Eaha to roto?

Hohoˈa i nia mai te pae aui haere roa mai i raro: Hohoˈa o te tahua, te feia e faaroo ra e te tuhaa haapurororaa. I muri aˈe i te rururaa, ua paraparau taeae Mark Sanderson i te mau taeae e tuahine o tei ora mai i teie ati e na reira atoa i to ratou fetii. Te api parau no te rururaa. Te mau tareta e te mau rata tamahanahanaraa. Te hoê pǔpǔ hauti upaupa a te mau Ite no Iehova. E piti tuahine apî e tauahi ra te tahi i te tahi i muri aˈe i te rururaa. Te mau mutoi e feia tupohe auahi e tiai ra ia haamata te rururaa.

10 NO EPERERA 2023
HEREMANI

Rururaa i muri aˈe i te ati i tupu i Hambourg

Rururaa i muri aˈe i te ati i tupu i Hambourg

Ua peapea rahi mau te mau Ite no Iehova e vetahi atu na te ao nei no te ati i tupu i te Piha a te Basileia i Heremani i te oire o Hambourg i te 9 no Mati 2023. Ua tere atu e rave rahi matahiapo i te oire o Hambourg no te tamahanahana i to tatou mau taeae e tuahine. Te vai ra te taeae Mark Sanderson, mero o te Tino aratai a te mau Ite no Iehova, taeae Gajus Glockentin, mero tauturu i te Tomite piaraa e te mau mero o te Tomite amaa o Europa no ropu. I te 25 no Mati, ua faatupuhia te hoê rururaa i roto i te Piha tuaro o te oire. No te feia atoa i apiti i te reira, ua riro te mau faaitoitoraa no roto mai i te Bibilia ei tamahanahanaraa puai mau no te feia e oto ra. E rave rahi tei manaˈo mai teie taeae o tei ora mai i teie ati riaria mau, ua parau oia: “Ua tauahi Iehova ia matou i roto i to ˈna rima!”

Hau atu i te 3 300 tei tae atu i tera rururaa e hau atu 90 000 tei nati atu na roto i te ravea natirara.

Taa ê atu i te mau Ite no Iehova, e rave rahi atoa tia a te hau, te mau mutoi, te mau taote e tuati maˈi e te feia tupohe auahi tei tae atu. I rotopu ia ratou, te vai ra te Mono tavana matamua e te piti o te Mono tavana o te oire Hambourg, te Peretiteni o te Apooraa iriti ture o Hambourg, te Tia o te hau Marite i Hambourg, te Huitoofa no te parururaa o te huiraatira, te Faatere o te Apooraa huitoofa, te Raatira o te aua mutoi o te oire Hambourg e te Mono peretiteni o te mau mutoi.

Te himene amui ra te feia i ruru mai e te pǔpǔ hauti upaupa i te himene “Te mau ohipa maere a te Atua”

Ua haamata te rururaa na roto i te hoê reo himene hautihia e te tahi pǔpǔ taeae e tuahine. Na taeae Joachim Szewczyk, mero o te Tomite o te amaa o Europa no ropu, i rauti mai. Na taeae Dirk Ciupek, mero atoa o te Tomite amaa o Europa no ropu, i horoa i te oreroraa parau. I muri iho, ua horoa atoa taeae Sanderson i te tahi mau parau faaitoito no roto mai i te Bibilia. E na taeae Ciupek i faaoti mai i te tuhaa hopea o te oreroraa parau o te rururaa. Ua opani mai taeae Glockentin na roto i te hoê pure putapû mau a himene-faahou-hia ˈtu ai te hoê reo himene.

Ua faataa taeae Sanderson e ere te Atua te tumu o teie mau ohipa ino. E “tupuraa manaˈo-ore-hia” râ mai ta te Koheleta e parau ra. (Koheleta 9:11) Ua na ô taeae Sanderson: “Eiaha ïa tatou e ui no te aha te Atua i vaiiho ai ia tupu teie mau ati. . . . E tauturu to tatou tiaturiraa no a muri aˈe, to tatou faaroo e to tatou here ia faaoromai i teie ati. Mea puai aˈe te reira i te riri e te ino. Ua haamauruuru atoa oia i te mau mutoi, te mau tuati maˈi, te feia tupohe auahi e te mau taote o tei tauturu i to tatou mau taeae e tuahine.

Taeae Dirk Ciupek

I roto i ta ˈna oreroraa parau putapû mau, ua parau taeae Ciupek: “A tupu ai teie ati i te 9 no Mati, e ere noa te tahi mau taata tei mauiui, o tatou paatoa râ. Ua tae mai tatou i teie mahana no te faaite eaha te titauhia ia rave ia mauiui tatou no te ino e no te riri o vetahi ê. Ua haere mai tatou na roto i te here, te aumihi e te aumauiui, te tiaturiraa papu e te faaroo. Mai ta te mau Papai e parau ra: “Eiaha te ino ia upootia mai i nia ia oe, tera râ, ia upootia noa oe i nia i te ino ma te hamani maitai atu.” Tera ta tatou i faaoti papu i te rave. No reira tatou i tae mai ai i teie mahana.—Roma 12:21.

Ua horuhoru atoa te aau o te taatoaraa a faahiti ai taeae Ciupek i te iˈoa o tei pohe, ua na ô oia: “Ua tae atoa mai matou no te haamanaˈo ia Stephan, Sebastian, James raua Marie, Stephanie, Dan, e ia Romy iti e o tei pohe i roto i te opu o to ˈna mama.” I te mau hoa e fetii, ua na ô oia: “Ua tae atoa mai matou no te faaite i to matou tapao aroha ia outou e te fetii i roto i te ati.”

I te pae hopea o ta ˈna oreroraa parau, ua faahiti oia i te mau huru maitatai o te mau taeae e tuahine tei pohe. Ma te manaˈo i te Apokalupo 21:4, 5, ua parau oia: “E mihi tatou i tei pohe, e oto tatou i tei pohe, e vai noa râ ratou i roto i to tatou aau. Ua faataa te Atua i te hoê mahana eita tatou e oto faahou mai i teie nei. E faaore oia i te reira. . . . E ore roa te pohe. Tera te poroi ta Iesu e ta te mau aposetolo i faaite, e tera to tatou tiaturiraa! E haamouhia te pohe, mea puai aˈe te Atua i te pohe! . . . No reira, tei roto i te rima o to tatou Atua te ora o Stephan, Sebastian, James raua Marie, Stephanie, Dan, e oia atoa to Romy iti e!”

Peter Tschentscher, Mono tavana matamua o te oire Hambourg

I te otiraa te rururaa, ua horoa atoa te tahi mau tia a te hau i to ratou manaˈo. Te vai ra te Mono tavana matamua o te oire Hambourg o Peter Tschentscher, e na reira atoa te Peretiteni o te Apooraa iriti ture o Carola Veit. Ua faaite raua toopiti atoa i to raua tapao aroha i te mau hoa e i te fetii. Ua parau te Mono tavana matamua ua faaruru te feia i ora mai ma te itoito i teie ati no to ratou faaroo puai. Ua taio atoa o ˈna i te hoê rata tamahanahana papaihia e te Peretiteni o Heremani o Frank-Walter Steinmeier.

Carola Veit, Peretiteni o te Apooraa iriti ture o Hambourg

E rave rahi atoa vea tei tae mai. Ua parau te hoê tia no te hoê pû haapurororaa teata: “Mea maitai te taata atoa. Ua apiti aˈena matou e rave rahi rururaa, a tahi ra râ matou e tae mai ai i te hoê rururaa mai teie. Mea faatura te taata e mea au mau te mau paraparau.”

Ua parau te tahi na hoa faaipoipo tei ora mai i teie ati: “Mea mahanahana mau ia feruri maite i to tatou tiaturiraa no a muri aˈe e ia ite atoa e tauturu mai iho â to tatou mau taeae i te taime e oto ai tatou.”

Ua parau te tahi taeae no te tahi atu amuiraa o te putuputu atoa i te Piha a te Basileia i reira te ati i te tupuraa: “Aita matou i faaea i te oto. Ua taˈi e ua taˈi â, ua rohirohi roa vau! Ua riro râ ei rururaa tura mau. . . . Ua mahanahana roa to matou aau i te faarooraa i te mau parau atoa ta te mau taeae e ta te mau tia faatere i faahiti.”

Ua riro teie rururaa ei haapapuraa te here e te tâuˈa mau ra Iehova ia tatou. O ˈna hoi “te Metua o te aroha hamani maitai î i te here e te Atua o te tamahanahana i roto i te mau tupuraa atoa.” (Korinetia 2, 1:3) Ua ite matou e tamau Iehova i te turu i te feia atoa e oto ra no te ohipa i tupu i Hambourg.

 

Taeae Joachim Szewczyk tei rauti mai i te rururaa, e mero o te Tomite amaa o Europa no ropu. I muri mai ia ˈna, te parahi ra te tahi mau Ite no Iehova e hauti upaupa to ratou toroa

Taeae Mark Sanderson, mero o te Tino aratai a te mau Ite no Iehova o te faaohipa ra i te Bibilia no te horoa i te parau tamahanahana e ua hurihia te reira na roto i te reo Heremani

Te mau tia a te hau e parahi ra i mua roa a faaroo noa ˈi i te oreroraa parau

Taeae e tuahine o te farerei e o te turu ra te tahi i te tahi i muri aˈe i te rururaa

I te vahi tomoraa, ua faaiteite-haere-hia te mau tareta e rata tamahanahanaraa

I te vahi tomoraa, te uiui ra te hoê vea no Heremani i te hoê matahiapo no Hambourg tei matau maitai i te tahi mau Ite no Iehova tei reira ratou a tupu ai tera ati