Eaha to roto?

TE AURAA O TEIE MAU IRAVA

Roma 15:13: “Ia faaîhia mai outou i te oaoa e te hau i te faarooraa e te Atua”

Roma 15:13: “Ia faaîhia mai outou i te oaoa e te hau i te faarooraa e te Atua”

 “Ia horoa mai te Atua i te oaoa e te hau rahi no to outou tiaturiraa ia ˈna, no ǒ mai hoi ia ˈna te tiairaa i te mea maitai, e ia haapuaihia ˈtu â to outou tiairaa i te mea maitai na roto i te mana o te varua moˈa.”—Roma 15:13, Huriraa o te ao apî.

 “Ia faaîhia mai outou i te oaoa e te hau i te faarooraa e te Atua, e noaa ˈi te tiaturiraa, ia rahi to outou tiaturi i te mana o te Varua Maitai ra.”—Roma 15:13, Te Bibilia Moˈa ra.

Auraa o te Roma 15:13

 Na roto i teie mau parau, ua faaite te aposetolo Paulo i to ˈna hinaaro ia horoa te Atua i “te oaoa e te hau rahi” i ta ˈna mau tavini. E fanaˈo tatou i teie mau huru maitatai maoti te tiaturiraa ta te Atua e horoa nei e te mana o te varua moˈa.

 Te haapii mai ra te Bibilia no nia i te tiaturiraa ta te Atua e horoa ra. Te na ô ra te Roma 15:4: “Te mau parau atoa hoi i papaihia [i roto i te Bibilia] mai tahito mai â, ua papaihia ïa ei haapiiraa ia tatou e ia noaa atoa te tiaturiraa na roto i te faaoromai tamau e te tamahanahanaraa a te mau Papai.” Te faaite ra te Bibilia ua fafau te Atua e e faaore roa o ˈna i te mau fifi o te haamauiui ra i te taata i teie mahana, mai te veve, te parau-tia ore, te maˈi e te pohe. (Apokalupo 21:4) E faaohipa te Atua ia Iesu Mesia no te faatupu i tera mau parau fafau. No reira tatou e tiai ai i te hoê a muri aˈe maitai aˈe.—Roma 15:12.

 E “haapuaihia ˈtu â” aore ra e “rahi” to tatou tiairaa ia tupu tera mau parau fafau mai te peu noa e tiaturi tatou i te Atua. Rahi atu â tatou i te haapii no nia ia ˈna, papu atu â ia tatou e nehenehe te Atua e tiaturihia. (Isaia 46:10; Tito 1:2) Maoti te tiaturiraa papu ta te Atua e horoa ra, e nehenehe te hoê taata e fanaˈo i te oaoa e te hau rahi, noa ˈtu te faaruru ra o ˈna i te mau tupuraa fifi mau.—Roma 12:12.

 E fanaˈo tatou i te hau, te oaoa e te tiaturiraa maoti te “varua moˈa,” te puai ohipa ïa o te Atua. a Te faaohipa ra te Atua i te varua moˈa no te faatupu i ta ˈna mau parau fafau e na te reira e horoa mai i te hoê tiaturiraa papu. E nehenehe atoa te varua moˈa e tauturu i te taata ia faatupu i te mau huru maitatai mai te oaoa e te hau.—Galatia 5:22.

Irava tapiri o te Roma 15:13

 Te buka Roma, o te hoê ïa rata papaihia i te mau Kerisetiano tei ora i te oire o Roma. I rotopu i tera mau Kerisetiano, e ati Iuda vetahi, area te tahi atu, e ere ïa. Ua faaitoito Paulo ia ratou pauroa ia tutava i te vai hoê noa i te pae feruriraa e ohipa, noa ˈtu mea ê te aamu e te taˈere o te tahi e te tahi.—Roma 15:6.

 Ua haamanaˈo Paulo i te mau Kerisetiano i Roma e ua tohu te Atua i te hoê mahana e haamori amui ai te taata no te mau nunaa atoa ia ˈna. No te haapapu i te reira, ua faahiti Paulo i te mau Papai Hebera b e maha taime. (Roma 15:9-12) Eaha ta ˈna i hinaaro e parau? E faufaahia te ati Iuda, oia atoa to te mau nunaa atoa, i ta te Mesia i rave. E fanaˈo ratou pauroa i te hoê â tiaturiraa ta te Atua e horoa ra. Ua titauhia ïa i te mau mero atoa o te amuiraa i Roma ia “farii maitai . . . te tahi i te tahi,” noa ˈtu nohea mai ratou.—Roma 15:7.

a No te ite atu â, a hiˈo i te tumu parau “Eaha te varua moˈa?

b I te tahi mau taime, e faaohipahia te parau Faufaa Tahito no te faahiti i te mau Papai Hebera.