Ir al contenido

Ir al índice

Na demoniopi iʼenaxat na leuaxaicpi

Na demoniopi iʼenaxat na leuaxaicpi

Aye la Biblia ʼeetaʼ so Satanás “quetagueʼ nam shiỹaxauapi, somayi sa nauaañi naqʼen namayipi da lauattonaxanaxac da yaqtoʼ, sa ishit da ilaʼa na lʼedaxa dam noʼon” (2 Corintios 4:4). Som Satanás qataq na demoniopi sa ncopita ra huoʼo ca ỹaỹaten ra Lʼaqtac ñi Dios, aye la Biblia. Na mayepi huotaique na shiỹaxauapi ra ỹamaqten ra huoʼo ñi lquiʼi na leuaxaicpi. Semetenaq négueʼt ca naigui raʼa.

Na nʼamaqtenaxanaxac sa ishet ra ʼeesa

Na shiỹaxauapi, na shiguiỹacpi, na nỹaqpi qataq na qoỹopi ʼenauac na mayepi ra ileu nache imeuo.

Qalota na cultopi ỹapaxaguenec na shiỹaxauapi ra huoʼo ñi ileu nache inoxonec ca lquiʼi. Qataq huoʼo na ʼenapec, ra huoʼo ñi ileu nache so lquiʼi sa ishet ra ileu. Taqaʼen ʼenapec nam lquiʼi sa ishet ra ileu chaʼaye so maye ña ncaʼaltauec.

Qalaxaye na lʼaqtac ñi Dios qomiʼ ỹapaxaguenec. Ralocnaxana, ra qaỹaxat so qaỹoʼot coʼollaxa so Adán nache ana la Biblia ʼeetaʼ: “Nachi ñi qadataxalaʼ iʼoxon so shiỹaxaua, ỹachigoxotaigui ana ʼalhua. Ime, nachi iquichichiguilo naua nmic lauaco, qataq ỹanem da lcaʼalaxa. Nachi so shiỹaxaua huoʼo da lcaʼalaxa” (Génesis 2:7). Ñi Dios sa ishet ra ỹanaigui so Adán ca lquiʼi. Ñi Dios ỹanaigui so Adán ra lcaʼalaxa. So Adán qaica ca lquiʼi.

Ca shiỹaxaua ra ileu nache qaica ca lcaʼalaxa, imeuo ca shiỹaxaua. Nache na shiỹaxauapi ỹataqta qaica ca lquiʼi. Ỹoqoʼoye ameten na netalec ana la Biblia:

  • “Qaq cam huoʼo ca ỹasouaxat, qalaq ileu” (Ezequiel 18:4).

  • “Chaʼayi camayi da ivita da ileu, qalaq ipactoigui na ʼalhua, nachi queʼeca naʼaʼq huetoigui da imeuo nam huotaique da iʼotpi” (Salmo 146:4).

Aye la Biblia ra lapaxaguenataxanaxac na shiỹaxauapi qaica ca lquiʼi.

Huoʼo na laỹipi textopi ỹachaxan ra huoʼo ñi ileu ñi shiỹaxaua nache ʼenaʼam ca shiguiỹac (Eclesiastés 3:19, 20). Qaỹaxat ca huoʼo ñi ileu qaica ca ỹaỹaten (Eclesiastés 9:5, 10). Ỹoqoʼoye ca shiỹaxaua ra ileu nache qaica ca lỹa lcaʼalaxa.

Ra autaxaỹaxan ana la Biblia, nache ameten, ca shiỹaxaua ra ileu qaica ca lquiʼi. Qataq ca shiỹaxaua ra ileu, sa ishet ra ñigui ca lquiʼi na leuaxaicpi. Ra napaxaguenataxanaxac qoỹinac huoʼo ye naña na lquiʼi na leuaxaicpi nache reʼera sa ishet ra lapaxaguenataxanaxac Ñi Dios, so Satanás qataq na demoniopi maye lapaxaguenataxanaxac reʼera. Ỹoqoʼoye Ñi Jehová lquiʼiỹaxat na cultopi ra ỹapaxaguenec ye sa ishet ra ʼeesa (1 Timoteo 1:10; 4:1, 2).

Ca ntaqtegue na leuaxaicpi

Na demoniopi iʼenaxat na leuaxaicpi.

So Satanás huotaique nqajñe na shiỹaxauapi nache ionataxana na piʼoxonaqpi. Qalota na shiỹaxauapi qataq na piʼoxonaqpi ỹamaqten ra ishet ra nʼaqtaxanec na lquiʼi na leuaxaicpi. Qalaxaye ana la Biblia qomiʼ ỹachaxana ra sa ishet ra ʼeesa raʼa (Eclesiastés 9:5, 6, 10).

Qalaxaye, ¿Négueʼt na mayepi retaqtac? ¡Demoniopi na mayepi! Na demoniopi qomiʼ imeteetaq na sotaqtac ra ancaltauec mashe imeteetaq ca shiỹaxaua ra huoʼo na iaʼaxatac, qataq ra lashiỹaxac, taq ra huoʼo ca auoʼotaq nache taqaʼen na mayepi ỹaỹaten. Ỹoqoʼoye na demoniopi ỹaỹaten ra ienaqchichigui ra lataxac ca shiỹaxaua ra ileu (1 Samuel 28:3-19).

Huoʼo na qaỹaxatac qalaxaye sa ishet ra ʼeesa

So Satanás taqaʼen ỹatenachet na shiỹaxauapi, nache rogoxona ca saq ʼeesa nʼaqtaguec neʼena na leuaxaicpi. Nache na nʼaqtaguecpi saq ʼeesa ỹauotaʼa nam shiỹaxauapi ra sa ishet ra ilaʼa ra napaxaguena ana la Biblia (2 Timoteo 4:4).

Huoʼo na shiỹaxauapi ỹamaqten ra huoʼo ñi ileu nache ñiguelac ltaxa.

Ye África qalota na shiỹaxauapi ʼenapec ra huoʼo na leuaxaicpi niguelac ra ileu qataq qoletac ra huetalec ana aʼlhua. Nache nam shiỹaxauapi huoʼo na ʼenaq ra ilotaʼa ñe lquiʼi na leuaxaicpi ra qoỹoqta ye taỹa. Qaq ra huoʼo ca lquiʼi na leuaxaicpi nache, ¿táenʼco ra sa ishet ra iguelaxa ca netaña na lauoʼlʼecpi?

Qaq nache ʼeetec, ¿sa ishet ra chochaq ʼenaʼam icoʼ ca leuaxaic? Saloqna huoʼo soua shiỹaxaua qoletape iaʼaxatac na nʼaqtac na ntalec ana la Biblia, nache soua maye huetaña ye nonaxaʼ qataq ỹalletaʼa so shiỹaxaua mashe ỹaxaiqui. Som ỹaxaiqui quetaguec soua maye, nache qainat so ỹaxaiqui, nache so ʼonolec ʼeetaʼ ra lʼaqtac “¿táʼainec ra qomiʼ qoquetaguec?”. Nache so ỹaxaiqui iaʼaxat ra ỹataqta ỹamaqteeta ra ʼonolec soua maye, ʼeetega lqaỹa ileu coʼollaxa. Sa ishet ra ʼeesa so ỹamaqteetac so maye. Qalaxaye so ỹaxaiqui sa ishet ra icoʼ qoỹenaxa chaʼaye so maye ỹamaqteetac ra lʼaqtac. ¡Acueinnate so iaʼaxatac so ỹaxaiqui nache ỹaqtaxanem na nauochaxauapi qataq nam lauoʼlʼecpi so ỹalletaʼa coʼollaxa!

Lauanaqchic, nchoxonaxac qataq qaỹaqtega

Na demoniopi rashinaxan nache ỹauotaʼa na nauanaqchic, nchoxonaxac qataq na qaỹaqtega.

ʼAm mashe auaỹaten reʼera qaỹaxatac ra huoʼo ñi shiỹaxaua, ra huoʼo ñi lauanaqchic, rchoxona, ra huoʼo na huaqtega. Qalaxaye qalota na shiỹaxauapi ra ilaʼa na qaỹaxatac nache ishet ra ỹauotaʼa ra ñiʼi na maye. Aso ʼalo africa lashe lʼenaxat Marein, ra pe huaqtega saxaỹet asom nqomeʼ. Qalaxaye so maye ileu coʼollaxa so nqomeʼ. Nache aso Marein ỹataqta ỹaguec ra lliỹaxa ra huaqtega ra pe so rtaqtecot. Nache ra nlouec nalactiguiñe quenaxa huoʼo ra nlotaxatec so lauoʼlʼecpi, nache aso maye iviraʼa ra iloquen.

Ra huoʼo na lquiʼi na leuaxaicpi, ¿táenʼco ra iquichoqche na lauoʼlʼecpi qamaq ỹauoteque na mayepi? Chaʼaye ỹaqaʼa na mayepi, nachena na demoniopi.

¿Ca ʼeetec na nchoxonaxac ʼonaxaic ra huoʼo na ishet ra qomiʼ nataren ra huoʼo ñi qarauanaqtec? Saloqna ye Sierra Leona naña aso Gbassay aso maye ralola coʼollaxa. Nache huoʼo lchoxonaxac ʼenapec ra lʼaqtac salletaʼa so maiche itaʼa, nache so maye aỹem ỹamaxalec ra soʼot so ỹataʼ ʼepac laue qataq lalegue na ʼetaxat ỹioquen so nataʼ, taqaʼen qoỹeetega so maye ra nñiomgui. Nache qoỹeetega so maye sa ishet ra huoʼo ca ỹaqtaxanem so qaỹamaxalec, nache so maye ỹalaxaguet so lʼaqtac so ltaʼa, nache noỹiita so maye.

Huoʼo aso lỹa ʼalo ʼenapec huoʼo ra ilotaʼa so lhua qalaxaye so maye mashe ileu coʼollaxa. Nache ara lʼaqtac ʼeetaʼ selotaʼa ra ihua, qaq so maye ileu qalaq, ʼonaxaiqoleec qataq ʼonaxaic ra notaxat.

Na qaỹaxatac taq na nchoxonaxac ʼonaxaic reʼera. ¿Ca ʼeetec chigoqoʼot ñi Dios? Sa ishet, ra chigoqoʼot ñi maye. Ñi Jehová, “ỹataqta [...] ʼeesa” (Salmo 31:5). Ñi maye sa ishet ra qomiʼ ỹatenachet nrotec na demoniopi nache lataxac raʼa.

Qalaxaye, ¿huoʼo na demoniopi soxoraic? Sa ishet. Qalaxaye huoʼo na demoniopi icoʼ ʼonaxaic ra qomiʼ itauan, qalaq yiloxoicpi ʼenauac na mayepi. So Diablo coʼollaxa ntaqtegue aso Eva, icoʼ soxoraic so maye (Génesis 3:1). Qalaxaye, ¿ca ʼeetec aso Eva coʼollaxa so ỹalaxaguet so Diablo? Ileu aso maye.

So Satanás ʼenapec so lʼaqtac aso Eva sa ishet ra ileu. Aso Eva ỹalaxaguet so Satanás nache ivita ra ileu.

Auaỹateetaq ra huoʼo ñi shiỹaxaua yiloxoic nache icoʼ soxoraic qalaxaye rashinaxataq ñi maye. Huoʼo na ʼenapec: “Qalota na shiỹaxauapi dos ra lashiỹaxac huoʼo na icoʼ soxoraic qaq na paỹauo netaigui na nayeloxo”. Qaq na nʼaqtac ʼeetaʼ: “chaʼayi saỹajnaq da so Satanás ishit da chochi nʼenaqchingui cam ʼoonolec na lamaxashicpi ñi Dios mayi huoʼo na lʼedaxa” (2 Corintios 11:14).

Ñi Dios nagui sa ishet ra qomiʼ ỹachaxanapec na lʼaqtac ra ỹachaiguilo na nchoxonaxac qataq na nauanaqchic. Ra lapaxaguenataxanaxac Ñi maye ỹahuoʼota ana la Biblia, “qataq taiguet da iʼot ca camachaqca nʼonataxanaxac ỹaỹamaqchiguiñi” (2 Timoteo 3:17).

Ñi Jehová ra qomiʼ ỹapaxaguenec na lataxac so Diablo ra huotaique qomiʼ ỹasheʼen qalaxaye ñi Jehová qomiʼ ỹauoteque. Ñi maye ỹaỹaten na demoniopi npaʼaxaguenaxaicpi yiloxoicpi.