Eaha to roto?

Tapura tumu parau

ELFRIEDE URBAN | AAMU

Te hoê oraraa oaoa ei mitionare

Te hoê oraraa oaoa ei mitionare

Mea fifi mau te mau matahiti matamua o to ˈu oraraa. Ua fanauhia vau i Tekolovakia i te 11 no Titema 1939, e toru avaˈe noa i muri mai i te haamataraa te piti o te Tamaˈi rahi. E piti hebedoma i muri iho, ua pohe to ˈu mama, ua fifihia hoi o ˈna a fanau ai ia ˈu. I tera taime, tei Heremani to ˈu papa no te ohipa. Na te mau metua ïa o to ˈu mama i rave ia ˈu e ua paari au e na toru tuahine apî aˈe o to ˈu mama.

To ˈu papa e mama ruau

 Ua hope te tamaˈi i te matahiti 1945, noa ˈtu râ mea fifi noa â te oraraa. I te mea e taata Heremani matou, ua faahepohia matou ia hoˈi i Heremani. Ua vavahihia te mau oire i reira e mea veve mau te taata. I te tahi taime, e tia e e tiai te mau tuahine o to ˈu mama i te po taatoa ia noaa mai te maa i operehia. I te tahi atu taime, e haere matou i roto i te uru raau no te imi haere i te maa tupu no te taui i te reira ia noaa mai i te faraoa. I te mea hoi e mea tarani-maitai-hia te maa e operehia, e nehenehe ta oe urî aore ra ta oe mimi e moˈe no te mea e eiâ te taata i tera mau animara no te tamaa. E pinepine, e haere matou e taoto aore aˈe maa i roto i te opu.

Ua itehia mai ia matou te parau mau Bibilia

 E Katolika te mau metua o to ˈu mama, aita râ ta matou e Bibilia. Aita te perepitero i hinaaro e hoo atu i te hoê Bibilia i to ˈu papa ruau e titau-noa-hia hoi i te mau mero o te ekalesia ia faaroo i te pureraa. Aita ïa to ˈu papa ruau i fanaˈo i te mau pahonoraa i ta ˈna mau uiraa e rave rahi no nia i te Atua.

 E hitu matahiti to ˈu a haere mai ai e piti Ite no Iehova i ǒ matou. Ma te faaohipa i te Bibilia, ua pahono raua i te mau uiraa a to ˈu papa ruau no nia i te Toru tahi, te po auahi e te taata pohe. Ua mauruuru to ˈu papa ruau i te mau pahonoraa maramarama a te Bibilia. Ua papu ia ˈna e ua itehia ia ˈna te parau mau. I muri iho, ua farii to ˈu utuafare taatoa i te haapii i te Bibilia.

Ua haamau vau i ta ˈu fa

 Noa ˈtu e tamahine iti vau, ua here au ia Iehova. Mea au na ˈu ia taio i te mau aamu no nia i te mau mitionare tei tavini ia Iehova i te mau fenua atea. I uiui na vau: “Mai te aha te huru o to ratou oraraa? Mai te aha te huru ia poro i te taata tei ore i faaroo aˈenei i te iˈoa o Iehova?”

Na mua noa ˈˈe a haamau ai ei fa e riro ei mitionare

 I te 12raa o to ˈu matahiti, ua faaoti au e riro ei mitionare, e ua rave au i tei nehenehe ia naea tera fa. A tahi, ua tutava vau i te riro mai ei taata poro itoito o te parau apî oaoa. I muri iho, i te 12 no Titema 1954, ua bapetizo vau e i muri aˈe ua riro mai au ei pionie. Fatata vau i te naea i ta ˈu fa!

 Ua ite au e tia ia ˈu ia haapii i te reo Marite no te haere i te Haapiiraa no Gileada no te mau mitionare. Ua manaˈo ïa vau e e nehenehe ta ˈu e haere e paraparau i te mau faehau Marite i Heremani i taua taime ra. I te hoê mahana, ua haere au i te hoê faehau ra e ua parau vau ia ˈna: “E Mesia vau.” Hiˈo noa mai o ˈna ia ˈu e ua pahono mai ma te mǎrû: “Te hinaaro ra paha oe e parau e ‘E Kerisetiano vau.’” E au ra hoi e aita vau i paraparau maitai i te reo Beretane mai ta ˈu i manaˈo na!

 E 20 tiahapa matahiti to ˈu a reva ˈi i Beretane. I te mau poipoi atoa, e ohipa vau no te hoê utuafare Ite no Iehova no te haapao i te aiû. I te mau taperaa mahana, e haere vau e poro i tera e tera fare. E ravea maitai ïa no te paraparau i te reo Beretane. Hoê matahiti i muri iho, ua aravihi ïa vau no te paraparau i te reo Beretane.

 Ua hoˈi au i Heremani e i Atopa 1966, ua anihia vau ia tavini ei pionie taa ê i Mechernich. Mea toetoe roa râ tera tuhaa fenua mai te taata atoa. Aita roa ˈtu ratou i titau manihini ia matou ia tomo i roto i to ratou fare noa ˈtu te toetoe. E pinepine ïa vau i te taparu ia Iehova na roto i te pure: “Ia farii oe ia tavini au ei mitionare i te hoê mahana, a tono na ia ˈu i te hoê fenua mahanahana.”

Ua naea ta ˈu fa

 E piti avaˈe i muri iho i te taviniraa ei pionie taa ê, ua horoa mai Iehova i ta ˈu i hinaaro noa na. Ua fanaˈo vau i te hoê titau-manihini-raa no te apiti i te 44raa o te Piha no te haapiiraa no Gileada no te mau mitionare, e ua fanaˈo vau i ta ˈu parau tuite i te 10 no Tetepa 1967. Ihea vau i te tonoraahia? I Nicaragua, te hoê fenua nehenehe e te mahanahana aˈe! Ua farii popou mai te mau mitionare e ora ra i ǒ ia ˈu e to ˈu na hoa mitionare e toru. E au vau i te aposetolo Paulo tei haamauruuru i te Atua e tei itoito a farerei ai i to ˈna mau taeae.—Ohipa 28:15.

I te Haapiiraa no Gileada (tei te pae aui vau) e te tahi atu mau piahi o Francis e Margaret Shipley

 Ua tonohia vau i te oire no León, i reira to ˈu faaotiraa i te haapii oioi i te reo Paniora. Noa ˈtu ua haapii au tera reo 11 hora i te mahana i te roaraa e piti avaˈe, mea fifi no ˈu ia paraparau i tera reo!

 Te haamanaˈo ra vau i te hoê mahana a pûpû mai ai te hoê vahine i te hoê fresco, te hoê inu hamanihia e te maa hotu. Ua manaˈo vau e ua pahono atu vau e e inu noa vau i te “pape titia.” Huru ê roa râ tera vahine i te hiˈoraa mai ia ˈu. Tau mahana noa i muri iho to ˈu iteraa e ua parau atu vau ia ˈna e inu noa vau i te “pape moˈa”! Auaˈe râ, ua paraparau maitai aˈe vau i te reo Paniora i muri aˈe.

E o Marguerite, ua tavini mâua ei mitionare 17 matahiti

 E pinepine au i te haapii i te Bibilia e te mau utuafare taatoa. I te mea e vahi hau mau o León, mea au na ˈu e faatere i te haapiiraa Bibilia i te mau ahiahi, i te tahi taime tae roa i te hora 10 i te po. Ua matau ia ˈu te rahiraa o te taata i tera oire. A hoˈi ai i te fare, e aroha e e paraparau ïa vau i te feia tapiri o te parahi noa ra i rapaeau mai i to ratou fare no te mataˈi haumârû.

 Ua tauturu vau e rave rahi taata ia haapii i te parau mau i León. O Nubia te tahi o ratou e e vaˈu ta ˈna tamaroa iti. Ua tamau matou i te haapii e tae roa i te taime a tonohia ˈi au i Managua i 1976. Aita matou i farerei faahou 18 matahiti i te maoro, tae roa i te taime a hoˈi ai au i León no te hoê tairururaa e toru mahana. I te taime faafaaearaa, ua haaatihia vau e te hoê pǔpǔ tane apî. Te mau tamaroa ïa a Nubia. Oaoa roa vau i te ite ua manuïa Nubia i te haapii i ta ˈna mau tamaroa ia here ia Iehova.

Te taviniraa mitionare i te tau fifi

 I Nicaragua, i te hopea o te mau matahiti 1970, ua tupu te mau tauiraa i te pae totiare e poritita. Ua tamau râ matou i te poro. I roto i te tuhaa fenua i Masaya, i te pae apatoa o te oire, pinepine matou i te farerei i te mau pǔpǔ patoi. I te hoê po i te putuputuraa, ua taoto roa matou i nia i te tahua a te Piha a te Basileia a paaina ˈi te puhipuhi i rotopu i te pǔpǔ sandiniste e te nuu a te hau. a

 I te hoê mahana, i roto i te pororaa, tei pihai iho vau i te hoê sandiniste to ˈna pupuhi i nia i te hoê faehau a te hau. Ua tamata vau i te horo, tera râ ua faura mai e rave rahi atu â sandiniste. Ua haamata te mau faehau i roto i te mau manureva tautau a te faatereraa i te pupuhi mai, mai nia mai. Aita e hororaa faahou. Tatara taue maira râ te hoê taata i to ˈna opani a huti ai ia ˈu i roto i to ˈna fare. No ˈu, e au ra e na Iehova i faaora mai!

Tiavaruhia

 Ua tavini au i Masaya tae roa i te 20 no Mati 1982, e mahana teie te ore roa ˈtu e moˈehia ia ˈu. I te poipoi roa, te haamata ra vau e na pae hoa mitionare i te inu i te taofe a ite ai i te hoê pǔpǔ faehau sandiniste e ta ratou mau pupuhi rarahi e hahaere ra i roto i te aua o te fare mitionare. Tomo taue aˈera ratou i roto i te vahi tamaaraa e faaue maira hoê o ratou: “Hoê hora ta outou no te faaineine i ta outou iho pute a apee mai ai ia matou.”

 Ua afai te mau faehau ia matou i te hoê fare faaapu e rave rahi hora i te maoro. I muri iho, ua tuuhia e maha o matou i roto i te hoê pereoo utaraa taata nainai e ua afaihia i te otia fenua o Costa Rica, i reira matou i te tiavaruraahia. I te pae hopea, e 21 mitionare tei tiavaruhia.

 Ua farii maitai mai te mau taeae no Costa Rica e i to muri iho mahana ua tae matou i te amaa no San José. Fatata ahuru mahana i muri aˈe, ua tonohia e vaˈu o matou i Honduras, ta matou tuhaa fenua apî ei mitionare.

Mitionare i Honduras

 I Honduras, ua tonohia vau i Tegucigalpa. Ua tavini au i roto i tera oire e 33 matahiti i te maoro e e vaˈu amuiraa i teie nei. Ua rahi atu â te ohipa ino oia atoa te feia eiâ i Tegucigalpa. E rave rahi taime vau i te eiâraahia. Mea rahi atoa te mero pǔpǔ ohipa ino tei ani mai ia ˈu i te moni aore ra ta ratou e pii ra “te tute no te tamaˈi.” E parau atu ïa vau ia ratou: “E mea faufaa roa ˈˈe ta ˈu i te moni,” a toro atu ai i te hoê api parau iti aore ra i te hoê vea. I te mau taime atoa e vaiiho ratou ia ˈu!

 Mea hau e te mǎrû te rahiraa o te taata i Tegucigalpa e ua tauturu vau ia vetahi o ratou ia haapii i te parau mau. Ei hiˈoraa, te haamanaˈo ra vau ia Betty te hoê piahi Bibilia tei haere maitai i mua tae roa i te mahana a parau mai o ˈna e apiti o ˈna i te ekalesia evanelia. Ua mauiui vau. Tera râ e piti matahiti i muri iho, ua faarue Betty i tera faaroo e ua haapii faahou i te Bibilia na muri ia ˈu. No te aha tera tauiraa? Ua mihi Betty i te here haavare ore ta ˈna i ite i rotopu i te mau Ite no Iehova (Ioane 13:34, 35) Ua parau mai o ˈna: “E farii outou i te mau huru taata atoa ma te mahanahana i ta outou mau putuputuraa, noa ˈtu mea ona aore ra mea veve ratou. Mea taa ê outou.” I muri iho, ua bapetizohia Betty.

 Ua opanihia te fare mitionare i Tegucigalpa i 2014, ua tonohia ïa vau i Panama. I teie nei, te ora nei au i roto i te hoê fare mitionare e e maha taeae e tuahine mea maoro ratou i roto i te taviniraa mitionare.

Te oaoa mau ia naea i ta ˈu mau fa pae varua

 A 55 matahiti au i roto i te taviniraa mitionare. I teie nei, ua faaiti mai au i ta ˈu taviniraa no te maˈi. Ua tauturu noa mai Iehova ia ˈu ia tamau i te haapii i te Bibilia e te tahi atu.

 I nehenehe anei ta ˈu e tiatonu i te tahi atu fa i roto i to ˈu oraraa? E. E erehia râ ia ˈu te haamaitairaa e rave rahi! Te fanaˈo nei au e rave rahi hoa oia atoa hau atu i te 50 tamaroa e tamahine pae varua ta ˈu i tauturu ia haapii i te parau mau. Hau atu i teie “utuafare rahi” te fanaˈo nei au i te here e te turu a to ˈu tati Steffi e ora ra i Heremani.

 Noa ˈtu aita vau i faaipoipo, aita roa ˈtu vau i moˈemoˈe. Tei pihai iho noa Iehova ia ˈu. E hoa faahiahia mau to ˈu, mai ia Marguerite Foster, ua tavini amui mâua ei mitionare 17 matahiti i te maoro. Mea rahi te tupuraa oaoa ta mâua i ite, e e hoa piri â mâua tae roa mai i teie mahana.—Maseli 18:24.

 To ˈu oaoa rahi roa ˈˈe o te iteraa ïa e ua faaohipa vau i to ˈu oraraa no te tavini ia Iehova ma te taime taatoa. Ua rave au i ta ˈu i hinaaro noa na ei tamarii e ua ite au i te mau tupuraa faahiahia mau! Ua oaoa mau vau e te tiai ru nei au i te tavini ia Iehova e a muri noa ˈtu.

a Mea rahi atu â te taata tei turu i te pǔpǔ poritita Front sandiniste de libération nationale i Nicaragua i te hopea o te mau matahiti 1970. I te pae hopea ua faataahuri ratou i te utuafare tei faatere na i tera fenua hau atu i te 40 matahiti i te maoro.