Eaha to roto?

TE AURAA O TEIE MAU IRAVA

Mika 6:8: “E te haere ma te haehaa i te aro o to Atua”

Mika 6:8: “E te haere ma te haehaa i te aro o to Atua”

 “Ua faaite o ˈna ia oe i te mea maitai, e te taata e. E eaha ta Iehova e titau mai ra ia oe maori râ ia faaohipa i te parau-tia, ia hinaaro i te taiva ore, e ia haere ma te aau faahaihai e to Atua?”—Mika 6:8, Huriraa o te ao apî.

 “Ua faaite mai oia ia oe, e te taata na, i te mea maitai; e eaha ta Iehova hinaaro ia oe ra maori râ o te rave i te parau-tia, e ia hinaaro hoi i te aroha, e te haere ma te haehaa i te aro o to Atua?”—Mika 6:8, Te Bibilia Moˈa ra.

Auraa o te Mika 6:8

 Te faataa ra te peropheta Mika e ere i te mea fifi roa no te taata ia faaoaoa i te Atua ra o Iehova. a (Ioane 1, 5:3) Ua faataahia i roto i tera irava eaha ta te Atua e titau ra ia tatou, na roto e toru faahitiraa faufaa mau. No nia na faahitiraa matamua i te huru o te hoê taata i nia ia vetahi ê. Area te toru o te faahitiraa, no nia ïa i te auhoaraa e te Atua.

 “Ia faaohipa i te parau-tia.” Te ani ra te Atua i ta ˈna mau tavini ia rave i te ohipa maitai e te parau-tia. Te auraa ïa e ia feruri e ia haa ratou ia au i te mau ture aveia a te Atua no nia i te mea maitai e te mea ino. (Deuteronomi 32:4) Ei hiˈoraa, e tutava te feia e pee ra i te mau ture aveia a te Atua i te haa i nia ia vetahi ê ma te haavare ore e te pae tahi ore. E rave ratou i te mea maitai i nia i te taata atoa, noa ˈtu eaha to ratou aamu, fenua aore ra tiaraa.—Levitiko 19:15; Isaia 1:17; Hebera 13:18.

 “Ia hinaaro i te taiva ore.” E nehenehe atoa e parau: “Ia here i te here taiva ore.” (Mika 6:8, nota) I roto i te reo tumu Hebera, e faaohipahia te taˈo “taiva ore” eiaha noa no te tauturu i te taata ia ore e taiva i te tahi atu, no te turai atoa râ ia ohipa maitai e ia faaite i te aroha hamani maitai i nia ia ˈna. E na reira o ˈna eiaha no te mea e faaueraa tera, no te mea râ te hinaaro mau ra o ˈna e na reira. Te ani ra te Atua i te feia e hinaaro e faaoaoa ia ˈna eiaha ia faaite noa i te hamani maitai e te aroha hamani maitai, ia na reira râ ma te hinaaro mau. Te auraa ïa e e oaoa te mau tavini a te Atua i te tauturu ia vetahi ê, i te feia iho â râ e hinaaro rahi nei i te tauturu. E rahi mai hoi te oaoa ia horoa ˈtu.—Ohipa 20:35.

 “Ia haere ma te aau faahaihai e to Atua.” I roto i te Bibilia, e faaohipahia te parau “haere” no te tauturu atu ia “pee i te tahi haerea.” E haere te hoê taata e te Atua ma te maiti i te hoê huru oraraa e faaoaoa ra ia ˈna. Ua riro Noa ei hiˈoraa maitai i roto i tera tuhaa. “Ua haere Noa e te Atua mau” no te mea e taata parau-tia oia i te aro o te Atua e “e taata hapa ore oia i rotopu i te feia o to ˈna tau.” (Genese 6:9) I teie mahana, e haere tatou e te Atua ma te pee i te mau haapiiraa o ta ˈna Parau, te Bibilia, i roto i to tatou oraraa. E titauhia ïa te aau faahaihai no te farii e taotiaraa to tatou e e hinaaro tatou i ta te Atua tauturu i roto i to tatou oraraa.—Ioane 17:3; Ohipa 17:28; Apokalupo 4:11.

Irava tapiri o te Mika 6:8

 E peropheta o Mika i Iseraela i tahito ra, i te senekele vaˈu hou te tau o Iesu. I taua taime ra, ua î te fenua i te haamoriraa idolo, te ohipa taviri e te hamani-ino-raa. (Mika 1:7; 3:1-3, 9-11; 6:10-12) Aita te rahiraa o to Iseraela i haapao i te mau faaueraa a te Atua, faahitihia i roto i te ture ta te Atua i horoa ia Mose e tei piihia te Ture a Mose. I te hoê â taime, e rave rahi tei manaˈo e e navai noa ia rave i te tahi mau peu faaroo e ia pûpû i te mau tusia no te fanaˈo i te farii maitai o te Atua. Ua hape roa râ ratou.—Maseli 21:3; Hosea 6:6; Mika 6:6, 7.

 Tau senekele i muri aˈe i te tau o Mika, ua parau Iesu e mea au na to ˈna Metua te feia e faaite ra i te here, te parau-tia e te aroha hamani maitai. Aita râ o ˈna e farii i te feia e faahua tavini ra ia ˈna, no te faateitei noa ia ratou i mua i te taata. (Mataio 9:13; 22:37-39; 23:23) Maoti te mau parau a Iesu, te taa ra ia tatou eaha ta te Atua e titau ra i ta ˈna mau tavini i teie mahana.

 A mataitai i teie video o te faataa poto noa i te buka Mika.

a Te iˈoa Iehova, o te huriraa ïa na roto i te reo Tahiti i te iˈoa Hebera o te Atua, oia hoi na reta Hebera e maha יהוה (YHWH). No te ite atu â no nia ia Iehova e no te aha aita te tahi mau huriraa Bibilia e faaohipa ra i to ˈna iˈoa, a hiˈo i te tumu parau “O vai o Iehova?