Po O Fea O i ai E ua Oti?
Mataupu 5
Po O Fea O i ai E ua Oti?
1. Po o a fesili ua taatele ona fesili ai tagata e uiga i e ua oti?
ATONU ua e oo i se faalogona gaogao iī e oo mai pe a avea e le oti se tasi ua pele. Ua faalogoina e le toatele o tagata lea mea e le na o le faanoanoa a ua matua le mafesoasoania. Ua o se mea lava la e masani ai ona tau mafaufau: Po o le a e tupu i se tagata pe a oti? Pe o malamalama pea i se isi mea? Pe i ai se faamoemoe moni faapea o le a toe tutu e ua oti? Ua i ai i le Tusi Paia se tali faamafanafana loto i ia fesili.
2. Po o le a fa a le Tusi Paia i le mea na tupu i le uluai tagata o Atamu ina ua oti, ma o lea, po o le a le oti?
2 I se faamatalaga faigofie, o le oti o le tuu faafeagai lea o le ola. I le faasalaina o le uluai tamaloa o Atamu mo lona le usitaʻi ma le loto i ai, na fetalai le Atua: “E [te] toe foi atu i le eleele, aua na faiina aʻi lava oe; aua o le efuefu oe, e te toe foi atu lava i le efuefu.” (Kenese 3:19) Mafaufau nei la: Po o fea sa i ai Atamu muamua a o lei faia e le Atua o ia mai le efuefu ma tuu atu i ai le ola? Ua a la, sa na ona ia lei i ai. I lona oti na toe foi atu Atamu i le tulaga leai se malamalama lava e tasi, ua leai se ola. Sa lei alu atu o ia i se seoli e i ai se afi po o se fiafiaga faalelagi, a ua oti—pei ona fetalai le Atua o le a faapea lava.—Kenese 2:17.
3. Po o le a fa le Failauga 9:5,10, faatatau i le uiga o le oti, ma po o le a e tupu i le mafaufau o le tagata pe a oti?
3 Ua aʻoaʻo ma le manino mai e le Tusi Paia faapea o tagata oti e le iloa se mea ma e leai se ola i le tuugamau. Matau mai le mea o fai mai ai le Failauga 9:5,10, e faatatau i le uiga o le tagata oti: “Aua o e ua ola, ua latou iloa e oti i latou; a o e ua oti, latou te le iloa se mea; ua leai foi se toe totogi ia te i latou; aua ua faagalogaloina i latou. O mea uma ua e iloa e faia e ou lima, ina faia ia ma lou malosi; aua e leai se galuega, po o se mafaufau, po o se iloa, po o se poto i le tuugamau, o loo e alu atu i ai.” O le uiga o lenei mea e lē mafai e ē ua oti ona fai soo se mea ma lē mafai ona faalogoina se mea. Ua faamutaina o latou mafaufauga, pei ona fai mai le Tusi Paia: “Aua tou te faatuatua i alii, po o le fanau a tagata, e le o i ai se olataga. E alu ese lona agaga, e foi atu i le eleele na i ai o ia; e faaumatia i lea lava aso ona manatunatu.”—Salamo 146:3, 4.
PE I AI SE AGAGA OLA PEA (SOUL) O LE TAGATA?
4. Po o le a ua faaalia e le Numera 31:28, e uiga i le upu “soul”?
4 Peitai po o le a e uiga i le soul? Pe le se vaega o le tagata e vavaeesea ai mai lona tino pe a oti ae ola pea ia? Ina ia tali mai ma le saʻo i lenei fesili tatou te manaomia ona mafaufau po o le a le soul. Atonu pe te maofa e iloa o manu atoa foi ma tagata ua taʻua o “soul” i le Tusi Paia. Pei o lenei o loo tautala le Numera 31:28, “ia taʻitasi ai le tailima selau o mea [“soul” Eperu, nephʹesh] o tagata, ma povi, ma asini, atoa ma mamoe.”—Silasila foi i le Faaaliga 16:3, o le mea o i ai le upu Eleni mo le “soul,” o le psykhé.
5. Po ua faamatala mai faapefea e le Tusi Paia le soul?
5 Po o le a le uiga o le soul? Sei tatou vaai po o le a fa le Afioga tusia a Le na faia mea e uiga i ai. Ua tatou faitau i le Kenese 2:7, faapea: “Ona faia lea e Ieova le Atua o le tagata i le efuefu o le eleele, ma ua mānava i ona pogaiisu o le mānava ola; ona avea ai lea o le tagata ma tagata ola [soul].”
6. Po o a mea moni faale Tusi Paia e uiga i le tagata ola (soul) ua faaalia ai, e le o se mea faa-ata lafoia mai faapea e mafai ona i ai, e ese mai se peresona? O lea po o le a le tagata ola, po o soul?
6 Matau mai, faamolemole, ina ua uma ona amata faamanavaina e le Atua o le tagata “ona avea ai lea o le tagata ma tagata ola [living soul].”O le mea lea o le soul o se tagata, pei lava o se tagata ua avea o se fomaʻi, o se fomaʻi lava. (1 Korinito 15:45) Talu ai la ona o le tagata ola o le (human soul) o le tagata lava ia, ua le mafai la ona avea o ni mea e faaata-lafoia, faapea e na ona apitia le tino pe faapea e mafai ona i ai, e ese mai le tagata. I le tala feagai ai ma lenei mea moni, ua faamanino mai e le Tusi Paia ua i ai i le soul uiga faaletino. Mo se faaaʻoaʻoga, ua tautala le Tusi Paia i le manao i mea ʻai faaletino o le soul, ua faapea mai: “E manao lou loto [soul] e ʻai manu.” (Teuteronome 12:20; tagai foi i le Levitiko 17:12.) Ua tautala foi le Tusi Paia, faapea e femalagaʻi le toto e ala i ona uaua, aua ua tautala mai, “le toto o le ola [soul] o ē matitiva.” (Ieremia 2:34) Ioe, o lou soul o oe moni lava lea, faatasi ma ou uiga faaletino ma faalemafaufau.—Faataoto 2:10.
7. Pe a faaaoga e le Tusi Paia le fuaitau “loʻu ola (soul),” po o ai e faasino i ai?
7 Po o le a la, i tusi o faaaoga ia fuaitau, pei o “my soul” [loʻu tagata] po o i latou o tautala i se ola o se peresona pei o i ai i totonu i a te ia? O nei mau, e moni lava, e tatau ona talafeagai ma tusi ua uma ona mafaufauina aua e le mafai ona i ai se fenuminumiaʻi e faitioina ai le Afioga a le Atua. Ua avea ma mea ua faamaonia la, faapea o le upu “soul” e mafai ona faaaogaina i auala eseese. I nisi aso e faasino i se tasi lava ia, o se soul. Ua faapea foi se tasi e tautala “o aʻu lava” e mafai ona ia tautala “loʻu soul” e uiga faavae aʻe i le mea lava e tasi. O lea na faapea ona tusia ai e le fai salamo: “Ua le mamoe loʻu tagata [soul] ona o le faanoanoa.”—Salamo 119:28, NW.
8. (a) I le a le isi auala e mafai ona faaaoga ai le upu “soul”? O lea pe mafai e se tagata ona tautala ma le saʻo ua “i ai se soul”? (e) Po o a tala faale Tusi Paia ua tautala ai i le lē iloa o le ola, po o le soul o le tagata?
8 E mafai foi ona faasinoina le “soul” i le olaga ua olioli ai se tagata ola po o se peresona. O lenei, tatou te mafai ona tautala faapea ua ola se tasi, o lona uiga o ia o se peresona ola. A le o lea, e mafai foi ona tatou tautala faapea ua i a te ia le ola, o lona uiga ua i a te ia le ola o se peresona. I lea lava ala e tasi, o le tagata la, tusa ai ma le Tusi Paia, o se soul; peitai a o ia ola pea ua mafai ona tautala atu “ua i ai le ola.” O lea pei ona tatou tautala i le lē iloa o se ola o se tasi, tatou te mafai ona tautala i le lē iloa o lona soul. Na fetalai Iesu: “Aua se a le aoga i le tagata pe afai na te maua le lalolagi uma, a e māumau lona ola?” (Mataio 16:26) Ina ua faalavelavea le maʻitaga o Rasela i le fanauina o Peniamina, ona alu ese lea o lona soul (po o le ola o se soul) mai i a te ia ma na oti ai. (Kenese 35:16-19) Ua faamutaina se peresona ola a ua avea o se tino oti. Ina ua faia e le perofeta o Elia se vavega faatatau i se tamaitiiti oti, ona toe foi mai lea o le ola o le tamaitiiti (po o le ola o se soul) ma na toe “ola ai o ia.” Na toe avea o ia o se tagata ola.—1 Tupu 17:17-23.
9. (a) Pe o tautala le Tusi Paia faapea o le tagata (soul) ua le maoti? (e) Po o a mau e faaalia ai e mafai ona oti le tagata ola (soul)?
9 Talu ai, ona o le tagata ola o le peresona lava ia, po o le a e tupu i se tagata ola (soul) i le oti? Ua matua manino lava le Tusi Paia i le faamatalaina mai e uiga i le tagata e ui atu i le oti, ua faapea mai: “O le tagata [soul] e agasala e oti ia.” (Esekielu 18:4, 20) Na sii mai foi e le aposetolo o Peteru mai tusiga a Mose faatatau i a Iesu, ua faapea: “E iu foi ina faaumatia nai le nuu o tagata [soul] uma lava o e le faalogo i lena perofeta.” (Galuega 3:23) Ina ia maumauaʻi i lenei upu moni faavae, e lei faatasi lava i soo se tasi o ona fuaiupu o tautala ai le Tusi Paia, faapea e ola pea, e lē oti, lē mafai ona faaleagaina pe faaumatia souls o tagata po o manu. Ui lea, e tele lava mau e faaalia mai ai faapea e mafai ona oti pe fasiotia le soul. (Levitiko 23:30; Iakopo 5:20) E oo lava i a Iesu Keriso fai mai le Tusi Paia: “Ua ia sasaa atu lona ola [soul] ia oti.” (Isaia 53:12) Ua tatou iloa ai la, o le tagata ola (soul) o le peresona lava ia, ma pe a oti le peresona, ua oti foi le soul po o le tagata ola.
10. Fenuminumiaʻi e uiga i a upu e lua ua faapogai tele ai le lē malamalama e uiga i le oti?
10 O le tele o le le malamalama e uiga i le oti ona o le fenuminumiaʻi i le tele o mafaufau o tagata i le uiga o le ola “soul” ma le agaga “spirit.” Ua faaali mai e le Tusi Paia e le tutusa i laua, a o le a tatou vaai i ai.
PO O LE A LE AGAGA I MEA-FAI-OLA O OLA?
11. (a) E tusa i le Iopu 34:14,15, po o a mea e lua e tatau ona maua e le tagata ia tumau ai ona ola? (e) Faamatala mai le uiga o ia mea taitasi.
11 Ua tatou aʻoaʻoina mai le Iopu 34:14,15 faapea e lua mea e tatau i le tagata (po o soo se isi mea-fai-ola faaleeleele mafaufau) ona maua, ia mafai ai ona ola: o le agaga ma le manava. Ua tatou faitau ai faapea iina: “Afai e faapea ona finagalo o ia [le Atua] ia te ia, na te faafoisia ia te ia lona agaga [Eperu, ruʹahh] ma lana mānava; [Eperu, neshamahʹ] ona oti ai lea o tagata uma lava faatasi, ma toe foi atu tagata i le eleele.” Ua tatou iloa ai o le uluai tagata na faia e le Atua mai le “efuefu o le eleele,” o lona uiga, o mea mai le eleele. I le taimi na faia ai Atamu, sa faia ai e le Atua le piliona ma piliona o sela i lona tino ia ola, ia maua e i latou le malosi o le ola. O lenei la malosi galue o le ola o le mea lea ua faauigaina iinei e le upu “spirit” (ruʹahh). Peitai la o le malosi o le ola e faaauau pea i sela taitasi uma o le piliona ma piliona o sela o Atamu, ua latou manaomia le okesene, ma e aumaia lenei mea e le mānava. O lea la, o le isi mea ona “manava atu lea o le Atua i ona pogaʻiisu le manava [neshamahʹ] o le ola.” I lea taimi ona amata lea e māmā o Atamu ona galue ma faapea ona taofiofia ai i le manavaina o le malosi o le ola i totonu i sela o lona tino.—Kenese 2:7, NW.
12. Faataitaʻi le “manava o le ola” i le mea e mafai ona tupu i se pepe faatoa fanau.
12 Ua faapena lava lenei mea pei o pepe fou faatoa fananau. Ui ina i ai le ola i pepe pe a fanau, a o nisi aso e lē manava ai pe a fanau mai. Ua iloa ai e le fomaʻi e ao ona po faateʻi le pepe ia amata ai ona manava, aua a aunoa ma le manava, e toeitiiti ona oti lea o le pepe. O lea foi la, o le ola o sela o le tino o Atamu e ao ona faaolaolaina uma e le manava ia mafai ai e Atamu ona faia o galuega a se tagata ola.
13. (a) Pe i ai se tino faaletagata o le agaga? (e) I le faaaogaina o le faataitaiga i se taavale afi, po o le a e mafai ona faatusatusa i ai le agaga?
13 A o le tagata ola o le peresona ola lava ia, o le agaga ua na o le malosi o le ola e mafai ai e le tagata ona ia ola. E leai se peresona tagata o le agaga, pe na te mafai foi ona fai se mea e mafai e se tagata ona fai. E lē mafai e le agaga ona mafaufau, tautala, faalogo, vaai pe lagona. I lea la tulaga pe faatusaina ai le agaga i le ʻave faaeletise o le maa o se taavale. E mafai e lea ʻave faaeletise ona faaola le penisini e ola ai le afi e aumai ai le malosi, ua faapogai ai ona susulu molī i luma, eʻē le pu, pe mafai ai e le reitio o le taavale ona aumai leo ma musika. Peitai a aunoa ma se afi, molī, pu ma le reitio, pe mafai e lea ʻave o le maa ona fai soo se mea o ia mea e ia lava? E leai, aua ua na o le malosi e mafai ai e mea faigaluega ona galulue ia faia faapea ia mea.
14. Pe i ai se malosi o le ola po o le agaga i manu e tusa pau ma le tagata?
14 O lenei agaga po o le malosi o le ola ua i ai lea i mea-fai-ola uma lava e ola, ua tuufaasoloina mai e matua i a latou fanau i le taimi na afuafua ai. O lea, na tulei ai le Atua i a Noa o le a ia faaoo se lolo vai “e faaumatia ai mea ola uma ua i ai le malosi galue [ruʹahh, agaga] o le ola,” o manu atoa ma tagata.—Kenese 6:17, NW; autafa, tusiga 1953; tagai foi i le Ke 7:15, 22, AV, faitauga i le autafa.
15. Po ua faaalia faapefea e le Failauga 3:19,20 e i ai i tagata ma manu lenei agaga po o le malosi o le ola?
15 Ona ua i a i latou uma lenei malosi o le ola lava e tasi po o le agaga, ua faapea ai foi i lea lava uiga e tasi ona oti ai le tagata ma manu. Ona o lea mafuaaga, fai mai le Failauga 3:19,20, NW: “Aua o le mea e oo i le tagata, e oo foi lea i manu; e tasi lava le mea e oo i a te i latou; e pei ona oti o le tasi, e faapea foi ona mate o le tasi, e tasi lava le agaga [ruʹahh] i a te i latou uma. . . . E oo uma lava i le mea e tasi; e mai le efuefu uma lava, e toe foi atu foi uma lava i le efuefu.”
16. (a) Po o le a le ala e tuua ai e le agaga le tino ina ua oti? (e) Faapefea ona toe foi i le Atua?
16 Talu ai ona o le Atua o Le aumai ai le ola, ua fai mai lana Afioga pe a oti se tagata “ma toe foi atu le efuefu i le eleele e pei ona i ai ia, ma toe foi atu le agaga i le Atua o le na foaiina mai ai.” (Failauga 12:7) I le oti e tuua mulimuli e le malosi o le ola sela uma o le tino ma amata loa ona pala le tino. O mafaufauga malamalama ma gaoioiga uma ua faaiʻuina (Salamo 104:29) Faapefea, la, e le agaga ona ‘toe foi atu i le Atua o lē na aumaia’? Pe tuua faafaitino e le malosi o le ola le lalolagi ma malaga atu i le vateatea i le afioaga o le Atua? E leai, ae toe foi atu i le Atua i le uiga faapea o le vaaiga nei i fuafuaga o le ola i le lumanaʻi o le tagata e patino lelei atoatoa lava lea i le Atua. E na o le Atua e mafai ona toe faafoisia mai le agaga, e faapogai ai ona toe ola le tagata.
17. (a) Pe mafai e se tagata oti ona faaleaga i ē ola, pe aoga se tagata ola i se tagata oti? (e) O le tatou iloa o le upu moni faatatau i le uiga o ē ua oti e puipuia ai tatou mai ā faiga faatemoni?
17 Ua ola nisi tagata i le fefe i e ua oti ma fai ai taulaga e faanofofilemuina ai tupuga ua i tuugamau. Peitai ua mafai ona faamafanafanaina i tatou i le iloa, talu ai ona o ē ua oti ua le iloa se mea, ua le mafai ai foi la e i latou ona faaleaga i ē ola. Ui lava la i le alofa tele o ni tagata i e ua oti, ua faaalia e le Afioga a le Atua ua leai lava se tasi e faia se faiga faalotu po o ni sauniga mo i latou na e aogā i ai, ae atonu na o le tele o mea e alu ai a ē ola. (2 Samuelu 12:21-23) O le poto i le uiga moni o le oti e puipuia ai foi i tatou faasaga i faiga o taumafai e tautala i e oti. Ua lapataʻi mai le Tusi Paia faapea o i latou o ē taofi e talanoa ma e oti, ua latou matua faatasi lava ma temoni, o agaga leaga na ona faatagā fai ma le pepelo ma ē ua oti.—Teuteronome 18:10-12.
PO O LE A HELE?
18. Po o le a o aʻoaʻo e le tele o faalapotopotoga lotu e uiga i hele, ma po o a fesili ua mapuna aʻe e faatatau i ai?
18 Ua aʻoaʻo e le tele o faalapotopotoga lotu faapea o ē amioleaga o loo faapuapuagatiaina ma le lē gata mai i se afi i seoli. Ae pe aʻoaʻoina mai lena talitonuga i le Afioga a le Atua? Po ua e iloa le uiga ua tuu e lau lava faalapotopotoga lotu i le “hele,” ae po ua e suesuea ia iloa le uiga ua tuuina i ai e le Tusi Paia? Po o le a hele e tusa i le Tusi Paia?
19. (a) Mai le a le upu Eperu ua faaliliuina mai ai le upu “hele”? Ma pe faapefea ona aumaia lenei upu Eperu i isi faaliliuga o le Tusi Paia? (e) Po o le a le upu Eleni ua faaliliuina mai ai le upu “hele” i nisi taimi?
19 I Tusi Paia Eperu o le Tusi Paia, ua faaliliuina le upu “hele” mai le upu Eperu sheolʹ. Ua i ai faa 65 lenei upu uma. Ui lava i lea, ua faaliliuina e le Tusi Paia, The King James Version o le Tusi Paia, sheolʹ faa 31 o “hele,” faa 31 o le “tuugamau,” ma e faa 3 o le “lua.” Ua faaliliu e le tusiga, The Catholic Douay Version o le Tusi Paia sheolʹ o “hele” faa 63 ma faatasi o se “lua” ma faa-tasi foi o le “oti.” I le Tusi Paia Eleni Kerisiano ua faaliliuina i nisi taimi le upu “hele” mai le upu Eleni hades. Ua faaliliua uma e le Tusi Paia King James ma le tusiga a Douay hades o “hele” i mea taitasi o ona faaaogaina e sefulu.
20. (a) Pe ai se a ua lē o se nofoaga e faapuapuagatiaina ai tagata ia hele? (e) Pe sa i ai Iesu i hele?
20 Po o se nofoaga vevela hele? Po o faasino seoli ma heitisi i ni nofoaga e mafatia ai ē amioleaga pe a oti? Ua manino lava, e leai, aua ua uma ona tatou iloa ua le o toe malamalama ē o oti ma o le mea lea ua le mafai ona mafatia ai. Ua le fetuiaʻi le Tusi Paia i a te ia lava, faatatau i le uiga o i latou o i hele. Ua faamaonia lenei uiga i le mea moni ua fai mai ai le Tusi Paia sa i hele Iesu. (Galuega 2:31) Ina ua taʻua e le aposetolo o Peteru lenei mea i le aso Penetekoso, na ia faauigaina ma le manino, sa i ai Iesu i le tuugamau, ae le o se mea e faatigaina ai i le afi. (1 Korinito 15:3, 4) I le tautala atu i lenei mea na siiina mai ai e le aposetolo le Salamo 16:10. Ua faaaogaina ai iinei le upu Eperu o sheolʹ ma i le Galuega 2:31, ua faaliliuina ai lenei upu e le upu Eleni o hades. Ua faaalia ai i lenei mea seoli ma heitisi e faasino i le mea lava e tasi. O le “hele” a le Tusi Paia o le tuugamau moni lava lea o le tagata.
21. (a) Pe sa talitonu Iopu amiotonu o hele o se nofoaga vevela pei se afi? (e) O lea po o le a le hele a le Tusi Paia?
21 O le faamaoni atili o lenei mea, manatu i le tala i a Iopu, o se auauna amiotonu a le Atua o le na tele ona mafatia. Sa ia tatalo i le Atua: “E! fia natia aʻu e oe i hele, [seoli; le tuugamau], ma ia e faaliloina aʻu, seia mavae atu lou toasa; ia e atofaina mai se aso mo aʻu, ma ia e manatua mai ai aʻu.” (Iopu 14:13, Dy) Paga le lē saʻo ona manatu faapea na manaomia e Iopu se puipuiga i hele pe afai o iina o se nofoaga vevela pei se afi! Ma le manino lava, o lenei “hele” ua na o le tuugamau, ma na manao Iopu ia alu i ai iina e faauma ai ona mafatiaga. E ō tagata lelei atoa ma tagata leaga i le “hele” a le Tusi Paia, o le tuugamau taatele o le fanau uma a tagata.
TAGATA MAUOA MA LASALO
22. Faapefea ona tatou iloa o afioga a Iesu e uiga i le tagata mauoa ma Lasalo o ni faataʻitaʻiga?
22 E tasi lava le mea e taʻua ai heitisi, o le mea lea ua faapogai ai ona talitonu tagata faapea o le hele a le Tusi Paia o se nofoaga e faapuapuagatia ai faaletino. O le mea lea na fetalai ai Iesu i le tagata mauoa ma Lasalo, ma faapea na oti le mauoa, ma i heitisi na oo ai i puapuaga. (Luka 16:22-31) Pe ai se a ua faapea ona eseese ai le faaaogaina o heitisi iinei mai lona faaaogaina i isi mea? Aua foi na aumaia ai e Iesu se faataoto po o se faataitaiga ma sa ia lei fetalai atu o se nofoaga faitino e faapuapuagatia ai. (Mataio 13:34) Manatu mai: Pe tonu ma faale Tusi Paia ona talitonu i se tagata ua mafatia i puapuaga ona o ia o se tagata mauoa, e ofu i laʻei lelei ma e tele mea ʻai? Pe faale Tusi Paia se tasi ua faamanuiaina i le ola faalelagi ona o ia o se tagata ʻaisi? Manatu foi i lenei mea: Po o hele faitino e felataʻi ma le lagi e faapea ona faia ai se talanoaga moni lava? I le ma lea foi, afai ana i ai le mauoa i se vaituloto afi faitino, pe mafai faapefea e Aperaamo ona auina mai Lasalo e faamālū i lona laulaufaiva i se matāua o sina vai i le tumutumu o lona limatusi? Po o le a la na faataʻitaʻia e Iesu?
23. Po o le a le uiga o le faataʻitaʻiga i le mafaufau i (a) le tagata mauoa? (e) Lasalo? (i) le oti taitoatasi? (o) le faatigaina o le tagata mauoa?
23 I lenei faataitaiga, o le tagata mauoa o le vasega o taʻitaʻi faaituaiga lotu na latou tetee ma fasiotia Iesu mulimuli ane ai. Na faaataina i a Lasalo tagata lautele o ē na talia le Alo o le Atua. Ua faaalia e le Tusi Paia e mafai ona faaaogaina le oti o se faailoga, e fai o se suiga tele i le olaga o se tagata po o le ala o gaoioiga. (Faatusatusa le Roma 6:2, 11-13; 7:4-6.) O le oti, po o le suiga mai uiga muamua, na tupu ina ua fagaina e Iesu le vasega a Lasalo faaleagaga ma faapea ona latou oo atu ai i le fiafia o Aperaamo sili, o Ieova le Atua. I lea lava taimi, na “oti” ai taʻitaʻi faalotu pepelo e tusa i le finagalo fiafia o le Atua. Ina ua lafoaʻia ese, ona latou mafatia ai lea i puapuaga e faatigaina ai ina ua faaalialia ma le malosi e tagata o Keriso ina ua mavae le Penetekoso a latou galuega leaga. (Galuega 7:51-57) O lea ua faapea ona le aʻoaʻo mai e lenei faataitaiga faapea o nisi tagata oti e faapuapuagatia i se hele afi faitino.
KENA MA PULEKATOLIO
24. (a) Pe a tautala isi faaliliuga o le Tusi Paia i le “afi i hele,” mai le a le upu Eleni muamua o faaliliuina mai ai le upu “hele”? (e) Pe na faapefea ona faaaogaina Kena a o i ai Iesu i le lalolagi?
24 Atonu e faalavelave mai nisi ma faapea mai ua tautala foi le Tusi Paia i le “afi i hele.” (Mataio 5:22, AV, Dy) E moni ua faaaoga e nisi tusiga lenei fuaitau peitai i ia faiga ua faaaogaina ai iinei upu muamua Eleni mo “hele” o Kena, a e le o heitisi [hades]. Ua faaaogaina Kena faasefulu lua i Tusi Paia Kerisiano Eleni, ma e faasino ia mea i le vanu o Hinoma i fafo o pa o Ierusalema. A o i ai Iesu i le lalolagi sa faaaoga lenei vanu o se tafunaʻi e ola ai pea le afi i le lafo i ai o teio e susunu ai otaota. Ua faamatala mai e le Smith’s Dictionary of the Bible, Tusi 1 ua faapea mai: “Sa avea ma tafunaʻi faitele a le aai, o le mea e lafo i ai tino oti o tagata fasioti tagata atoa ma tino mamate o manu, ma isi ituaiga mea leaga uma.”
25. (a) Po o se faailoga saʻo o le ā Kena? (e) Po o a upu o i le tusi o le Tusi Paia o le Faaaliga o se faailoga o le mea lava e tasi?
25 O lea, ina o fetalai Iesu faapea e lafoina tagata i Kena mo a latou faiga leaga, po o le a na ia faauiga i ai? E le o le a latou faapuapuagatia ai e faavavau. Na faaaoga e Iesu lea vanu (Kena) o afi ma teio o se faailoga saʻo o le faaumatiaga e faavavau. O le malamalama lena o e na faalogo i ai o le uluai senituri sa faatatau i ai. Ua faapea foi le “lepa afi” o taʻua i le Faaaliga ona i ai sea uiga lava e tasi, e le o le faapuapuagatia o le mafaufau, a o le “oti faalua,” o le oti e faavavau po o le faaumatiaga. Ua manino la o lenei “vaituloto” o se faailoga, aua e lafo i ai le oti ma hele (heitisi; hades). O ia mea e le mafai ona susunuina faaletino, ae mafai ona aveesea latou pe faaumatia.—Faaaliga 20:14; 21:8.
26. Pe o taʻua ea i le Tusi Paia se nofoaga o pulekatolio?
26 Ae po o le a, la, e uiga i le pulekatolio? Ua fai mai o le mea lenei o se nofoaga e o i ai tagata ola o loo malamalama ma e ui atu i se faamamāga tau afi pe a oti. Talu ai ona ua faaali mai ma le manino e le Tusi Paia o e oti e le iloa se mea, pe mafai faapefea e le Atua ona faatigaina se tasi i sea mea? (Salamo 146:4) O le mea moni, ua le i ai lava le upu “pulekatolio” po o le manatu o se “pulekatolio” i le Tusi Paia.
PO O LE A TOE OLA Ē UA OTI?
27. Po o le a le faamoemoe o iina mo ē ua oti?
27 O le aʻoaʻoga a le Tusi Paia i le uiga moni o e ua oti e teʻa ai le tele o le fefe ma le popole e le tatau ai faatatau i a i latou ua oti. Ina ia iloa e le o mafatia i latou ia e fesoasoani ai i a i tatou ia sili mamao ona talisapaia le alofa o le Atua ma lana amiotonu. Ae, pe tau mafaufau lava se tasi, Pe afai e oti se tagata ma alu ifo i le tuugamau, po o le a la le faamoemoe ua i ai mo ē o oti? Ua faaali e le Tusi Paia o i ai se faamoemoe ofoofogia, o le faamoemoe i le toe ola.
28. (a) Pei o le a se vaaiga ua saunia e Iesu i le toe faatuina mai o tagata mai le oti? (e) I le a o le a toe faatutuina ai le tele o tagata?
28 I aso o lana auaunaga faalelalolagi na faaalia ai e Iesu Keriso lona mana i luga o le oti, e aumaia moʻi ai tagata oti i le olaga faaletagata. (Luka 7:11-16; Ioane 11:39-44) Na ia saunia ai faapea se vaaiga o mea o le a ia faia i se tulaga tele matagofie i le faiga fou a le Atua o mea. O le vaaiga faamafanafana loto la o le a faagaogaoina hele, o tuugamau taatele o le fanau a tagata mai e ua oti ua leai se malamalama. (Faaaliga 20:13) Ua maua e nisi se toetu i le mamalu faalelagi o galuega agaga, pei ona sa faia e Iesu Keriso. (Roma 6:5) Ui i ia mea, o le vaega tele o le fanau a tagata o le a toe aumaia e olioli i le ola i se parataiso faalelalolagi ua toe faafoisia.—Galuega 24:15; Luka 23:43.
29. Po o le a e ao i sauniuniga sili a Ieova mo le faamanuiaina o le fanau a tagata ona faamalosia i tatou ia fai?
29 I le faasologa fou a le Atua o mea, afai latou te tausia tulafono amiotonu a le Atua, o le a le taitai ona toe oti i latou. (Isaia 25:8) Ma le mautinoa lava o le pogai o lenei sauniuniga matagofie tele mo le faamanuiaga o le fanau a tagata ua o se pogai lea mo i tatou ia avea ai i fale ia sili ona tele le poto o Ieova ma lona Alo o Iesu Keriso. O le faia faapea e mafai ona taʻitaʻiina ai i lo tatou ola faavavau ma faamanuiaga.
[Fesili mo le Suʻesuʻega]
