Skip to content

Skip to table of contents

Hakarak hatene?

Hakarak hatene?

Mordecai moris duni iha tempu uluk ka lae?

TUIR istória husi Bíblia, iha livru Ester iha mane Judeu ida naran Mordecai neʼebé halaʼo knaar importante. Nia mak ema Judeu neʼebé sai dadur no serbisu iha Liurai Pérsia nia palásiu. Neʼe akontese “iha [Liurai] Assuero nia tempu”, no liurai neʼe komesa ukun iha tinan 496 AEC. (Ohin loron, ema koñese Liurai Assuero nuʼudar Xerxes I.) Mordecai hanetik ema nia planu atu oho liurai. Tanba sente agradese, liurai halo arranju atu fó glória ba Mordecai iha ema nia oin. Iha mane ida naran Haman neʼebé odi Mordecai no ema Judeu, maibé lakleur depois nia mate, liurai fó ba Mordecai pozisaun nuʼudar primeiru ministru. Nuʼudar primeiru ministru, Mordecai bele halo desizaun atu salva ema Judeu iha rai-Pérsia husi masakre.​—Ester 1:1; 2:5, 21-23; 8:1, 2; 9:16.

Matenek-naʼin balu kona-ba istória hatete katak livru Ester mak istória neʼebé ema inventa deʼit no Mordecai nunka iha. Maibé iha tinan 1941, arkeólogu sira hetan evidénsia neʼebé apoia Bíblia nia istória kona-ba Mordecai. Saida mak sira hetan?

Arkeólogu sira deskobre dokumentu antigu ho letra Pérsia neʼebé temi mane ida naran Marduka (ka Mordecai). Nia serbisu nuʼudar administradór ka kontabilista iha sidade Susan. Matenek-naʼin ida kona-ba istória iha área neʼe naran Arthur Ungnad esplika katak neʼe mak dala primeiru neʼebé Mordecai nia naran temi iha dokumentu neʼebé laʼós parte husi Bíblia.

Husi tempu neʼebé Arthur Ungnad fó sai ninia relatóriu, matenek-naʼin sira tradús ona dokumentu antigu atus ba atus neʼebé hakerek ho letra Pérsia. Neʼe inklui dokumentu sira neʼebé hetan iha sidade Persépolis antigu neʼebé rahun ona. Dokumentu sira-neʼe husi tempu neʼebé Liurai Xerxes I mak ukun. Dokumentu sira-neʼe hakerek ho ema Elam nia língua no temi naran balu neʼebé fó sai iha livru Ester. a

Naran Mordecai (Marduka) hakerek ho letra Pérsia iha dokumentu antigu

Dokumentu sira-neʼe balu temi naran Marduka neʼebé serbí nuʼudar liurai nia eskriba iha palásiu iha Susan durante Liurai Xerxes I nia ukun. Dokumentu sira-neʼe ida esplika katak Marduka mak tradutór ida. Esplikasaun neʼe hanesan ho Bíblia nia esplikasaun kona-ba Mordecai. Nia serbí Liurai Assuero (Xerxes I) no nia bele koʼalia maizumenus língua rua. Baibain Mordecai tuur iha liurai nia portaun iha palásiu Susan. (Ester 2:19, 21; 3:3) Portaun neʼe mak fatin boot ida ba liurai nia atan sira atu halo serbisu.

Iha buat neʼebé hanesan entre Marduka neʼebé temi iha dokumentu antigu sira no Mordecai neʼebé temi iha Bíblia. Sira moris iha tempu no iha fatin neʼebé hanesan. Sira mós simu pozisaun no serbisu iha fatin neʼebé hanesan. Evidénsia sira-neʼe hatudu katak buat neʼebé arkeólogu sira deskobre karik liga ho Mordecai neʼebé temi iha livru Ester.

a Iha tinan 1992, Profesór Edwin M. Yamauchi fó sai naran sanulu neʼebé temi iha dokumentu sira-neʼe, neʼebé mós temi iha livru Ester.