Didyonsro Yesus fruteri na agersitori fu a lasi manpikin. Den belasting-man, den leriman fu Wet nanga den Fariseiman di ben e arki en ben musu leri wan prenspari sani fu a tori disi. Den ben musu leri taki Gado de klariklari fu gi sondari pardon te den sori berow (Lukas 15:1-7, 11). Now Yesus e taki nanga den disipel fu en. A e fruteri wan tra agersitori fu wan gudu man di kon sabi taki a futuboi di a ben poti fu luku na oso fu en, no du en wroko bun.

Yesus e fruteri taki a futuboi frumorsu den gudu fu a masra fu en. Dati meki a masra disi taki dati a o puru a wroko na en anu. A futuboi prakseri: „San mi o du? Mi si taki a masra fu mi o puru a wroko na mi anu. Mi no tranga nofo fu diki olo èn mi e syen fu go begi sma sani.” Fu di a ben e broko en ede nanga a sani disi, meki a taki: „Mi sabi san mi o du fu meki sma teki mi na ini oso te mi lasi mi wroko.” Wantewante a kari ala den sma di ben abi wan paiman na a masra èn a aksi den: „Omeni yu musu pai a masra fu mi?”​—Lukas 16:3-5.

A fosi sma taki: „Wán hondro bigi emre olèif-oli.” Dati na sowan 2200 liter oli. Kande a man disi ben abi wan bigi olèifgron noso kande a ben e seri oli. A futuboi e taigi en: „Teki a kontrakti fu yu baka, go sidon, dan yu skrifi feifitenti [1100 liter] esi-esi.”​—Lukas 16:6.

A futuboi e aksi wan trawan: „Èn yu, omeni yu musu pai?” A trawan e piki: „Wán hondro bari aleisi.” A futuboi e taigi en: „Teki a kontrakti fu yu baka, dan yu skrifi aititenti.” Sobun, a futuboi e puru 20 procent fu a paiman fu en.​—Lukas 16:7.

A futuboi abi a frantwortu ete fu luku den monitori fu a masra. Sobun, a abi a reti ete fu taigi den sma taki den no abi fu pai a heri paiman fu den. Fu di a futuboi taigi den sma taki den no ben abi fu pai a heri paiman, meki den sma dati ben kan tron en mati. Den mati dati ben o man yepi en te a ben o lasi en wroko.

Bakaten a masra kon sabi san pasa. Aladi a masra ben lasi moni fu di „a futuboi no ben wroko na wan reti fasi”, toku en ati no e bron nanga en. Na presi fu dati a e prèise a futuboi fu di a „ben du sani na wan koni fasi”. Yesus e taki moro fara: „Den sma fu a grontapu disi koni moro den sma fu a leti, fu di den sabi fa fu seti den tori.”​—Lukas 16:8.

Te Yesus e fruteri na agersitori, a no e krutu a sani di a futuboi du, ma a no e gi sma deki-ati tu fu du kruka sani te den e du bisnis. Ma san a wani sori nanga na agersitori dan? A e gi den disipel a deki-ati disi: „Meki mati nanga yepi fu den gudu fu a grontapu disi pe retidu no de. Te yu no abi den gudu moro, dan den mati dati kan teki yu na ini den tanpresi pe sma man libi fu têgo” (Lukas 16:9). Sobun, a sani di wi kan leri fu na agersitori disi, na taki wi musu man seti sani na fesi èn wi musu wroko nanga koni. Den futuboi fu Gado, sobun „den sma fu a leti”, musu luku fa den kan gebroiki  den gudu fu den na wan koni fasi, so taki sani kan waka bun nanga den fu têgo.

Soso Yehovah Gado nanga en Manpikin kan meki wan sma kon na ini a hemel Kownukondre noso na ini a paradijs na grontapu ondro a tiri fu a Kownukondre dati. Wi musu du ala muiti fu tron mati fu den. Wi kan du disi te wi e gebroiki den gudu fu wi fu horibaka gi Kownukondre afersi. Gowtu, solfru, nanga tra gudu kan lasi noso pori. Ma te wi e gebroiki wi gudu fu horibaka gi Kownukondre afersi, dan wi kan de seiker taki sani o waka bun nanga wi fu têgo.

Yesus e taki tu dati den sma di e sorgu bun gi den gudu fu den èn di e gebroiki den gudu na wan koni fasi, o man tyari moro prenspari frantwortu na wan bun fasi tu. Yesus e taki: „Fu dati ede, efu unu no de fu frutrow na ini a fasi fa unu e gebroiki den gudu fu a grontapu disi pe retidu no de, dan suma sa gi unu a trutru gudu [soleki sani di abi fu du nanga a Kownukondre]?”​—Lukas 16:11.

Yesus e sori den disipel fu en taki den o abi fu meki furu muiti efu den wani taki en nanga en Papa teki den „na ini den tanpresi pe sma man libi fu têgo”. Wan sma no kan de wan trutru futuboi fu Gado èn wan srafu fu den gudu fu grontapu na a srefi ten. Te fu kaba Yesus e taki: „Nowan futuboi di e wroko na ini oso kan de wan srafu fu tu masra. Bika a sa teige a wan èn lobi a trawan, noso a sa tan nanga a wan èn wisiwasi a trawan. Unu no kan dini Gado èn dini Gudu na a srefi ten.”​—Lukas 16:9, 13.