoga le suafa o le Atua, aua ua tatou le iloa lona faaleoga tonu? (e) Po o le a ua sili mamao ona taua i lo le faapefea ona faaleoina le suafa o le Atua? (i) Pe ai se a ua taua ai ona faaaoga le suafa o le Atua, e tusa i le Galuega 15:14?
4 Ona o i ai se faalemautinoa mai le faaleoga tonu o le suafa faaletagata o le Atua, ua fai mai nisi failotu ua ao ona outou le faaaogaina lava le suafa, peitai e sui aʻi, tau ina faapea “Atua” po o le “Alii.” Ui lea, ua latou le maumauaʻi e ao ina outou le faaaoga le suafa “Iesu” ma “Ieremia.” A o nei faaleoga faaaogaina taatele ua matua ese mai faaleoga faa-Eperu “Yeshʹua” ma “Yirmeiahʹ.” O le itu tāua ua le o le faaleoga ua e faaaoga mo le Suafa Atua, po o “Yahweh,” “Jehovah,” po o nisi ese, tau lava ia taatele le faaleoga i lau gagana. O le mea ua sese ua le taulau ona faaaoga lea suafa. Ai se a? Aua o i latou o e ua le faaaogaina le suafa ua le mafai ona faailogaina ai faatasi ma e ua avea e le Atua e fai ma “nuu mo lona suafa.” (Galuega 15:14) E ao ina tatou le na ona iloa le suafa o le Atua, a ia faapaiaina ma vivii i lea suafa i luma o isi pei ona sa faia e le Alo o le Atua a o i le lalolagi.—Mataio 6:9; Ioane 17:6, 26.
UIGA O LE ATUA MA LE POGAI E AO AI ONA TAPUAI TAU O IA LAVA
5. Pe ai se a ua leai ai lava se tagata e vaaia le Atua?
5 Po o le a le mea ua taʻu mai e le Tusi Paia lava ia i a i tatou e uiga i le Atua? Ua taʻu mai e le Tusi Paia faapea “o le Atua o le agaga lava ia.” (Ioane 4:24) Ua le faia aʻe se agaga i aano ma le toto, po o se isi mea faitino e mafai ona vaai ma tagofia ma faalogoina e faalogona faaletagata. (1 Korinito 15:44, 50) Ua faapea, ona le taitai ona vaaia e mata faaletagata le Atua. (Ioane 1:18) E matua mamao silisili ese lava o Ia i soo se mea ua vaaia e o tatou mata. O le malualii o mauga, o le pupula o le la ma e oo i le mamalu o lagi o fetu ua o se mea noa pe a faatusatusa atu i a te ia.—Isaia 40:25, 26.
6. (a) Po ua faamatala mai faapefea e le Faaaliga 15:3,4, uiga o le Atua? (e) Pe sa i ai se amataga o le Atua?
6 E le tioa ona alalaga lagi i le pese: “Ua tetele ma le ofoofogia au galuega, Ieova le Atua e, Le ou le malosi uma lava. E amiotonu ma moni ou ala, le Tupu o le vavau e. Po o ai o le a le mataʻu moni i a te oe, Ieova e, ma vivii atu i lou suafa, aua ua na o oe lava e faamaoni?” (Faaaliga 15:3,4, NW) Ona o Le na faia mea uma, o Ieova le Atua, le “Tupu o le vavau,” na i ai a o lumanai isi mea uma. O ia, “e mai le vavau e oo i le faavavau,” o lona uiga e leai se amataga o ia ma o le a le taitai ona i ai se iʻuga.—1 Timoteo 1:17; Salamo 90:2.
7. (a) E tusa i le Faaaliga 4:11, ai se a ua tonu ai a tatou tapuaʻiga ia ifo tau lava na o Ieova? (e) Po o le a na faataunuu ai e le Atua le foafoaina o mea uma?
7 Paga le tonu o la tatou tapuaiga e ao ina alu atu tasi tau o ia! A o tatou mafaufau i ana galuega faalefoafoaga, tatou te mafai foi ona faapea atu: “E tatau lava oe ina ia tuu atu ia te oe le viiga, ma le faaneeneega, ma le mana; aua na e faia mea uma lava, ona o lou finagalo foi e i ai i latou ma ua faia.” (Faaaliga 4:11) Ua ia faamaeʻaina le foafoaga e le o ni mea faigaluega pei ona faaaoga e tagata, ae peitai e ala i lona agaga paia, o lona malosi galue lē vaaia. (Kenese 1:2; Salamo 104:30) O le agaga paia lava lea e tasi na ia faapogai ai ona tusia le Tusi Paia ua faapea ona tatou iloa ai lona finagalo ma fuafuaga mo tagata i le lalolagi.—2 Peteru 1:21.
8. (a) Pe ai se a ia tatou tala ai i le Atua? (e) O lea la, po o le a le fesili ua ao ina tatou mafaufau loloto i ai?
8 Talu ai o mea uma ua faia na faia ‘ona o lona finagalo’ e tatau la ona latou auauna uma i le fuafuaga a le Atua. Na faaali atu e Ieova i le uluai tane ma le fafine, o Atamu ma Eva, o ana fuafuaga mo i laua, ma na ia taofia i laua e tala atu i gaoioiga ia tala feagai ma ia mea. Pe tatou te le tala foi tatou i le Atua? Ioe, aua o le Atua le Puna o lo tatou ola. Ua moni lenei mea, e le na ona o i tatou ua tupuga mai lea uluai ulugatagata na tuu atu i ai e le Atua le ola, ae peitai ona o lo tatou ola foi e le aunoa i aso taitasi e faalagolago lava i le la, timu, ʻea ma mea ʻai ua faaauau mai pea e Ieova ona tuu mai ia aoga i a i tatou. (Salamo 36:9; Mataio 5:45) I le a le tele, la, tatou te ola ai o tatou olaga ia tala feagai ma le fuafuaga a le Atua mo i tatou? E ao ona tatou mafaufau loloto e uiga i lenei mea, aua lo tatou avanoa mo le ola faavavau ua ōia.
9. (a) I le a le ala e ao ona tatou matataʻu ai i le Atua? (e) Pe ai se a ua mafai ai ona tatou fiafia o Ieova e ou le malosi uma lava?
9 Po ua faamaoni lo tatou mataʻu i le Atua? Ioe, peitai i se mataʻu lelei ia lē fou faasaga i lona finagalo aua e tonu lona finagalo. I mea e masani ai, pe tatou te le fefefe i toaʻi valea atu i mea e faapogai ai faalavelave po o le maimau ai o le ola? Pe faapefea la le sili ona tele e ao ai ona tatou matataʻu ia le faafiafiaina le finagalo o “Ieova le Atua, o Le ona le malosi uma lava.” Ae ua mafai ona tatou fiafia o ia e ou le malosi uma lava, “aua o fofoga o Ieova e fetaufetuliaʻi i le lalolagi uma, na te fesoasoani ia te i latou o e ua sao o latou loto ia te ia.” (2 Nofoaiga a Tupu 16:9; tagai foi i le Isaia 40:29-31) Ma e mafai ona tatou mautinoa e faaaoga pea Ieova lona mana i se fuafuaga saʻo ma mo le lelei o i latou e alolofa i le mea ua saʻo. Auā o le “Atua o le alofa lava ia.”—1 Ioane 4:8.
10. Po o a uiga o Ieova ua tatou fiafia ai e fai o ia ma o tatou Atua?
10 O le mea lea, e le o se Atua sauā, Ieova. “E tonu ona ala uma lava.” (Teuteronome 32:4) E moni, o ia “o le Atua fuā,” (faatonuina le alofa vilivilitaʻi) peitai o ia foi o le “Atua alofa mutimutivale ma le alofa tunoa, e tele gese lona toasa ae anoanoaʻi ma faulaʻi lona agalelei ma le upu moni.” (Esoto 20:5; 34:6, NW) “Aua ua silafia lava e ia le mea na fai aʻi i tatou; ua manatu ia o le efuefu lava i tatou.” (Salamo 103:14) Tatou te mafai ona matua fiafia tele i le i ai o sea Atua alofa fua, o lo tatou Faamasino Sili, Faitulafono ma o le Tupu.—Isaia 33:22.
11. Tusa lava pe mata tatou te le malamalama i le mafuaaga mo se tulafono a le Atua, po o le a e uʻunaʻia tatou ia usiusitaʻi i ai?
11 Ua i a Ieova le “poto ma le malosi, o loo ia te ia le mafaufau ma le faautauta.” (Iopu 12:13) Ua vaaia faamaoniga o lona atamai i ana galuega tau le foafoaga uma, i le lagi ma le lalolagi. Pei e lelei la ona tatou fesili: “Pe ai se a e ao ai i soo se tasi ona faaletonu i le mataisau o le Atua?” Ua faaalia e le Tusi Paia o mea ua ia manaomia e mo lo tatou lelei, faatasi ma lo tatou soifuaga lelei o i luma. E moni lava, pe i ai ni taimi o tagata e gata mai le poto ma le masani, tatou te le talisapaia atoatoa ai le pogai ua faamatala mai ai e le Atua ni tulafono ua faapea ona tāua o lona galueina aʻiaʻi mo lo tatou lelei. A o lo tatou talitonuga mau ua sili ona silafia lava e le Atua i lo tatou, e sili ona tele foi lona masani i lo tatou, ma o mea na ia faia ua faia mo lo tatou lelei faavavau, e uʻunaʻia ai tatou e usiusitaʻi i a te ia ma loto ua fiafia.—Salamo 19:7-11; Mika 6:8.
PO O LE ATUA SE “TIRINITI”? (TASITOLU)
12. (a) Po o a aʻoaʻoga a lotu pei o Aʻoaʻoga a Atenasiasia ua aʻoaʻo mai e uiga i le Atua? (e) Po o a fesili e ao ona tatou fesili ai e uiga i lenei aʻoaʻoga?
12 Ua aʻoaʻo e le tele o lotu a atunuu lotu Kerisiano faapea o le Atua o se “Tiriniti” ui ina le o i ai le upu “Tiriniti” i le Tusi Paia. Fai mai le Fono a le Lalolagi o Lotu talu ai nei, faapea o lotu uma o vaega o lea Fono e ao ina fautuaina le talitonuga faapea e i ai le “Atua e tasi, Tamā, Alo ma le Agaga Paia,” o lona uiga e tolu peresona i le Atua e tasi. O i latou o aʻoaʻoina lenei aʻoaʻoga ua latou ioe ma talia faapea o lea mea o se “mea lilo” (misiterio). O le Aʻoaʻoga Faa-Atenasiasia (Athanasian Creed) pe tusa o lona valu o senituri o Aso Taatele, ua faapea mai o le Tamā, le Alo, ma le Agaga Paia (Holy Ghost) e toatolu uma latou a o le mea lava e tasi, o le toatolu uma e faavavau (ma o le mea lea e leai ai se amataga) ma o le toatolu uma e ou le malosi uma lava. Ua faapea ona faitau ai le aʻoaʻoga faapea i le “Tasitolu e leai se isi e muamua pe mulimuli atu i le isi; leai foi se isi e sili pe itiiti i lo le isi.” * Po ua tala feagai lea mea? O le sili ona taua, pe tala feagai lea aʻoaʻoga ma le Tusi Paia?
13. E tusa i le New Catholic Encyclopedia, pe na talitonu perofeta Eperu ma uluai Kerisiano i se “Tiriniti”?
13 Sa le iloa e perofeta Eperu ma aposetolo Kerisiano lenei aʻoaʻoga. Ua talia e le tusi, o le New Catholic Encyclopedia (Tusiga 1967, Tusi XIV, itulau 306) faapea “o le aʻoaʻoga o le Tiriniti Paia ua le aʻoaʻoina i le Feagaiga Tuai.” Ua talia foi e lea tusi faapea o le aʻoaʻoga e tatau ona sau pe tusa o le tolu selau ma le limasefulu tausaga talu ina mavae le maliu o Iesu Keriso. O lea o uluai Kerisiano o e na aʻoaʻosaʻoina ane e Iesu Keriso sa le talitonu faapea o le Atua o se “Tiriniti.”
14. Pe na faaalia faapefea e Iesu faapea e le tutusa o ia ma lona Tama?
14 A o i le lalolagi Iesu, ma le mautinoa lava, e le tutusa o ia ma lona Tamā, aua na ia fetalai e i ai ni mea, e oo i a te ia po o agelu, latou te le iloa, ae na o le Tamā lava na te silafia. (Mareko 13:32) E le gata i lea, na ia tatalo foi i lona Tama mo le fesoasoani a o tofotofoina. (Luka 22:41, 42) I le ma lea foi, na fetalai lava o ia: “Aua e sili loʻu Tamā ia te aʻu. (Ioane 14:28) Ona o lenei mea, na fetalai Iesu e uiga i lona Tamā o “loʻu Atua” ma o “le Atua moni e toatasi.”—Ioane 20:17; 17:3)
15. Po ua tatou iloa faapefea e le tutusa Iesu ma le Atua e oo lava ina ua toe faatuina mai o ia nai e ua oti?
15 Mavae le maliu o Iesu, ona toe faatu aʻe lea o ia e le Atua i le ola ma foaʻiina atu i a te ia le mamalu e sili atu i lo lea na i a te ia muamua. Ui i ia mea, sa le tutusa lava o ia i lona Tamā. Faapefea ona tatou iloa? Aua foi mulimuli ane, ua faamatala mai e Tusi Paia faapea i le Atua, o le “ulu o Keriso” o le Atua lea. (1 Korinito 11:3) Ua faapea mai foi le Tusi Paia e pule Iesu o le tupu tofia a le Atua seia oo ina ia tuuina fili uma i lalo o ona aao, ona faapea mai foi lea i lea taimi, “ona tuuina i lalo foi lea o le Alo lava i le na tuuina i lalo ia te ia o mea uma, ina ia pule aoao le Atua i le aoao o mea.” (1 Korinito 15:28) Ma le manino la, e oo lava ina talu ai lona toetu, ua le tutusa lava Iesu Keriso ma lona Tamā.
16. (a) Po o aʻoaʻo mai le fetalaiga a Iesu, “O aʻu ma le Tama e tasi lava i maua,” o se “Tiriniti”? (e) Po o le a na faauiga i ai e Iesu lea fuaitau?
16 Peitai pe na lei fetalai Iesu i le tasi aso, “o aʻu nei ma le Tama e tasi lava i maua”? (Ioane 10:30) Ioe, sa ia fetalai faapena. Ui lea, ua le fautuaina lava e lea faamatalaga se “Tiriniti,” talu ai ona sa ia fetalai i le na o le toalua pei ua tasi, ae le toatolu. Sa e faatavaina moni lava e Iesu mau ua uma ona tatou faitauina. Po o le a na ia faauiga i ai lenei fuaitau na ia faamanino mai mulimuli ane, ina o ia tatalo faatatau mo ona tagata “ina ia tasi i latou, faapei o i taʻua ua tasi.” (Ioane 17:22) Ua “tasi” Iesu ma lona Tamā i le faapea ua ʻau tasi atoatoa Iesu ma lona Tamā. Ma na ia tatalo pe ina ia faapea ona tagata uma ona ʻau faatasi ma lona Tamā, ma Iesu ma le tasi ma le tasi.
17. Pe ai se a ua le aʻoaʻoina ai se “Tiriniti” i le faamatalaga i le Ioane 1:1?
17 Po o le a la e tusa ai i le faamatalaga i le Ioane 1:1, o le mea e faasino i a Iesu o le “Upu,” ua faapea mai: “Sa i le amataga le Upu, sa i le Atua le Upu, o le Atua foi le Upu”? Pe le faamaonia i lea mea le “Tiriniti”? E leai. Matau mai, muamua i mea uma lava, na o le toalua peresona o taʻua, e le toatolu. Ma lea foi, i lenei lava mataupu e tasi, fai mai le Ioane 1 fuaiupu e 2 faapea o le Upu sa “i le amataga ma le Atua,” ma ua faapea mai le Ioane 1 fuaiupu e 18 “e leʻi vaaia lava le Atua e se tasi,” a ua vaaia Iesu Keriso e tagata. Ona o nei mafuaaga ma ua tala feagai atoatoa ma le tusi Eleni, ua faitauina le fuaiupu muamua e nisi faaliliuga: “Sa i le Atua le Upu, ma o le Upu e tau atua,” po o “o se atua,” o lona uiga o le Upu o se tasi mamana pei se atua. (AT; NW) Ua faapea ona ioe ai lenei vaega o le Tusi Paia ma isi vaega o le Tusi Paia; e le o aʻoaʻoina mai lava se “Tiriniti.” *
18. Po ua faaalia mai faapefea e le tala a le Tusi Paia i le mea na tupu i le aso Penetekoso i le 33 T.A. le agaga paia e le se tagata?
18 A o le “Agaga Paia,” o le mea ua taʻua “o lona tolu o Peresona o le Tiriniti,” ua uma ona tatou vaaia faapea o ia, e le se peresona, a o le malosi galue o le Atua. (Faamasino 14:6) Na fai ane Ioane le Papatiso e papatiso Iesu i le agaga paia pei foi o Ioane sa papatiso atu i le vai. O le vai e lē se peresona po o le agaga paia foi se peresona. (Mataio 3:11) O le mea na muai taʻua e Ioane na faataunuuina lea ina ua faapogaia e le Atua lona Alo o Iesu Keriso e liligi ifo le agaga paia i aposetolo ma soo i le aso Penetekoso i le 33 T.A., ina ua faapea mai: “Ua faatutumuina foi i latou uma i le Agaga Paia.” Pe na “faatutumuina” i latou e se peresona? Leai, ae na faatutumuina i latou e le malosi galue o le Atua.—Galuega 2:4, 33.
19. (a) O lea, pe se aʻoaʻoga a le Tusi Paia le “Tiriniti”? (e) Po o le a le laueleele anamua na talitonu tagata faapaupau i tiriniti o atua?
19 Po o le a le mea moni ua faaalia i le “Tiriniti”? Ua le i le Afioga a le Atua, le Tusi Paia le upu po o lea mafaufauga foi. Sa lei faapogaia ma amataina le aʻoaʻoga e le Atua. Ae, o le a e naunau e fia iloa e tusa i le tusi Babylonian Life and History (e Sir E. A. Wallis Budge, lomiga o le 1925, itulau 146, 147), i Papelonia anamua, sa talitonu i ai tagata faapaupau i sea mea; o le mea moni, sa latou ifo i tiriniti o atua e sili atu i le tasi.
TAPUAI I LE ATUA “I LE AGAGA MA LE UPU MONI”
20. E tusa i le Roma 12:2, po o le a e tatau ona tatou fai ia avatu ai i le Atua le alofa vilivilitaʻi?
20 Ina ia alofa ma faaaloalo i se peresona, e manaomia e lea tagata ona iloa o ia, o ia moni lava. Ina ia avatu i le Atua le alofa vilivilitaʻi e ono ai i a te ia, e manaomia e oe ia e suesue lana Afioga ma ‘ia faamaonia i a te outou lava le lelei, ma le logolelei, ma le atoatoa o le finagalo o le Atua.’ (Roma 12:2, NW) O le mea taua e le o le faapefea ona mananao tagata ia tapuai i le Atua, ae peitai o le faapefea ona finagalo le Atua ia tapuai atu tagata i a te ia.
21. I afioga a le Alo lava o le Atua, po ua finagalo faapefea le Atua e tapuaʻi atu?
21 O sauniga faalotu ma “fesoasoani ia vilivilitaʻi” ma pe tino mai e manaia i mata o i latou o e faaaogaina ia mea, ae pe faapefea le silafaga a le Atua i a i latou? Ma le faamaoni lava, e te manao ia iloa, auā e te manao ia maua le faamaoniga a le Atua. Ua taʻu mai e le Alo lava o le Atua i a i tatou faapea “o e tapuai faamaoni latou te tapuai i le Tamā i le agaga ma le upu moni.” (Ioane 4:23, NW) Pe o le faaaogaina ea o faatusa, fai ma faataʻitaʻiga, o le ifo lea “ma tapuai i le agaga ma le upu moni”? Pe fiafia i ai le Atua?
22. (a) Po o le a fa le Tusi Paia, i le Esoto 20:4,5, e uiga i faatusa faalotu? (e) Po o le a fa le Tusi Paia e faaalia ai le faaaogaina o faatusa o se “fesoasoani” e tapuaʻi atu ai ua le se vaega o le tapuaʻiga moni?
22 I le Esoto 20:4, 5, i le tasi o Tulafono e Sefulu ua tulei le Atua lava ia: “ʻAua e te fai mo oe se tupua ua ta, po o se faatusa lava o se mea . . . ʻaua e te ifo i ai, ʻaua foi e te auauna i ai.” (O le Catholic Jerusalem Bible) Ua faauigaina e nisi tagata se faatusa faalotu ua na o se “fesoasoani” e ifo ai i le Atua aua latou te mafai ona paʻi i le faatusa. Peitai na faagaeeina e le Atua le aposetolo o Paulo e tusi mai: “Auā o le faatuatua ua matou savavali ai, a e le o le tino mai o mea.” (2 Korinito 5:7) Ua matua le natia lava e le Atua le tulaga e uiga i lenei mataupu. Ua ia taʻu mai i a i tatou o le faaaogaina o faatusa ua le o se vaega o le tapuaiga moni, peitai o ia mea o faatusa o mea “sese pepelo.” (Isaia 44:14-20; Salamo 115:4-8) Ui lava na faapea mai se tasi o le mamalu e tuuina atu i se faatusa faalotu e itiiti lea i lo lea e tuuina atu i le Atua, ua tulei lava le Atua ia o le a ia le ʻau pe avatu nisi o lona mamalu ma lona viiga i ia faatusa.—Isaia 42:8.
23. A o tatou vaavaai solo i o tatou aiga, po o a upu a le aposetolo o Ioane ua ao ona tatou manatua?
23 Ua lapatai mai i tatou ma le alofa lava e le aposetolo o Ioane: “Ia leoleo outou ia te outou ia taumamao i tupua.” (1 Ioane 5:21) Ai se a e te le vaavaai solo ai i lou fale ma fesili ifo lava oe i a te oe po o e faia lenei mea? (Teuteronome 7:25) I le avea o lou olaga ma lau tapuaiga ia tala feagai ma le finagalo alofa o Ieova e te maua ai ana faamanuiaga e faavavau.—1 Korinito 10:14.
24. Afai tatou te mananaʻo moni ia faalatalata atu i le Atua, po o le a e ao ina tatou fai?
24 Faaauau pea ona ia aʻoaʻoina le mamalu o Ieova ma ana fuafuaga alofa, ma o le a e tupu aʻe i le alofa mo ia. Ia le taitai lava ona aunoa se aso ma le faafetaia o ia mo mea lelei ua e olioli ai ona o lona alofa agalelei. A o aʻoaʻoina atili oe e uiga i a te ia, ia ootia ifo i lou loto le taua o le faamaoni i a te ia o le Atua sili i le aoao o mea. Ona o le usitai i le alofa i a te ia, o le a e tuua ai oe e oe lava i le ala e taʻitaʻia ai i le ola faavavau.—Efeso 4:23, 24; Salamo 104:33-35.
[Faaopoopoga i lalo]
^ pala. 12 Cyclopaedia of Biblical, Theological, and Ecclesiastical Literature, e J. MʻClintock ma J. Strong, Tusi e II, itulau 561.
^ pala. 17 Toetoe lava faamutaina e le ʻAu Tiriniti̇́ ona siia upu “o le Tamā, ma le Lokou, atoa ma le Agaga Paia; o i latou nei e toatolu e toatasi lava ia,” ua i ai i ni tusiga o le Tusi Paia i le 1 Ioane 5:7, Ua ioe le tagata aʻoga o lenei mau faapea o nei upu o se faaopoopoga sese i le tusi faagaeeina.
[Fesili mo le Suʻesuʻega]
