Mataupu 18

Usiusitai Faa-Kerisiano i le Tulafono

1. Ui ina sasalau tele le amio lē taupulea, po o le a le ala o mulimuli atu i ai i latou o tausisi atu i le Tusi Paia?

UA SALALAU mamao tele le amio lē taupulea i le lalolagi i aso nei, a o i latou o e o ola moni aʻe e tala feagai ma le Tusi Paia ua latou le o saosao laumea atu i ai. Ua latou avea i loto le faatonuga a le Afioga a le Atua, ua faapea mai: “Ia latou usiusitai i alii sili ma faipule.”—Tito 3:1.

2. Po o a uiga faatatau i le tulafono e tatau i e tapuaʻi moni ona tuʻua i tua?

² Ua moni o nisi o e ua faia nei le tapuaiga moni sa au ai muamua i amioga lē taupulea. Pe na latou gaoia mea e a isi. Atonu na latou usiusitaʻi i ni tulafono e na o le taimi e vaai mai ai se leoleo. I lenei mea atonu po ua le sili ona leaga ai i latou i lo isi e toatele o le nuu. Ui lea, na faamanino mai e le Tusi Paia i a i latou faapea, afai latou te faia aʻe le tapuaiga moni, latou te manaomia se vaaiga e matua ese lava o le olaga.—Efeso 4:22-29.

3. (a) Po o a uiga o se Kerisiano e ao ona i ai agai i malo tau faigamalo? (e) Pe ai se a e le ao ai i se Kerisiano ona ʻau ai i fefasiaʻiga po o le lē usitaʻi o tagata nuu e faafitauli i galuega a le malo?

³ Ina o tautala i le uiga e ao ona maua e se Kerisiano agai i malo faafaigamalo, fai mai le aposetolo o Paulo: “Ia usiusitaʻi tagata uma i faipule silisili; aua e leai se pule pe a le mai le Atua.” (Roma 13:1) E le o le uiga la o lenei mea e faapea ua faavaeina e le Atua ia malo pe faapea ua ia faamaonia o latou ala. Ua fai mai ma le manino nisi o i latou faapea o i latou o tagata e le talitonu e i ai le Atua. Ui lea, ua faataga e le Atua i latou ia i ai. Latou te le mafai ona faia se pule e tasi pe ana le faatagaina e le Atua i ai. (Ioane 19:11) Ma afai ua faataga e le Atua i latou e pule, pe ai se a e ao ai i soo se Kerisiano ona faalavelave i lo latou faia faapea? E oo lava i se tagata e le malie i mea ua faia e le malo, ai se a e ao ai ona ia ʻau ai i se fefasiaʻiga pe ʻau ai i se faatuiese a le lautele a tagata a nuu e taumafai e taofia le Setete mai le faia o ana galuega? Soo se tasi e faia faapea o le a maua o ia lava i le faalavelave, e le na o le malo faalelalolagi ae atoa foi ma le Atua. Pei ona fai mai le Roma 13:2: “O lenei, o le na te tetee i le pule, ua tetee e ia i le sauniga a le Atua; o e tetee foi e sala lava i latou.”

4. (a) Po o a mea aoga ua saunia e malo mo tatou? (e) Po o le a le vaaiga e ao i Kerisiano ona maua faatatau i le totogiina o lafoga?

⁴ O se mea lelei ona faaalia le faaaloalo saʻo mo le malo ma talisapaia mo galuega aoga ua ia fai. Ua i a i tatou mafuaaga lelei e fiafia ai ona ua tatou ola i lalo ifo o ia malo ua latou saunia ala tetele e femalagaʻi ai, aʻoga mo aʻoaʻoga, puipuiga i afi atoa ma asiasiga o mea taumafa. Fale faamasino o tulafono ma le puipuiga nai fasi tagata ua aogā tele foi. I nei mea atoa ma isi ua faaalia ai e “faipule silisili” i latou la o “auauna i latou a le Atua,” o saunia galuega e aogā i ona tagata. O lea pe a siligia i tatou e totogi mo ia galuega i le lautele o tagata e ala mai i lafoga, e lelei lava pe a manatua le mau ua faapea mai: “O lenei e tatau ona usiusitai e le gata ona o le toasa [o faasalaga mo le solia o tulafono], a e peitai ona o le loto fuatia ifo. O le mea foi lea tou te avatu ai taulaga, aua o auauna i latou a le Atua, o loo finafinau i lenei lava mea. O lenei, ia avatu i tagata uma lava a latou mea; o le taulaga i e ua tatau i ai le taulaga; o le telo i e ua tatau i ai le telo.”—Roma 13:5-7.

5. (a) Pe le faatapulaaina le usiusitaʻi faa-Kerisiano i pulega tau faigamalo? (e) Pe na faaalia faapefea e Iesu e lua itu ia mafaufauina?

⁵ Peitai po o le a le tele o le alu o lenei usiusitaʻi  i pulega faafaigamalo? Pe le faatapulaaina? Pe sili ona tāua le usitaʻi i tulafono a tagata i lo le usitaʻi i tulafono a le Atua? Ma le mautinoa lava, e leai! Matau mai i le mau na faatoa sei siina mai, le “tatau” (pogai malosi) e usiusitaʻi ai ona ua faapea mai e aafia ai le “loto fuatia ifo.” O lea ia le faapea ona faagaloina ai le loto fuatia ifo o se tasi, ae maise lava pe afai ua aʻoaʻoina le loto fuatia ifo e le Afioga a le Atua. Na faaalia e Iesu Keriso e lua itu ia mafaufauina. I le faasinoina mai faapea e tusa ona totogi lafoga i le Setete o Roma, na ia fetalai, “Ina avatu ia o mea a Kaisara ia Kaisara,” ona ia toe faaopoopo mai lea: “Ia avatu foi mea a le Atua i le Atua.” (Mareko 12:17) O lea ua faapea ai ona taua mo tagata taitoatasi o i tatou ona suesue lona ala o le ola ina ia mautinoa ia laualuga i mea uma ona ia le saosao laumea atu i ai i le salalau mamao o le faaleamanaia o le tulafono a le Atua.—Salamo 1:1-3.

USIUSITAI I LE TULAFONO SILISILI

6. Po o le a na fai e aposetolo ina ua poloaiina i latou e soia ona talaʻi? O lea po o le tulafono a ai na latou usiusitaʻi i ai e silisili?

⁶ Na lei ata mavae atu le maliu o Iesu Keriso, ona valaauina lea o ana aposetolo ia faaalia lo latou tulaga i lenei mataupu. Sa poloaiina i latou e ē pule i Ierusalema ia soia ona talaʻia o le suafa o Iesu Keriso. Pe sa latou usitaʻi i ai? Pe e te faia faapena? Sa tali atu ma le maumauaʻi le ʻau aposetolo: “E tusa ona sili o lo matou anaana i le Atua i lo matou anaana i tagata.” (Galuega 5:29; atoa foi ma le Galeuga 4:18-20) Sa latou le tausia o se mea māmā le latou avega tausi i luma o le tulafono a le nuu, peitai pe a oso aʻe tonu se fetoaʻiga i le va o le tulafono a le tagata ma le tulafono a le Atua, na latou iloa lelei e silisili le tulafono a le Atua. I le vaaia o lenei mea, na fautuaina ai ma le poto e se tasi alii faaaloalogia o le fale faamasino na suesueina ai i latou ona uso e faamasino ia le faalavelave i nei Kerisiano, ma faapea ona avea ai i latou, alii o le faamasinoga, ma e fai taua i le Atua.—Galuega 5:33-39.

7. (a) Po o le a na tulei ai le Atua i aso o Mose e uiga i le faia o se gaoioiga o le alofa vilivilitaʻi i luma o se faatusa? (e) Po o a mea o le alofa vilivilitaʻi ua faia e tagata? (i) Pe a manaʻomia e le tulafono a le lalolagi gaoioiga o le alofa vilivilitaʻi i se faatusa po o se faailoga, o le faaaʻoaʻoga a ai e lelei ona mafaufau i ai Kerisiano?

 ⁷ Ua le na o faatonuga a le Atua e uiga i le talaʻi faapea e tāua. E i ai foi isi mea. O le faasilisiliina o le tasi o ia mea, na tulei atu ai Ieova i lona nuu i aso o Mose: “Aua e te fai mo oe se tupua ua ta, po o se faatusa lava o se mea o i le lagi i luga, po o i le fanua i lalo, po o i le sami o i lalo o le fanua. Aua e te ifo i ai, aua foi e te auauna i ai; aua o aʻu o Ieova lou Atua, o le Atua fuā, lē faaatoatoaina le alofa vilivilitaʻi auuliuli.” (Esoto 20:4, 5, NW) Ui lea, e tele mea o le alofa vilivilitaʻi ua faia e tagata. O nisi o i latou ua faia aʻe i uamea po o laau. O isi ua faia aʻe i lavalava, i se tino e sui ai ni mea i le lagi po o i le lalolagi ua suʻiina pe ua faapipiiina i ia mea. I nisi taimi o le gaoioiga o le alofa vilivilitaʻi e faia i luma o nei mea e faia ma le loto i ai, a o isi aso e manaomia ona faia lea e tulafono faalelalolagi. Pe i ai se eseesega i lenei mea? Afai e manaomia e le tulafono faalelalolagi ni gaoioiga o le alofa vilivilitaʻi ia faia i luma o se faatusa po o se faailoga, pe ua tuusaolotoina ai tagata taitoatasi i lenei mea mai le matua usiusitaʻi i le tulafono a le Atua i le mataupu? Sa le talitonu ai faapea tagata tapuai a Ieova i le itumalo o Papelonia. Ua taʻu mai i a i tatou e le Tusi Paia, e toatolu taulelea Eperu, o Sataraka, Mesako ma Apeteniko, sa mumusu i ʻau ai i se sauniga na faatonuina e le tupu. Ai se a? Aua sa aafia ai le tapuaiga, ma o le latou ifoga e a Ieova na o ia lava. Sa faamaonia e Ieova le mea na latou fai. Ae pe na faapefea le lagona na oo i ai le tupu o Papelonia? Muamua sa ia matua ita ma le sauā tele. Ae, i sina taimi, ona ia vaaia lea o le aao o Ieova le Atua i le mea. Ina ua iloa e le se faatupu faalavelave i latou i le Setete, ona ia tuu atu lea se poloaiga mo lo latou saolotoga. (Tanielu 3:1-30) Pe te le faamalo i lo latou faamaoni i le Atua? Pe te le manao ia faapea ona e tumau pei ona latou tumau i le avatua o le ifoga auuliuli i le Atua?

8. (a) Po o le a na manaʻomia e le Setete o Roma i ona tagata ma pe ai se a na mumusu ai uluai Kerisiano? (e) Pe na faaalia e nei Kerisiano se lē faaaloalo?

 ⁸ O le finauga lava lenei e tasi na faafesagai ma Kerisiano o ola i le Emepaea o Roma. Sa manaomia ai e le Setete tagata taitoatasi uma e susunu mea manogi i le tupu o se faailoga o le faamaoni. O le mea lenei sa le mafai ona fai e Kerisiano, ui ina sa latou usiusitaʻi i isi tulafono. Sa latou iloa lelei i lea mea na aafia ai le tapuaiga tusa lava po o se gaoioiga e faia i le mamalu o se faailoga po o se tagata. (Mataio 4:10) Sa faaalia e Justin Martyr, o lē na ola i lona lua o senituri, le vaaiga i ia Kerisiano, fai mai a ia: “Na o le Atua lava matou te ifo i ai, ae peitai o isi mea matou te auauna atu ai ma le fiafia i a te outou [pule faafaigamalo], talia outou o tupu ma pule o tagata.” Sa aveseseina soo ma le lē [malamalama tagata nei Kerisiano, peitai o mea na latou fai sa faaalia moni ai e leai se le faaaloalo, a ea? Pe na fai ai foi i latou ma faafitauli i isi tagata Roma. Pei ona talaina mai e le Kovana Roma o Pliny the Younger i se tusi i le Tupu o Trajan, sa latou mumusu e faia se faatogafiti po o se gaoi po o se mulilua. O i latou o se ituaiga o tagata e manaomia e soo se tasi e avea mo latou tuaoi, ma ona o la latou tapuaiga ua faapea ona faia ai i latou faapena.

9. E le gata i le tatou tapuaʻiga, po o le a isi mea ua tatou aitalafu ai i le Atua?

⁹ Faaopoopo i la tatou ifoga, e i ai se mea e ese tatou te aitalafu ai i le Atua. Na faasino mai e se aposetolo a Iesu Keriso lenei mea, ina o ia fai mai: “O le Atua na faia le lalolagi ma mea uma lava o i ai . . . o loo foai mai e ia le ola.” (Galuega 17:24, 25) E leai se tasi o i tatou e ola pe ana le o le Atua. O ia o le Puna o le ola. (Salamo 36:9) Peitai po o le a o tatou fai i le ola ua ia faatagaina i tatou e olioli ai?

10. Po ua fesoasoani mai Tusi Paia i a i tatou ia ʻalo ese i le lē faafiafiaina o le Atua i auala ua tatou faaaogā i o tatou olaga?

¹⁰ Ua iloa lelei e Kerisiano moni lea mea o le olioli i le mea ua finagalo ai le Atua, e tatau ona latou alo  ese ai i le faaaogaina o latou olaga i gaoioiga e tuʻua ai i latou e faasagatau i le Atua. Ua faapea ona latou alo ese ai i le ala o ia vasega o tagata o e ua faamatalaina mai e le Tusi Paia ua tuu mo faaumatiaga e le faaoosala a le Atua pe a faaiʻua lenei faiga amioleaga. (Faaaliga 19:17-21) Ua latou talisapaia ma le fiafia le faamasinoga a Ieova ua moni ma le amiotonu. Ma ua latou faia aʻe o latou olaga nei ia tala feagai ma lona finagalo. Ua latou uta lelei foi i ai faapea e aumai ai i o latou luga le lē faamaonia, e oo lava i sauaga mai i a i latou o e naunau fiafia na o lenei faiga o mea. Peitai, faatasi ma lo latou faatuatua atoa e moni ala o le Atua, ua latou faasilisilia ai lana tulafono ma lana tapuaiga, ua faamuamuaina ia mea i o latou olaga. (Mika 4:1-3) I le faaaʻoaʻo i le Alo lava o le Atua, o Iesu Keriso, ua latou faaaoga o latou olaga, e le mo ni sailiga manatu faapito pe mo manatu o tagata manatu tau e i latou lava, ae ia tala feagai ma le finagalo o le Atua. (1 Korinito 7:23; 1 Peteru 4:1, 2) O le faia faapea, ua latou avatu moni ai i le Atua mea e ā le Atua ia.

11. Pe ao faapefea ona afaina ai o tatou olaga i le usiusitaʻi i le tulafono?

¹¹ Pe te manao ia e maua le faamaonia mai e le Atua? Afai e faapea, usitaʻi i le tulafono ia  fai o se mea tāua loloto i lou olaga. O le a uʻunaʻia oe ia ave mea e tusa ma tatau ai faatatau mo le tagata ma mea a ou tuaoi. O le a e faaaloalogia ai alii o le malo. Ae, o le maualuga sili i mea uma, o le a faapogai ai ona e faia lou olaga ia matua tala feagai lelei atoatoa ma faaiʻuga tau faamasinoga a Ieova le Atua, o le Faitulafono Silisili o i tatou uma lava.

[Fesili mo le Suʻesuʻega]