Eaha to roto?

Tapura tumu parau

IRMA BENTIVOGLI | AAMU

Te tavini ra vau i tei horoa mai i “te mau ô maitatai atoa”

Te tavini ra vau i tei horoa mai i “te mau ô maitatai atoa”

 Ua faaroo matou i te taˈi o te matini e faaara mai ra te topitahia ra matou! E aiû noa ra to ˈu taeae iti, ua rave mama ia ˈna i roto i to ˈna rima e horo atura matou e tapuni i raro aˈe i te tahi mau tumu raau o te hoê faaapu tapiri mai. I tera taime, e ono noa matahiti to ˈu.

 I te otiraa, ua haere matou e hiˈo i te hoa rahi o mama. Ua peapea roa matou i te iteraa ua pohe o ˈna i te taime a topitahia ˈi to matou vahi. Tau mahana i muri aˈe, ua topita-faahou-hia matou. I tera taime, na papa i haru mai ia ˈu e ua tuu ia ˈu i nia i te pereoo taataahi e ua taahi vitiviti e tae roa ˈtu i te oire.

 A tupu ai te piti o te Tamaˈi rahi, ua ino roa Italia e ua itehia te mauiui rahi. Eita roa te reira e moˈe ia ˈu. Tera râ, te mea faufaa roa ˈˈe no ˈu i te tamariiraa, ua haaatihia vau e te feia o tei ite e tei here mau ia Iehova.

E ô maitai roa te parau mau

 I te tau toˈetoˈe o te matahiti 1936, tau avaˈe na mua ˈˈe i to ˈu fanauraa, ua rave papa i te ohipa na muri i te tahi taata o Vincenzo Artusi te iˈoa. Ta raua ohipa, e tatara ïa i te hiona i nia i te mau eˈa faataahia no te mau pereoo auahi. Aita â Vicenzo i bapetizohia ˈtu ra, mea au roa râ na ˈna i ta ˈna e haapii ra i roto i te Bibilia. A rave noa ˈi i te ohipa, ua paraparau noa Vicenzo ia papa no nia i te mau mea ta ˈna e haapii ra.

 Ua taa oioi ia papa tera te parau mau! Ua hinaaro o ˈna e te tahi atu mau taata o to matou oire ra o Faenza e haapii atu â no nia i te Bibilia. I tera ra tau, mea etaeta roa te faatereraa i Italia. Eita te mau Ite no Iehova e nehenehe e faatupu i te mau putuputuraa. E tapeahia te taata te vai ra ia ˈna ta tatou mau papai. Ua hurihia te tahi mau Ite no Iehova i roto i te fare tapearaa. E putuputu na to ˈu papa e to ˈna mau hoa i te tahi mau fare i te mataeinaa no te taio e no te haapii i te Bibilia e te mau papai e vai ra ia ratou. Hoê taime i roto i te hebedoma, e amui na papa i to matou utuafare taatoa no ta matou haapiiraa utuafare.

E ô maitai roa te mau tuahine hiˈoraa maitai

 I te matahiti 1943, ua matara mai te rahiraa o te mau Ite no Iehova tei tapeahia. I rotopu ia ratou, te vai ra te hoê tuahine aita i faaipoipohia o Maria Pizzato te iˈoa. Ia hoˈi Maria i to ˈna fare i te pae apatoerau o Italia, e faaea mai o ˈna hoê po ia matou ra. E tuhaa faufaa roa ta ˈna ia fanaˈo te mau Ite no Iehova i te mau papai e te mau aratairaa a te amaa no Helevetia tei tiaau na i ta tatou ohipa i Italia i tera ra tau. Ia hiˈohia ˈtu, e nehenehe e manaˈohia e ere o ˈna i te mea pautuutu roa, e tuahine puai râ o Maria e te itoito atoa. I muri aˈe i te tamaˈi, e haere mai na o ˈna i te tahi mau taime i Faenza e ua oaoa noa matou i te farerei ia ˈna.

 E taime oaoa atoa ta ˈu i fanaˈo e te tuahine Albina Cuminetti. I to ˈu apîraa, e ora na teie tuahine paari i roto i te fare tahua i reira te mau putuputuraa e faatupuhia ˈi. E poro evanelia ratere oia, i teie mahana, e parauhia ïa e tavini taime taatoa. Ua tonohia oia i Italia i te matahiti 1923. E faatia mai na Albina mai te aha te huru o te taviniraa i tera mau matahiti ra.

 E rave rahi papai e taoˈa o tera ra tau ta Albina i faaherehere. I te hoê mahana, ua ite au i te hoê pine e satauro e e hei upoo to nia iho ta te Feia haapii Bibilia i matau na i te pine i nia i to ratou ahu. Ua huru ê roa vau, no to ˈu hoi ite nohea mai te satauro! I muri iho, ua parau mai Albina i te tahi mea eita roa e moˈe ia ˈu. Ma te manaˈo i te Zekaria 4:10, ua na ô mai Albina: “Eiaha e vahavaha i te mahana o te mau haamataraa haihai!”

I te 14raa o to ˈu matahiti

 E haapiiraa faufaa roa ta ˈu i huti mai i tera mau parau. Noa ˈtu aita te Feia haapii Bibilia i maramarama maitai atu ra i ta te Bibilia e haapii ra, mea faufaa ia faatura vau ia ratou. Hau atu â, aita te mau papai atoa na roto i te reo Italia. No te tahi mau taeae, ua titauhia te taime no te faaau atu i te mau haamaramaramaraa apî. Ua haafaufaa râ Iehova i ta ratou mau tutavaraa, ia na reira atoa ïa vau e tia ˈi!

 Noa ˈtu mea paari aˈe Albina, mea au roa na ˈu e paraparau ia ˈna. Ua tavini Albina, Maria e te tahi atu mau tuahine itoito ia Iehova ma te taiva ore noa ˈtu te mau tupuraa fifi. E ua hinaaro vau e pee i to ratou hiˈoraa. Auê au i te oaoa i te faahoaraa ˈtu i teie mau tuahine!

E ô maitai roa te taviniraa i te Betela

 I te matahiti 1955, ua tere au i Roma no te apiti i te tairururaa “Te hoê faatereraa o tei upootia.” Tei rotopu vau i te mau pǔpǔ taeae e tuahine no te mau nunaa rau o tei haere e mataitai i te Betela. Na ô ihora vau, mea oaoa roa ia tavini i te Betela nei!

 I te 18 no Titema 1955, ua bapetizohia vau. Te haere noa ra vau i te haapiiraa, ua faaoti papu râ vau i te rave i te taviniraa taime taatoa. I te matahiti 1956, ua faatupuhia te tahi tairururaa i te oire o Gênes. I reira te faaararaahia, te hinaarohia ra te rima tauturu i te Betela. Tera râ, ua parau te tia o te amaa, e ere te tuahine te hinaarohia ra!

 I muri aˈe, ua paraparau vau i to matou tiaau haaati o Piero Gatti a no nia i ta ˈu mau fa. Ua parau mai teie tiaau itoito e te peepee: “Te faaitoito ra vau ia oe ia rave i te taviniraa pionie taa ê.”

 I muri aˈe, ua tae mai te hoê rata a te amaa. Ua manaˈo vau ua fariihia ta ˈu aniraa no te riro ei pionie. E ere râ, e titau-manihini-raa no te tavini i te Betela!

I 1959, i te Betela na muri ia Ilaria Castiglioni (te tuahine e tia ra) o te ohipa atoa ra i roto i te huriraa

 Ua haamata vau i ta ˈu taviniraa i te Betela i Tenuare 1958. I tera taime, 10 tiahapa mero to te utuafare o te Betela. Ua anihia vau ia tauturu i te taeae e te tuahine o tei huri na i te amaa. E rave rahi ohipa te titauhia ia rave e aita vau i rave aˈenei i te ohipa huriraa. Maoti râ te tauturu a Iehova, ua haamata vau i te au i ta ˈu taviniraa i roto i te Tuhaa o te huriraa.

 Aita i tia piti matahiti, ua ravehia te tahi mau tauiraa i roto i te Tuhaa o te huriraa e tonohia ˈtu ra vau ei pionie i roto i te tuhaa fenua. Ua hitimahuta vau no te mea ua au roa vau i ta ˈu taviniraa i te Betela! I muri mai râ, ua nehenehe au e hiˈo i ta ˈu taviniraa apî ei ô atoa no ǒ mai ia Iehova ra.

E ô maitai to ˈu na hoa pionie

 I te 1 no Tetepa 1959, ua haamata vau ta ˈu taviniraa pionie taa ê i te oire o Crémone. O Doris Meyer to ˈu hoa ohipa i roto i te taviniraa, ua tere mai o ˈna na Danemata mai. Mea paari rii aˈe Doris ia ˈu e e pionie aravihi o ˈna, ua faahiahia roa vau ia ˈna. E tuahine itoito i te rave i te ohipa, eita e mǎtaˈu hanoa e eita atoa e otohe. Ua hinaaro mâua i tera mau huru maitatai no te poro i roto i ta mâua tuhaa fenua, o mâua anaˈe te Ite no Iehova i tera oire.

Mea rahi ta ˈu i haapii na muri i to ˈu na hoa pionie i Crémone, o Doris i te pae aui e o Brunilde i te pae atau

 O Doris na mua tei tae mai i Crémone, na ˈna i faanaho ia faatupuhia te mau putuputuraa i roto i te hoê fare tarahu. Ua ite oioi te mau perepitero Katolika i te reira. Ua riri e ua faaara ratou i roto i ta ratou mau aˈoraa eiaha te taata ia farii ia mâua.

 I te hoê mahana, ua anihia mâua ia haere i te aua mutoi. Aita mâua i tapeahia, ua haapapu maitai mai râ ratou mea titauhia ia faarue Doris ia Crémone no te mea no te tahi atu fenua oia. I muri aˈe, ua hoˈi Doris i Danemata. I reira o ˈna i te tamauraa i te tavini ia Iehova ma te taiva ore.

 Aita i maoro, tonohia mai nei i Crémone te tahi atu tuahine aita i faaipoipohia o Brunilde Marchi te iˈoa. E tuahine au mau e te mǎrû e mea au roa na ˈna te ohipa pororaa. E rave rahi haapiiraa Bibilia ta mâua i haamata e ua nuu vetahi i mua i te pae varua.

 Te haamauruuru nei au ia Iehova i te faaohiparaa ia ˈu no te mau haamataraa haihai o te ohipa pororaa i Crémone. I teie mahana, e pae amuiraa i tera oire!

Te tahi atu ô maitai roa

 Fatata e piti matahiti au i Crémone a niuniu mai ai te amaa. E rave rahi ohipa huriraa tei titauhia ia faaineine no te tairururaa e ono mahana “Te feia haamori tahoêhia” tei faatupuhia i Tiurai 1961. Titau-manihini-hia maira vau ia hoˈi i te Betela. Faaite atu vau, ua ouˈouˈa noa vau ma te oaoa! Ua haamata faahou vau i te Betela i te 1 no Fepuare 1961.

 I te mau mahana atoa, e rave rahi hora to matou ohiparaa. E haamaitairaa râ ia huri i te mau papai niuhia i nia i te Bibilia! Ua mairi oioi te mau avaˈe e tae mai nei te taime no te tairururaa.

 I tera tairururaa, ua faaarahia e hurihia te Huriraa o te ao apî o te mau Papai Heleni Kerisetiano na roto i te reo Italia. Na ô aˈera vau, mea rahi â te ohipa e titauhia ia rave! E aita iho â i hape! Ua parau mai te mau taeae, e faaea mai â vau i te Betela. Tei te Betela noa ra vau i teie mahana e ua hau atu i te 60 matahiti i teie nei!

Te Tuhaa o te huriraa i 1965

Te tahi atu mau ô faufaa roa no ǒ mai ia Iehova

 Ua faaoti au eiaha e faaipoipo, e tera te tahi ô ta ˈu i poihere i te roaraa o te mau matahiti. E ere te auraa aita vau i manaˈo aˈenei e faaipoipo! Inaha, i te tahi taime, i haapeapea na vau eita paha vau e faaipoipo i te hoê mahana! Ua fariu râ vau ia Iehova na roto i te pure, o ˈna hoi tei ite maitai aˈe i to ˈu huru. Ua ani au ia ˈna i te tauturu no te ite eaha te mea maitai aˈe no ˈu.

 I muri mai, ua haamata vau i te haafaufaa i te mau irava mai te Mataio 19:11, 12 e te Korinetia 1, 7:8, 38. E te haamauruuru mau nei au ia Iehova o tei horoa mai i te hau o te feruriraa e te hau o roto. Aita vau i tatarahapa noa ˈˈe i ta ˈu faaotiraa eiaha e faaipoipo. Te oaoa nei au, ua faaohipa vau i to ˈu oraraa taatoa no te horoa i te mea maitai roa ˈˈe na Iehova.

 A faaohipa ˈi te faanahonahoraa a Iehova i te mau ravea apî e “te û o te mau nunaa,” e rave rahi tauiraa ta ˈu i ite i roto i te Tuhaa o te huriraa i te roaraa o te mau matahiti. (Isaia 60:16) Na roto i tera mau tauiraa, ua hoê atu â te fetii taeae na te ao nei. Ei hiˈoraa, i te matahiti 1985, ua haamata Te Pare Tiairaa reo Italia i te matara mai i te hoê â taime e te reo Beretane. I teie mahana, i nia i te jw.org, ua rau te tumu parau e te mau video na roto e rave rahi reo! E te rahiraa, e matara mai ïa i te hoê â taime e te reo Beretane. Te ara maitai ra Iehova ia hoê to ˈna nunaa e ia fanaˈo ratou i te maa pae varua i te taime tano.

 Mea rahi ta Iehova i horoa mai! Ua farii oia ia riro vau ei pionie taa ê e ia tauturu vau i te taata ia faafatata ˈtu ia ˈna. Ua horoa atoa mai Iehova i ta to ˈu aau i hinaaro, oia hoi e tavini i te Betela. Mea rahi te hoa ta ˈu i fanaˈo i reira, aita e hiˈoraa i te matahiti e te tupuraa. E te tahi atu haamaitairaa taa ê, o te iteraa ïa i to ˈu mama ia bapetizohia ei Ite no Iehova i te 68raa o to ˈna matahiti. Te tiai ru nei au i te farerei faahou ia ˈna e te toea o to ˈu utuafare o te taoto ra i roto i te pohe.—Ioane 5:28, 29.

 Te hinaaro mau nei au e ite i ta Iehova e rave a muri aˈe no ta ˈna mau tavini ia faaapî o ˈna i “te mau mea atoa.” (Apokalupo 21:5) Ta ˈu i papu, eita roa Iehova e faaea i te ninii mai i “te mau ô maitatai atoa e te mau mea tia roa i horoahia mai.”—Iakobo 1:17.

Te Tuhaa o te huriraa i teie mahana

a Ua matara mai te aamu o Piero Gatti i roto i Te Pare Tiairaa o te 15 no Tiurai 2011 i te api 20-23 (Farani).