Eaha to roto?

TE AURAA O TEIE MAU IRAVA

Maseli 22:6: “E haapii i te tamaiti i tana eˈa ia haere ra”

Maseli 22:6: “E haapii i te tamaiti i tana eˈa ia haere ra”

 “A haapii i te tamaroa i te eˈa ia na reira oia i te haere, ua ruhiruhia anaˈe oia, eita oia e faarue i te reira.”—Maseli 22:6, Huriraa o te ao apî.

 “E haapii i te tamaiti i tana eˈa ia haere ra; e ia paari oia ra, e ore e faarue i taua eˈa ra.”—Maseli 22:6, Te Bibilia Moˈa ra.

Auraa o te Maseli 22:6

 Mai te peu e haapii te mau metua i ta ratou mau tamarii ia here i te Atua e ia haapao i ta ˈna mau faaueraa, e tauturu teie haapiiraa i ta ratou mau tamarii i te roaraa o to ratou oraraa.

 “A haapii i te tamaroa i te eˈa ia na reira oia i te haere.” E nehenehe atoa teie mau parau e hurihia, “A aratai i te tamarii i nia i te eˈa tia.” E rave rahi irava o te buka Maseli o te faaitoito ra i te mau metua ia haapii i ta ratou mau tamarii eaha te mea maitai e te mea ino i te tamariiraa iho â. (Maseli 19:18; 22:15; 29:15) Mea faufaa râ ia haamanaˈo te mau metua e tiamâraa atoa to te tamarii. Eita ïa ratou e parau noa eaha te rave, e haaferuri e e tauturu râ ratou i te tamarii ia riro ei taata feruriraa paari o te rave i te mau faaotiraa maitai.—Deuteronomi 6:6, 7; Kolosa 3:21.

 I roto i te buka Maseli, e piti eˈa tei faahitihia. Te tahi, e parauhia o “te eˈa o te feia maitai,” “te eˈa o te paari” e “te eˈa maitai.” (Maseli 2:20; 4:11; 23:19) Area te tahi atu, e parauhia ïa o “te eˈa o te feia ohipa ino,” “te eˈa o te maamaa” e “te eˈa ino.” (Maseli 4:14; 12:15; 16:29) A parau ai i roto i te Maseli 22:6 “te eˈa ia na reira oia i te haere,” teihea ïa eˈa te faahitihia ra? Te manaˈo ra vetahi aivanaa e titauhia i te mau metua ia vaiiho “na te tamarii e maiti i te eˈa mai ta ˈna e hinaaro.” Te auraa mau râ na roto i te reo Hebera, na te metua e faaite i te tamarii i te eˈa o te aratai i te hoê oraraa maitai e te tia, oia hoi te huru oraraa mai tei haapiihia i roto i te Parau a te Atua, te Bibilia.—Salamo 119:105.

 “Ua ruhiruhia anaˈe oia, eita oia e faarue i te reira.” Mai te peu e haapii te metua i te tamarii ia haapao i te mau faaueraa a te Atua, mea ohie aˈe no te tamarii ia faaea i nia i te eˈa tia i te roaraa o to ˈna oraraa. Te auraa anei eita roa te tamarii e faarue i te eˈa tia? Tei te huru o te faaotiraa a te tamarii. Ei hiˈoraa, mai te peu e faaoti oia i te faahoa i te taata o te rave i te ohipa ino, e nehenehe oia e faarue i “te eˈa afaro” a rave atu ai i te ino. (Maseli 2:12-16; Korinetia 1, 15:33) Noa ˈtu e nehenehe te reira e tupu, aita ˈtu ô maitai ta te mau metua e horoa maori râ ia haapii i ta ratou tamarii ia haapao i te mau faaueraa a te Atua. Tera anaˈe hoi te ravea ia oaoa te tamarii i roto i te oraraa.—Maseli 2:1, 11.

Irava tapiri o te Maseli 22:6

 I roto i te Maseli pene 22, te faahitihia ra te tahi mau manaˈo poto noa e faaite ra e nafea ia faaohipa i te paari o te Atua i roto e rave rau tupuraa. Te vai ra o te haamanaˈo mai i te faufaaraa ia imi i te roo maitai i te aro o Iehova a ma te faaite i te haehaa, te aau horoa e te itoito. (Maseli 22:1, 4, 9, 29) Area te tahi atu, te faaite ra ïa te feia o te ofati i te mau faaueraa a te Atua e o te rave i te ohipa ino i nia i te feia veve, e ooti ïa i te ati!—Maseli 22:8, 16, 22-27.

 Aita i faahiti-pinepine-hia i roto i te Maseli pene 22 te parau o te haapiiraa i te tamarii. Tera râ, te haamatarahia ra eaha te huru oraraa o te aratai i te farii maitai a te Atua e i te oaoa mau. (Maseli 22:17-19) Ma te haapii i ta ratou mau tamarii ia ora i tera huru oraraa, te faaite ra te mau metua te hinaaro ra ratou te mea maitai roa ˈˈe no ta ratou mau tamarii.—Ephesia 6:1-3

 A mataitai i teie video poto o te faaite mai i te tahi mau tuhaa o te buka Maseli.

a O Iehova te iˈoa o te Atua. (Salamo 83:18) A taio i te tumu parau “O vai o Iehova?