Atambaʼtaa mu matraxnuu

Ayuʼ náa naʼthí rí xú káʼnii nindxu̱u̱ ináa

Dí tséʼngo̱o̱ gáʼyoo ciencia

Dí tséʼngo̱o̱ gáʼyoo ciencia

Maski asndu mbaʼin científico nunigajmaa wéñuuʼ ga̱jma̱a̱ numuu mekhu, mú rígá mbaʼa graxe̱ dí ikhiin xóó tséʼngu̱u̱n gúriʼña̱a̱.

Lá niʼngo̱o̱ ndiʼyoo ciencia xú káʼnii nigi̱ʼdu̱u̱ nirígá mekhu ga̱jma̱a̱ vida ráʼ. Na̱nguá. Mbaʼin nundxa̱ʼwa̱míjna̱ rí bi̱ nunigajmaa jma̱a̱ numuu cosmología ma̱ndoo muthi xú káʼnii nigi̱ʼdu̱u̱ nirígá mekhu. Mú, mbáa agnóstico bi̱ mbiʼyuu Marcelo Gleiser, bi̱ naʼsngáa ga̱jma̱a̱ numuu Astronomía náa Universidad Dartmouth naʼthí: “Nditháan xóó tséjmáanʼ gúthaxu xóo phú nigi̱ʼdu̱u̱ nirígá mekhu”.

Ndiéjuunʼ gándoo gúʼthá ga̱jma̱a̱ numuu xóo nigi̱ʼdu̱u̱ nirígá vida rá. Mbá artículo ndrígóo revista Science News naʼthí: “Mingíjyúuʼ maratha̱ xóo phú nigi̱ʼdu̱u̱ nirígá vida náa tsu̱du̱u̱ Ku̱ba̱ʼ. Mbaʼa rí nixtagijxi̱i̱ dí nirígá ga̱jma̱a̱ dí niguma asndu nákha ginii niguambári̱ga̱a̱, i̱ndó rúʼko̱ ma̱ndoo maʼthúlú xóo phú nigi̱ʼdu̱u̱ nirígá vida náa tsu̱du̱u̱ Ku̱ba̱ʼ”. Dí niʼthí Marcelo Gleiser ga̱jma̱a̱ revista Science News nasngájma dí xóó tséʼngo̱o̱ gájuixtiʼña̱a̱ graxe̱ xóo phú nigi̱ʼdu̱u̱ nirígá mekhu ga̱jma̱a̱ vida.

Mbáa ikháán nitrajximínáʼ: “Tsáá nindxu̱u̱ bi̱ niʼni dí marigá vida náa tsu̱du̱u̱ Ku̱ba̱ʼ rá. Á mu xtáa mbáa bi̱ najmañuu wéñuuʼ bi̱ Niʼniwíi, náá numuu naniñuuʼ rí mumíníiʼlú xá. Náá numuu rí naniñuuʼ marigá mbaʼa religión xá. Náá numuu rí naniñúúnʼ muni̱ dí ra̱májánʼ mbaʼin xa̱bu̱ bi̱ nagún náa religión xá.”

Ciencia tséʼngo̱o̱ gáriʼña̱a̱ graxe̱ rígi̱, mú raʼkháa rúʼko̱ eyoo gáʼthúu̱n dí xándoo gúʼyáá xóo extiʼña̱a̱. Mbaʼin xa̱bu̱ ndiyáá xóo extiʼña̱a̱ graxe̱ rígi̱ náa Biblia.

Tikhun científico nuri̱ya̱ʼ mbiʼi mu munigajmaa dí naʼthí náa Biblia. Lá nanigua̱a̱ʼ ma̱ta̱ya̱a̱ xú káʼnii ikhiin niguánu ndiyáá dí xtáa mbáa bi̱ Niʼniáanʼlú xáʼ. Ayuʼ náa jw.org nda̱wa̱á ataniraʼmáʼ “Rí nuthi xóo nikumu̱u̱ vida”.