Po o le a Faasaoina ea Lenei Lalolagi?

E leai lava se isi tupulaga ua faalogo i le tele o tala e uiga i le iʻuga o le lalolagi. O le toatele o loo matataʻu neʻi iʻu lenei lalolagi i se mala faaniukelea. Ua manatu isi faapea e ono faaumatia le lalolagi e le polusione. Ae o isi foi o loo popole neʻi avea le lē mautonu o le tamaoaiga ma itu e feainai ai le toatele o le fanau a tagata.

Faamata e mafai ona faaiʻuina moni lenei lalolagi? Afai o lea, o le ā lona uiga? Pe sa iai ea se lalolagi na faaiʻuina muamua?

Se Lalolagi na Faaiʻuina​—Ae Suia i se Isi

Ioe, sa iai se lalolagi na faaiʻuina. Ia manatunatu i le lalolagi sa tumu i le leaga i ona po o Noa. Ua faamatala mai e le Tusi Paia: “O lea mea foi sa faaumatia ai le lalolagi tuai ina ua lofia i le vai.” Ua faapea mai foi le Tusi Paia: “E lei faasaoina foi [e le Atua] le lalolagi tuai, na o Noa lē talaʻi le amiotonu, o lona toavalu lea na faaolaina, ina ua au mai le lolo i le lalolagi [o tagata] faalematau.”​—2 Peteru 2:5; 3:6.

Matau le mea sa uiga i ai le iʻuga o lena lalolagi ma le mea sa lē uiga i ai. Sa lē uiga lea i le iʻuga o le fanau a tagata. Na faasaoina Noa ma lona aiga i le Lolo na oo i le lalolagi atoa. E faapena foi i le Lalolagi paneta atoa ma le lagi matagofie o fetū. O le mea na faaumatia o “le lalolagi [o tagata] faalematau,” se faiga amioleaga o mea.

Mulimuli ane, ina ua faatoateleina le fanau a Noa, sa tuputupu ae se isi lalolagi. O lena lalolagi lona lua, po o le faiga o mea, o loo iai pea e oo mai i o tatou aso. Ua faatumuina lona talafaasolopito i taua, solitulafono, ma faiga sauā. O le ā la o le a tupu i lenei lalolagi? Pe o le a faasaoina ea?

Le Lumanai o Lenei Lalolagi

Ina ua uma ona taʻua le faaumatiaga o le lalolagi i ona po o Noa, ua fai mai atili le tala a le Tusi Paia:  “A o le lagi nei ma le lalolagi ua tuu ona o lea lava afioga, ia taofia mo le afi.” (2 Peteru 3:7) O le mea moni, e pei ona faamatala mai e se isi tusitala o le Tusi Paia: “O le a mavae atu foi le lalolagi” lea o loo iai nei.​—1 Ioane 2:17.

E lē o faauiga e le Tusi Paia faapea o le a mavae atu le lalolagi laueleele po o lagi o fetū, auā sa lē mavae atu foi na mea i ona po o Noa. (Salamo 104:5) Na i lo lea, o le a faaumatia lenei lalolagi, faatasi ma ona “lagi,” po o taʻitaʻi o malo o loo taaʻina e Satani, atoa ma lona “lalolagi,” po o le sosaiete faaletagata, e pei o loo faaumatia i le afi. (Ioane 14:30; 2 Korinito 4:4) O le a faaumatia lenei lalolagi, po o le faiga o mea, e pei ona mautinoa sa faia i le lalolagi a o leʻi oo le Lolo. Na fetalai foi Iesu Keriso e uiga i le tulaga i “ona po o Noa” e fai ma faaaʻoaʻoga o le mea o le a tupu a o leʻi oo i le iʻuga o lenei lalolagi.​—Mataio 24:37-39.

I se tulaga iloga, ina ua fetalai Iesu e uiga i ona po o Noa, sa tali atu ai i le fesili a ona aposetolo e faapea: “Pe se a foi le faailoga o lou maliu mai, ma le gataaga o le lalolagi?” (Mataio 24:3) Sa iloa e soʻo o Iesu o le a faaiʻuina lenei lalolagi. Pe na faamataʻuina ai ea i latou i lena mea?

I le tuufaafeagai, ina ua faamatalaina e Iesu mea o le a tutupu a o leʻi oo mai le iʻuga o le lalolagi, sa ia faalaeiauina i latou ina ia olioli ʻona ua latalata ona faasaoina i latou.’ (Luka 21:28) Ioe, faasaoina mai ia Satani ma lana faiga amioleaga o mea i totonu o se lalolagi fou filemu!​—2 Peteru 3:13.

Ae o afea o le a faaiʻuina ai lenei lalolagi? O le ā “le faailoga” na avatu e Iesu e uiga i lona “maliu mai, ma le gataaga o le lalolagi?”

 “Le Faailoga”

O le upu Eleni ua faaliliuina i le “maliu mai,” o le pa·rou·siʹa, ma o lona uiga o le “faatasi mai,” pe ua iai moni. A vaaia loa la “le faailoga,” e lē faapea ua toeitiiti ona maliu mai lea o Keriso, peitai ua uma ona toe afio mai o ia ma ua faatasi mai. O lona uiga ua uma ona amata lana pulega lē vaaia o se tupu faalelagi ma ua toeitiiti ona ia aumaia lea o le iʻuga i ona fili.​—Faaaliga 12:7-12; Salamo 110:1, 2.

E lē na o se tasi le mea na aumaia e Iesu o “le faailoga.” Na ia faamatalaina le tele o mea tutupu ma aiaiga. O nei mea uma o le a tutupu i le taimi ua taʻua e tusitala o le Tusi Paia o “aso e gata ai.” (2 Timoteo 3:1-5; 2 Peteru 3:3, 4) Manatunatu i nisi o mea na valoia e Iesu e faailogaina ai “aso e gata ai.”

“E sii le taua e le tasi nuu i le tasi nuu, ma le tasi malo i le tasi malo.” (Mataio 24:7) Ua sili atu ona faateteleina taua i aso nei na i lo muamua. Na matauina e se tasi tusitala faasolopito e faapea: “O le Taua Muamua a le Lalolagi [na amata i le 1914] o se uluai taua ʻatoatoa.’” E ui i lea, sa sili mamao atu faatamaʻiaga i le taua lona lua a le lalolagi. Ma ua faaauau pea ona faaleagaina le lalolagi i taua. Ioe, o loo faasolo ona faataunuuina fetalaiga a Iesu i se auala mataʻina!

“Ona oo mai lea o oge.” (Mataio 24:7) Na sosoo atu ai i le Taua Muamua a le Lalolagi le oge sili ona tele i talafaasolopito uma. E mataʻutia foi oge na mulimuli ane ai i le Taua Lona Lua a le Lalolagi. Ua aafia le tasi vae lima o le faitau aofai o le lalolagi i le mala o le lē lava o mea taumafa, ma ua maliliu ai le 14 miliona o tamaiti i tausaga taitasi. O le mea moni, sa iai “oge”!

“E i ai mafuie tetele.” (Luka 21:11) I le tuu faatatau, e tusa ma le faasefulu le faateleina o ē ua maliliu i tausaga taitasi ona o mafuie, talu mai le 1914 e pei ona iai i senituri ua mavae. Manatunatu i na o nisi o mafuie tetele: 1920, Saina, 200,000 na maliliu; 1923, Iapani, 99,300 na oti faafuaseʻi; 1939, Take, 32,700 na oti faataugā; 1970, Peru, 66,800  na maliliu; ma le 1976, i Saina, e tusa ma le 240,000 (pe e tusa ai ma nisi faamaumauga, e 800,000) na maliliu faafuaseʻi ai. E mautinoa sa iai “mafuie tetele”!

ʻE iai faamaʻi i lea mea ma lea mea.’ (Luka 21:11) Ina ua faatoʻā uma lava le Taua Muamua a le Lalolagi, na maliliu ai tagata e tusa ma le 21 miliona i le fulū Sepania. Na lipotia mai e le Science Digest e faapea: “I talafaasolopito atoa, sa leʻi faapea muamua le matuiā o le oo faanatinati mai o le oti.” Talu mai lena taimi, e faitau selau miliona ua maliliu i le maʻi fatu, kanesa, AIDS (FFP), ma le tele o isi mala.

“Tupu tele o le amio leaga.” (Mataio 24:12) Ua lauiloa lo tatou lalolagi talu mai le 1914 i le solitulafono ma le sauā. I le tele o nofoaga ua lagona ai le lē saogalemu i luga o auala e oo lava i le ao. A oo i le po, ona nonofo lea o tagata i o latou fale ma loka mau faitotoa ma puipui, ona e fefefe e ō i fafo.

E tele isi mea na valoia o le a tutupu i aso e gata ai, ma ua faataunuuina foi nei mea uma. E iloa ai ua latalata mai le iʻuga o le lalolagi. Peitai, e fiafia, ona o le a iai ē e faasaoina. Ina ua uma ona faapea  mai “o le a mavae atu foi le lalolagi,” ua folafola mai e le Tusi Paia: “A o lē fai le finagalo o le Atua, e tumau lea e faavavau.”​—1 Ioane 2:17.

O lea, e manaomia ona tatou aʻoaʻoina ma faia le finagalo o le Atua. Ona mafai ai lea ona faasaoina i tatou mai le iʻuga o lenei lalolagi ina ia olioli i faamanuiaga e faavavau o le lalolagi fou a le Atua. Ua folafola mai e le Tusi Paia e faapea i lena taimi: “E sōloiesea foi e le Atua loimata uma i o latou mata; e leai foi se toe oti, po o se faanoanoa, po o se aue, e leai foi se toe puapuaga.”​—Faaaliga 21:3, 4.

Seʻi vaganā ua faaalia, o mau uma o le Tusi Paia e mai le Tusi Paia Samoa, Lomiga 1884.

[Ē Ana le Ata i le itulau 6]

Ē ana Ata: Vaalele: ata a le USAF. Tamaitiiti: WHO ata a W. Cutting. Mafuie: Y. Ishiyama, Hokkaido University, Japan.