O le ā ua Fai mai ai le Tusi Paia e Uiga i le Atua ma Iesu?

AFAI e faitau e tagata le Tusi Paia mai le itulau amata e oo i le itulau faaiʻu e aunoa ma le iai muamua o le manatu i se aʻoaʻoga o le Tolutasi, pe o le a latou faia ea la se faaiʻuga faapena e i latou lava? E leai lava.

O le mea e oo ma le manino i le mafaufau o se tagata faitau e lē faaituʻau e faapea e na o le Atua o Lē Ona le Malosi Uma Lava, o Lē na Foafoaina Mea, e vavaeese ma e ese lona tulaga mai so o se tasi, ma faapea o Iesu, e oo lava i lona uluai iai a o leʻi avea ma tagata, e vavaeese foi ma e ese lona tulaga, o ia o se tasi na foafoaina, e gauai atu i le Atua.

E Toatasi le Atua, ae Lē Toatolu

O LE aʻoaʻoga a le Tusi Paia faapea e toatasi le Atua ua taʻua o le monotheism. Ma ua faailoa mai e L. L. Paine, le polofesa o talafaasolopito o failauga faalotu, e faapea o le monotheism i lona tulaga aupito sili ona auli na te lē o faatagaina ai le Tolutasi: “O le Feagaiga Tuai e matuā faa-monotheism. O le Atua o sē faaleperesona e toatasi. O le manatu faapea o le tolutasi e maua ai i inā . . . e matuā leai lava sona faavae.”

Pe sa iai se suiga mai le monotheism ina ua mavae le afio mai o Iesu i le lalolagi? Ua tali mai Paine: “E tusa ai o lenei manatu e leʻi motusia i le va o le Feagaiga Tuai ma le Fou. O loo faaauau pea le tu faa-monotheism. O Iesu o se tagata Iutaia, na aʻoaʻoina e mātua Iutaia i tusitusiga o le Feagaiga Tuai. O ana aʻoaʻoga sa Iutaia aʻiaʻi lava i lona autū; e moni o se evagelia fou, ae lē o se aʻoaʻoga fou e uiga i le Atua. . . . Ma na ia talia e avea o lona lava talitonuga le mau sili o le monotheism faa-Iutaia: ʻIsaraelu e, faalogologo mai ia, o le Alii lo tatou Atua, o le Atua e toatasi.’”

 O na upu o loo maua i le Teuteronome 6:4. Ua faitauina faapea i inei i le New Jerusalem Bible (NJB) Katoliko e faapea: “Faalogologo mai ia, Isaraelu: O Iāuē lo tatou Atua o le toatasi, e na o lea le Iāuē.” * I le kalama o lena fuaiupu, o le upu “toatasi” e leai ni upu faa-numera tele ua faatasia ai e faailoa ai faapea e uiga i se isi mea ae na o le toatasi lava.

Sa leʻi faailoa maia foi e le aposetolo Kerisiano o Paulo se suiga i le tulaga o le Atua, e oo lava ina ua mavae le afio mai o Iesu i le lalolagi. Na ia tusi: “E toatasi le Atua.”​—Kalatia 3:20; tagai foi i le 1 Korinito 8:4-6.

E faaafe ona taʻua i le Tusi Paia atoa le Atua o le peresona e toatasi. Pe a ia fetalai, o ia o se peresona e toatasi e lē vaevaeina. E matuā manino mai le Tusi Paia i lenei mea. E pei ona fetalaia e le Atua: “O aʻu o Ieova, o loʻu igoa lea; o loʻu mamalu foi ou te le avatua lea i se tasi.” (Isaia 42:8) “O aʻu o Iāuē lou Atua . . . Aua neʻi iai nisi atua ia te outou tau lava o aʻu.” (O upu faasisipa o a matou.)​—Esoto 20:2, 3, JB.

Aiseā ua tautala ai tusitala faagaeeina uma a le Atua o le Tusi Paia faapea o le Atua o le peresona e toatasi pe afai e moni o ia o ni peresona e toatolu? O le ā le fuafuaga o le a faia e lena mea, vagana le taʻitaʻiseseina ai o tagata? E mautinoa, afai ua faia aʻe le Atua i peresona e toatolu, semanū o le a ia faia ana tusitala o le Tusi Paia ina ia matuā faamanino mai ina ia leai se masalosaloga i ai. E oo i tusitala o Tusitusiga Kerisiano Eleni o ē na fesootai totino ma le Alo o le Atua lava, sa ao ona faia faapea. Ae na latou leʻi faia faapea.

Na i lo o lea, o le mea ua matuā faamanino mai e tusitala o le Tusi Paia e faapea o le Atua o le Peresona e toatasi​—o Lē e tutasi, e lē vaevaeina, e leai sē la te tutusa: “O aʻu o Ieova, a e leai lava se tasi; e leai se Atua, na o aʻu lava.” (Isaia 45:5) “O oe, e ou le suafa o Ieova, na o oe lava o le Silisili ese i le lalolagi uma.”​—Salamo 83:18.

E Lē o se Atua Numera Tele

NA TAʻUA e Iesu le Atua o “le Atua moni e toatasi.” (Ioane 17:3) Na te leʻi faasino atu lava i le Atua faapea o se atua o ni peresona numera tele. O le mafuaaga lena ua matuā leai se mea i le Tusi Paia ua taʻua ai so o se tasi o Lē e Ona le Malosi Uma Lava, ae ua na o Ieova. Ana lē o lea, ua soloia ai la le uiga o le faaupuga “ona le malosi uma lava.” E leʻi taʻua faapena Iesu po o le agaga paia, auā e na o Ieova lava e silisili ese. I le Kenese 17:1 ua ia faalauiloa mai: “O aʻu o le Atua e ou le malosi uma lava.” Ma ua fai mai le Esoto 18:11: “E silisili lava Ieova i atua uma lava.”

I Tusitusiga Eperu, o le upu ʼelohʹah ([se] atua) e lua ona taʻu numera tele, e faapea, ʼelo·himʹ ([o] atua) ma le ʼelo·hehʹ (atua o . . .). E masani ona faasino ia Ieova nei taʻu numera tele; i lenei tulaga ua faaliliuina ai i le numera tasi o “le Atua.” Pe ua faaalia ai ea i nei taʻu numera tele se Tolutasi? E leai, e lē o faia faapea. Ua faapea mai William Smith i A Dictionary of the Bible: “O le manatu faaʻiteʻite e faapea ua faatatau le [ʼelo·himʹ] i le tolutasi o peresona i le Aoatua ua tau lē maua nei sē na te lagolagoina i tagata poto faapitoa. A lē o le mea ua taʻua e tagata suesue faalekalama faapea o le numera tele o le mamalu, o le faailoaina ai o le atoatoaga o le malosi tauatua, le aofaiga o mana ua faaalia e le Atua.”

Ua faapea mai The American Journal of Semitic Languages and Literatures e uiga i le ʼelo·himʹ: “Toetoe lava ua faaaogāina uma ai faatasi ma se fasifuaiupu faaleveape numera tasi, ma ua maua ai se uiga faasoanauna numera tasi.” Ina ia faataʻitaʻia lenei mea, ua aliali mai faa-35 le taʻu ʼelo·himʹ na o ia lava i le tala o le foafoaga, ma ua numera tasi veape uma lava ua faamatalaina mea na fetalaia ma faia e le Atua. (Kenese 1:1–2:4) I lea, ua faaiʻu mai ai lena lomiga e faapea: “Na i lo lena, ua tatau ona faamatalaina le [ʼelo·himʹ] o se numera tele e faamamafa ai, e faailoa ai le silisili ma le mamalu.”

O le ʼelo·himʹ o lona uiga, e lē o “peresona,” ae o “atua.” O lea, o i latou e finau mai faapea ua faasino lenei upu i se Tolutasi, ua faia ai i latou e i latou lava ma polytheists, o ē tapuai i atua e sili atu i lo o le Atua e toatasi. Aiseā? Auā o lona uiga faapea ua toatolu atua i le Tolutasi. Peitai ua tetee e toetoe lava o tagata uma e lagolagoina le Tolutasi i le manatu faapea o le Tolutasi ua faia aʻe i atua mavaevae e toatolu.

Ua faaaogā foi e le Tusi Paia le upu ʼelo·himʹ ma le ʼelo·hehʹ pe a faasino atu i ni nai atua sese faaletupua. (Esoto 12:12; 20:23) Ae i isi taimi e mafai ona faasino atu ai i le na o se atua sese e toatasi, e pei ona sa faasino atu e tagata Filisitia ia “Takono lo latou atua [ʼelo·hehʹ].” (Faamasino 16:23, 24) Ua taʻua Paala “o le atua [ʼelo·himʹ].” (1 Tupu 18:27) E faaopoopo atu i ai, ua faaaogāina lea upu mo tagata. (Salamo 82:1, 6) Na taʻu atu ia Mose o le a avea o ia ma “Atua [ʼelo·himʹ]” ia Arona ma Farao.​—Esoto 4:16; 7:1.

E manino lava, o le faaaogāina o le taʻu ʼelo·himʹ ma ʼelo·hehʹ mo atua sese, ma e oo lava foi i tagata, sa leʻi faasino ai faapea sa avea taitoatasi ma se aofaiga o atua numera tele; e lē o faapea foi, o le faatatauina o le ʼelo·himʹ po o le ʼelo·hehʹ ia Ieova o lona uiga e sili atu o ia na i lo o se peresona e toatasi, ae maise pe a tatou manatunatu i le molimau a isi vaega uma o le Tusi Paia i lenei mataupu.

 O Iesu o se Foafoaga e Ese Ai

AO IAI i le lalolagi, sa avea Iesu o se tagata, e ui lava o sē e lelei atoatoa auā o le Atua na siitia mai le malosi o le ola o Iesu i le manava o Maria. (Mataio 1:18-25) Peitai sa lē o lona amataga lena. Na fetalai mai o ia lava faapea o ia “na alu ifo mai le lagi.” (Ioane 3:13) O lea sa o se mea talafeagai faapea sa ia fetalai mulimuli ane i ona soʻo: “Pe faapefea pe a outou vaai atu i le Atalii o le tagata [Iesu], o alu ae ia i le mea sa i ai anamua?”​—Ioane 6:62, LFK.

O lea, sa iai muamua Iesu i le lagi a o leʻi afio mai i le lalolagi. Ae pe sa iai o ia o se tasi o peresona i se Aoatua tolutasi e ona le malosi uma ma e faavavau? E leai, auā ua taʻua manino mai i le Tusi Paia faapea i lona iai a o leʻi avea ma tagata, sa avea Iesu ma meafaiola agaga foafoaina, e pei o agelu sa avea ma meafaiola agaga na foafoaina e le Atua. Sa leʻi iai muamua agelu po o Iesu a o leʻi foafoaina i latou.

O Iesu, i lona iai a o leʻi avea ma tagata, sa “o le ulumatua o foafoaga uma.” (Kolose 1:15, NJB) O ia “o le amataga o foafoaga a le Atua.” (Faaaliga 3:14, Revised Standard Version (RS), lomiga Katoliko). O le “amataga” [Eleni, ar·kheʹ] e lē mafai ona faamatalaina ma le tonu ina ia uiga faapea o Iesu o ʻlē na amata ai’ le foafoaga a le Atua. I ana tusitusiga o le Tusi Paia, ua faaaogā ai e Ioane ituaiga eseese o le upu Eleni ar·kheʹ e sili atu i le faa-20, ma pau lea o le faauigana masani mo nei upu uma o le “amataga.” Ioe, sa foafoaina Iesu e le Atua e avea o le amataga o foafoaga lē vaaia a le Atua.

Mātau le vavalalata tele o le fesootai o na faasinoga i le amataga o Iesu ma faamatalaga na saunoaina e le “Poto” faafaatusa i le tusi o le Tusi Paia o Faataoto: “Na foafoaina aʻu e Iāuē, o le faapolopolo o ana foafoaga, e muamua i ana galuega e sili ona leva. A o leʻi faatuina mauga, a o leʻi iai ni mea mautietie, na fanaua ai aʻu; a o leʻi faia e ia le laueleele, o tuaoi o nuu, ma uluai elemeni o le lalolagi.” (Faataoto 8:12, 22, 25, 26, NJB) A o faaaogāina le faaupuga “Poto” e faatinoina ai lē na foafoaina e le Atua, ua ioe le toatele o tagata poto faapitoa e faapea o se faaupuga moni faafaatusa lea mo Iesu i le avea o se meafaiola agaga muamua a o leʻi avea ma tagata.

I le avea o le “Poto” i lona iai a o leʻi avea ma tagata, sa faaauau ai ona fetalai Iesu faapea o ia “sa i ona tafatafa [o le Atua], o se matai tufuga.” (Faataoto 8:30, JB) I le ōgatasi ma lenei matafaioi o le matai tufuga, ua fai mai le Kolose 1:16 e faatatau ia Iesu e faapea “sa ala ia te ia le foafoaina e le Atua o mea uma i le lagi ma le lalolagi.”​—Today’s English Version (TEV).

O lea o lenei matai tufuga, o sona lagolago e itiiti i se isi faaupuga, na auala mai ai e le Atua e Ona le Malosi Uma Lava le foafoaina o isi mea uma. Ua aotele mai e le Tusi Paia le mataupu i le auala lenei: “Ua mo i tatou le Atua e toatasi, o le Tamā, mai ia te ia o mea uma lava . . . ma le Alii e toatasi, o Iesu Keriso, o lē ua ala mai ai o mea uma lava.” (Upu faasisipa o a matou.)​—1 Korinito 8:6, RS, lomiga Katoliko.

E lē taumatea sa fetalai le Atua i lenei matai tufuga: “Ina [ta po o tatou *] faia ia o le tagata i lo [ta] faatusa.” (Kenese 1:26) Ua faapea mai nisi o le “tatou [po o, taua]” ma “lo tatou [po o, lo ta]” i lenei faaupuga ua faaalia ai se Tolutasi. Ae afai e te faapea atu, ʻInā tatou faia ia o se mea mo i tatou lava,’ e leai lava se tasi o le a malamalama i lenei faamatalaga faapea e iai ni peresona o loo tuufaatasi o se mea e tasi i totonu o oe. E na o le pau le uiga faapea o le toalua po o le sili atu foi o tagata o le a galulue faatasi i le faia o se mea. O lea, e faapena foi, ina ua faaaogāina e le Atua o ia faaupuga “tatou [po o, taua]” ma “lo tatou [po o, lo ta],” sa na ona ia fetalai atu i se isi peresona, o lana uluai foafoaga agaga, le matai tufuga, o Iesu a o leʻi avea ma tagata.

Pe Mafai ona Faaosoosoina le Atua?

I LE Mataio 4:1, o loo taʻua faapea o Iesu sa “faaosoosoina e le tiapolo.” Ina ua uma ona faaali atu ia Iesu “malo uma o le lalolagi ma o latou matagofie,” ona faapea atu lea o Satani: “Ou te avatua nei mea uma ia te oe, pe afai e te faapaū ma ifo mai ia te au.” (Mataio 4:8, 9) Sa taumafai Satani e faapogaia le lē faamaoni o Iesu i le Atua.

 Ae o le ā le tofotofoga o le faamaoni pe ana faapea o Iesu o le Atua? Pe mafai e le Atua ona fouvale ia te ia lava? Leai, ae e mafai ona fouvale agelu ma tagata faasaga i le Atua ma sa faia faapea. E na o se uiga fetaui le faaosoosoina o Iesu pe ana faapea, e lē o ia o le Atua, ae o se isi peresona ese sa iai lona ia lava finagalo saʻoloto, o lē sa mafai ona lē faamaoni pe afai sa ia filifili i ai, e pei o se agelu po o se tagata.

I le isi itu, e lē ma mafaufauina faapea e mafai ona agasala le Atua ma lē faamaoni ia te ia lava. “E sao lava lana galuega . . . o le Atua faamaoni, . . . o le amiotonu ma le amio saʻo lava ia.” (Teuteronome 32:4) O lea ana fai o Iesu o le Atua, semanū sa lē mafai ona faaosoosoina o ia.​—Iakopo 1:13.

Ona e lē o ia o le Atua, sa mafai ona lē faamaoni Iesu. Ae sa tumau lona faamaoni, i le fetalai atu: “Satani e, ina alu ese ia! Auā ua tusia, ʻE ao ona e tapuai ia Ieova lou Atua, ma na o ia lava e tatau ona e tuuina atu i ai le auaunaga paia.’”​—Mataio 4:10, NW.

O le ā le Tau o le Togiola?

O SE tasi o mafuaaga autū na ala ai ona afio mai Iesu i le lalolagi, ua aafia tuusaʻo ai le Tolutasi. Ua taʻua i le Tusi Paia: “E toatasi le Atua, e toatasi foi le puluvaga i le Atua ma tagata, o le tagata o Keriso Iesu lea; o le na foaifuaina e ia ia te ia e fai ma togiola [togiola feagai, NW] mo tagata uma lava.”​—1 Timoteo 2:5, 6.

O Iesu, e lē itiiti ifo pe sili aʻe i le avea o se tagata lelei atoatoa, na fai ma togiola sa taui ai le mea tonu na leiloa ia Atamu​—le aiā i le ola lelei atoatoa faaletagata i le lalolagi. O lea, ua mafai ai ona taʻua ma le tonu Iesu “o le Atamu mulimuli” e le aposetolo o Paulo, o lē na faapea mai i le mau lava lea: “Auā faapei ona oti uma ia Atamu, e faapea foi ona faaolaina uma ia Keriso.” (1 Korinito 15:22, 45) O le soifua lelei atoatoa faaletagata o Iesu sa o le “togiola feagai” sa manaomia e le faamasinoga tonu tauatua​—e lē sili atu pe itiiti ifo. O se mataupu silisili faavae e oo lava i faamasinoga tonu faaletagata e faapea, e tatau ona fetaui le totogi i le sese na faia.

Ae peitai, afai o Iesu o se vaega o se Aoatua, sa matuā sili atu ona maualuga la le tau o le togiola na i lo o mea sa manaomia e le Tulafono lava a le Atua. (Esoto 21:23-25; Levitiko 24:19-21) Sa na o se tagata lelei atoatoa, o Atamu, na agasala i Etena, ae lē o le Atua. O lea o le togiola, ina ia ōgatasi moni ma le faamasinoga tonu a le Atua, sa ao ona tutusa aʻiaʻi​—o se tagata lelei atoatoa, “le Atamu mulimuli.” I lea, ina ua auina mai e le Atua Iesu i le lalolagi e fai ma togiola, na ia faia Iesu ina ia avea ma mea e faamalieina ai le faamasinoga tonu, e lē o se agaga ua faaofuina i se tino faaletagata, e lē o se atua-tagata, ae o se tagata lelei atoatoa, ʻna faamaulaloina i agelu.’ (Eperu 2:9; faatusatusa le Salamo 8:5, 6.) E mafai faapefea e se vaega o se Aoatua e ona le malosi uma lava​—le Tamā, le Alo, po o le agaga paia​—ona faamaulaloina i agelu?

Ua Faapefea ona Avea ma “Alo e Toatasi”?

UA TAʻUA e le Tusi Paia Iesu o le “Alo e toatasi [only-begotten Son, faa-Peretania]” o le Atua. (Ioane 1:14; 3:16, 18; 1 Ioane 4:9) Ua faapea mai tagata ua talitonu i le Tolutasi, talu ai e faavavau le Atua, o lea foi la e faavavau ai le Alo o le Atua. Ae e mafai faapefea ona avea se tagata ma alo ma i le taimi lava e tasi ua matua e pei o lona tamā?

Ua faapea mai tagata ua talitonu i le Tolutasi e uiga i le tulaga o Iesu, o le “toatasi [only-begotten]” e lē tutusa ma le faamatalaga a le lomifefiloi i le “fanauina,” lea e “fanauina mai i le avea o se tamā.” (Webster’s Ninth New Collegiate Dictionary) Ua latou faapea mai e uiga i le tulaga o Iesu faapea o lona uiga “o se faiā e leʻi iai se amataga,” o se ituaiga o faiā a se alo e toatasi e aunoa ma le fanauina mai. (Vine’s Expository Dictionary of Old and New Testament Words) Pe fetaui lena faamatalaga i lau faalogo? Pe e mafai e se tamaloa ona faatamā se atalii e aunoa ma le fanauina mai o ia?

E lē gata i lea, aiseā ua faaaogā ai e le Tusi Paia le upu Eleni lava lea e tasi mo le “toatasi [only-begotten]” (e pei ona faaalia e Vine e aunoa ma se faamatalaga) i le faamatalaina o le faiā a Isaako ia Aperaamo? Ua tautala le Eperu 11:17 ia Isaako o le “atalii e toatasi” o Aperaamo. E lē mafai ona fesiligia le tulaga o Isaako, o ia o le atalii e toatasi i le uiga masani, sa lē tutusa i ni tausaga po o tulaga i lona tamā.

O le upu faavae Eleni mo le “toatasi [only-begotten]” ua faaaogā mo Iesu ma Isaako o le mo·no·ge·nesʹ, mai le moʹnos, o lona uiga “na o [tasi lava],” ma le giʹno·mai, o le upu autū o lona uiga “ia amataina,” “ia avea (ia amata ona iai),” ua taʻua ai e le Exhaustive Concordance a Strong. O lea la, o le mo·no·ge·nesʹ ua faamatala mai faapea: “Na o le toatasi na fanauina mai, le toatasi [only-begotten], o lona uiga, e na o le tasi lava le tama.”​—A Greek and English Lexicon of the New Testament, a E. Robinson.

Ua faapea mai le Theological Dictionary of the New Testament, na faatonutonuina e Gerhard Kittel: “O le [mo·no·ge·nesʹ] o lona uiga ʻe na o le toatasi ua tupuga mai ai,’ o lona uiga, e aunoa ma se uso po o se tuafafine.” Ua taʻua foi e lenei tusi faapea i le Ioane 1:18; 3:16, 18; ma le 1 Ioane 4:9, “o le sootaga o Iesu e lē na ona faatusaina i le faiā o le tama e toatasi i lona tamā. Ua avea lava o le faiā a le alo e toatasi i le Tamā.”

O lea, sa iai se amataga o le soifuaga o Iesu, le Alo e toatasi. Ma ua tonu ai ona taʻua le Atua e Ona le Malosi Uma Lava o Lē na Fanauina o ia, po o le Tamā, i le uiga lava e tasi faapea o se tamā faalelalolagi, e pei o Aperaamo, ua fanauina mai se atalii. (Eperu 11:17) O lea la, pe a tautala le Tusi Paia e uiga i le Atua o le “Tamā” o Iesu, e moni le uiga e tusa ma le mea o fai mai ai​—o i laua o ni peresona mavaevae se toalua. E sili le Atua. E itiiti Iesu​—i tausaga, tulaga, le malosi, ma le poto.

Pe a manatu faapea e lē na o Iesu le alo faaleagaga o le Atua na foafoaina i le lagi, ua manino ai le pogai na faaaogāina ai le faaupuga “le Alo e toatasi” mo ia. Ua taʻua foi isi meafaiola agaga foafoaina e lē mafaitaulia, o agelu, ʻo atalii o le Atua,’ i le uiga tutusa sa iai Atamu, auā o le malosi o lo latou ola na mafua mai ia Ieova le Atua, le Puna, po o le Pogai, o le ola. (Iopu 38:7; Salamo 36:9; Luka 3:38) Ae na foafoaina nei meafaiola uma e ala i le “Alo e toatasi,” o lē e na o ia lava na fanauina tuusaʻo e le Atua.​—Kolose 1:15-17.

Pe sa Manatu ia Iesu o Ia o le Atua?

UA TAʻUA soo e le Tusi Paia Iesu o le Alo o le Atua, ae sa leʻi manatu lava se tasi i le uluai senituri faapea o ia o le Atua le Alo. E oo lava i temoni, o ē “talitonu e toatasi lava le Atua,” na latou iloa mai lo latou poto masani i le nofoaga o agaga faapea o Iesu e lē o le Atua. O lea, sa latou taʻua ai ma le saʻo Iesu o le “Alo o le Atua” e ese ai. (Iakopo 2:19; Mataio 8:29) Ma ina ua maliu Iesu, sa lava le iloa o fitafita Roma faapaupau sa tutū latalata ane, e faapea mai ai o mea na latou faalogo ai mai ona soʻo e tatau ona saʻo, e lē o faapea, o Iesu o le Atua, ae “e moni, o le Alo lava lenei o le Atua.”​—Mataio 27:54.

I lea, ua faasino le fasi fuaiupu “Alo o le Atua” ia Iesu o se meafaiola foafoaina e ese ai, ae lē o se vaega o se Tolutasi. I le avea o le Alo o le Atua, sa lē mafai ona avea o ia ma le Atua lava ia, auā ua fai mai le Ioane 1:18: “E leʻi vaaia lava le Atua e se tasi.”​—LFK.

Na manatu le au soʻo ia Iesu o le “puluvaga i le Atua ma tagata,” ae lē o le Atua lava ia. (1 Timoteo 2:5) Talu ai ona o le faamatalaga o le puluvaga o se tasi e ese mai ia i latou o ē manaomia ona puluvagaina, o se mea e feteenai mo Iesu le avea o ia ma tino e tasi ma se tasi o itu o loo ia taumafai e faaleleia. Ana faia faapea, ua faatagā avea o ia o se mea e lē o iai moni.

E manino ma tausisi pea le Tusi Paia e uiga i le faiā a le Atua ma Iesu. Ua na o Ieova lava le Atua e Ona le Malosi Uma Lava. Na ia foafoaina tuusaʻo Iesu a o leʻi avea ma tagata. I lea, sa iai le amataga o Iesu ma e lē mafai lava ona tutusa ma le Atua i le mana po o le faavavau.

[Faaopoopoga i lalo]

[Faamatalaga faaopoopo i le itulau 14]

Ona sa foafoaina e le Atua, ua tulaga lua ai Iesu i tausaga, mana, ma le poto

[Ata i le itulau 15]

Na fetalai mai Iesu faapea sa iai o ia a o leʻi avea ma tagata, na foafoaina e le Atua o le amataga o foafoaga lē vaaia a le Atua