Eaha to roto?

Tapura tumu parau

JAY CAMPBELL | AAMU

Ua faatiahia mai raro mai i te repo

Ua faatiahia mai raro mai i te repo

 E tamahine mamahu roa vau. Mea au aˈe nau e faaea noa i roto i te fare e e tapuni vau ia ˈu i te taata. E pinepine atoa vau i te haafaufaa ore ia ˈu. Mea varavara roa vau i te haere i te vahi taata. E mǎtaˈu vau eita ratou e faatura mai ia ˈu. E faatia ˈtu vau i to ˈu aamu.

 I Atete 1967, 18 avaˈe to ˈu, roohia ˈtura vau i te hoê fiva puai. I to ˈu araraa mai i te poipoi, ua paruparu roa to ˈu nau avae. Ua faaite mai te mau hiˈopoaraa i ravehia i te fare maˈi i Freetown, i Sierra Leone, ua roohia vau i te maˈi polio, te tahi maˈi o te haaparuparu i te tino, i te mau tamarii iho â râ i raro mai i te pae matahiti. Noa ˈtu te mau raveraa a te mau taote aita te reira i faaitoito i to ˈu nau avae. I roto i te roaraa o te tau, ua paruparu roa ˈtu â te reira e aita vau i nehenehe faahou e haere aore ra e tia. Pinepine to ˈu papa i te parau e e afa tamarii au no to ˈu tino paruparu. Mea nee noa vau na raro, e no reira ua haafaufaa ore vau ia ˈu iho, mea iti roa hoi ta ˈu e nehenehe e rave.

Ua paari, te nee noa ra râ na raro

 Ua paari au i roto i te hoê fare tahua na muri i to ˈu mama e te tahi atu mau utuafare mea veve roa. Noa ˈtu mea au na te taata ia ˈu, ua hinaaro noa vau ia here mai o papa, aita râ oia i na reira. No vetahi, ua roohia vau i teie maˈi no te mea ua pifaohia vau. Area te tahi atu, ua parau ïa ia mama ia faarue ia ˈu i mua i te hoê fare o te haapao ra i te mau tamarii tino paruparu, e mâmâ mai ïa ta ˈna hopoia. Aita râ to ˈu mama i farii i to ratou manaˈo, ua faaitoito noa oia i te haapao ia ˈu.

 I te mea eita ta ˈu e nehenehe e tia e e haere, mea nee noa ïa vau na raro. Pinepine râ vau i te pepe haere. No te paruru i to ˈu tino, e oomo na vau i te ahu meumeu. E faaohipa atoa vau i te tahi hohoˈa tiaa no roto i te fare no te paruru i to ˈu nau rima. I muri aˈe, ua faaohipa vau i te tahi apaapa raau no te paruru maitai atu â i to ˈu nau rima. No te haere i te tahi vahi, e tuu vau i teie apaapa raau i mua, e amo vau i to ˈu tino i nia iho a faahaere mai ai i to ˈu nau avae ma te haafefe i to ˈu tua. E e na reira â vau no te haere i mua. Mea mauiui roa no to ˈu nau rima e tapono, mea ohipa rahi e mea rohirohi roa, mea varavara ïa vau i te haere i rapae. Eita vau e nehenehe e haere i te haapiiraa aore ra e hauti na muri i te tahi atu mau tamarii. E haapeapea atoa na vau e nafea râ vau aita faahou anaˈe o mama.

 Ua pure au i te Atua ia tauturu mai ia ˈu. Aita vau i hinaaro e riro mai ei taata taparu. No ˈu, mai te peu e faafatata e e tavini au ia ˈna, e aupuru mai iho â oia. No reira i te hoê mahana i te matahiti 1981, noa ˈtu mea mauiui, ua faaitoito vau i te haere i te fare pureraa e vai ra i roto i to matou aroâ. Ua huru ê roa vau no ta te taata huru hiˈoraa. Aita te orometua i farii mai e ua tamaˈi atoa o ˈna i to ˈu mama no te mea ua parahi au i te vahi o tei aufauhia na vetahi. Faaoti atura vau eita vau e hoˈi faahou i reira.

Te haamatauraa i to ˈu metua i te raˈi

 I te hoê poipoi i te matahiti 1984, 18 matahiti to ˈu i tera taime. Ua pauma vau i nia i te vahi ta ˈu i matau i pihai iho i te hoê haamaramarama no te mataitai i te ohipa e tupu ra na rapae. I muri iho râ, ua pou vau i raro no te haere i rapae i roto i te aua, pinepine aita iho â e taata. I tera râ taime, ua farerei au e piti taata o te poro ra i tera e tera fare. Paraparau mai nei raua no nia i te mau tauiraa ta ˈu e ite a muri aˈe. Ua taio mai raua i te Isaia 33:24 e te Apokalupo 21:3, 4. Horoa mai nei i te hoê buka rairai E oaoa oe i te fenua e a muri noa ˈtu! e ua parau mai raua e hoˈi faahou mai raua ia haapii atu â vau no nia i te reira.

 I te piti o te farereiraa, ua parau mai raua e afai mai raua i te tahi mitionare o tei tae apî mai no te tamau i te aparauraa, e o Pauline to ˈna iˈoa. Ua tupu iho â te reira! E ua riro roa mai Pauline mai te hoê mama no ˈu. Ua faaitoito atoa to ˈu mama mau ia ˈu no ta ˈu haapiiraa Bibilia na muri i to ˈu mama apî o tei faaite i te here haavare ore, te faaoromai, te maitai e te anaanatae. Ua haapao noa o ˈna i to ˈu maitai. Ua haapii mai oia ia ˈu i te taio e ua faaohipa atoa i te papai Ta ˈu Buka Aamu Bibilia ia ite au i te Metua î i te here ta ˈu i hinaaro noa na.

O Pauline te hoê mitionare tei haapii i te Bibilia na muri ia ˈu

 Ua oaoa roa vau no ta ˈu i haapii. I te hoê mahana, ua ani au ia Pauline mai te peu e nehenehe ta ˈu e haere i te putuputuraa, i te Haapiiraa buka a te amuiraa a o tei faatupuhia na i te fare o te tahi Ite no Iehova e ere to ˈna nohoraa i te mea atea roa. Pahono mai nei Pauline: “E, e nehenehe!” I te Mahana piti i muri iho, haere mai nei oia e ua tiai o ˈna ia mâ vau i te pape e ia oomo vau i to ˈu ahu ia haere amui mâua i te putuputuraa. Ua parau mai te tahi e mea maitai aˈe ia aufau Pauline i te pereoo faauta taata. Pahono atura vau: “Aita, e haere au ma te faaohipa i ta ˈu apaapa raau.”

 I te taeraa te taime e faarue ai mâua, ua haapeapea to ˈu mama e te feia tapiri a hiˈo noa mai ai ia ˈu. I te taeraa vau i roto i te aua, tuô mai nei vetahi ia Pauline: “Na oe noa tera e faahepo ra ia ˈna!”

 Ani mǎrû mai nei Pauline: “Jay, hinaaro iho â oe e haere?” Tera te taime no te faaite ua tiaturi au ia Iehova. (Maseli 3:5, 6) Pahono atura vau: “E, na ˈu i rave i tera faaotiraa!” Hiˈo noa mai nei te feia tapiri e taui atura to ratou huru a piri noa ˈtu ai au i te opani aua. I te taeraa vau i rapae mai, popou noa ˈtura ratou.

 Ua oaoa roa vau i tera putuputuraa, ua itoito-roa-hia! Ua farii maitai mai te taatoaraa. Aita hoê i hiˈo ino mai ia ˈu e aita atoa vau i huru ê. Ua haere tamau ïa vau i tera putuputuraa. Tau taime i muri aˈe, ua ani atoa vau mai te peu e nehenehe ta ˈu e apiti i te mau putuputuraa e faatupuhia i te vahi putuputuraa a te mau Ite no Iehova parauhia Piha a te Basileia. Tera râ mea veve roa vau, e piti anaˈe ahu faanehenehe to ˈu e hoê tiaa. Noa ˈtu râ, ua papu ia ˈu eita te nunaa o te Atua e hiˈo ê mai ia ˈu e tera iho â tei tupu.

 No te haere i te Piha a te Basileia, e titauhia ia haere i te pae purumu, ia tauma i nia i te pereoo faauta taata a tere atu ai i nia i te aivi tei reira te Piha a te Basileia. Ia oti, na te mau taeae e amo ia ˈu i roto i te vahi putuputuraa.

 Ua tamata vau i te maitai o Iehova e ua hinaaro vau e imi i te haapuraa ia ˈna ra. Ua faaoti ïa vau i te haere tamau i te putuputuraa. (Salamo 34:8) I te tau ûa, ia tae anaˈe atu vau, ua puru roa vau e ua î roa i te vari. E titauhia ia taui au i to ˈu ahu i te Piha a te Basileia, mea hoona râ tera mau tutavaraa!

 Ua faatiahia to ˈu tupuraa i roto i te Buka matahiti a te mau Ite no Iehova no te matahiti 1985. E i to ˈna taioraa i te reira, ua hinaaro Josette te hoê Ite no Iehova no Helevetia e hapono mai i te hoê parahiraa e toru huira e nehenehe au e taataahi ma te faaohipa i to ˈu nau rima e e paruruhia vau i te vari. Ua tuu-atoa-hia te tahi mau tapao i muri ia itehia vau i te atea. Aita ˈtu ra vau i nee faahou no te haere i te tahi vahi. E faahiahia na te mau tamarii ia ite ia ˈu i roto i to ˈu parahiraa. Ua faatiahia vau mai raro mai i te repo! I teie nei, e au vau i te arii vahine, aita te taata e haafaufaa ore faahou ra ia ˈu, te faatura nei râ ratou ia ˈu.

Ua oaoa roa vau i teie nei!

 Mea ohie no ˈu ia faafatata ia Iehova no te mea aita vau e rave na i te hoê peu tia ore. E nehenehe au e apiti i te ohipa pororaa na nia i to ˈu parahiraa. E i te 9 no Atete i te matahiti 1986, ua bapetizohia vau. Ua maitai roa mai to ˈu oraraa i to ˈu bapetizoraahia. Ua î to ˈu aau i te oaoa e te mauruuru, ua ite au mea faufaa vau, aita faahou tera manaˈo e mea faufaa ore au no te mea i teie nei, e Metua to ˈu o tei here ia ˈu e ua haaatihia vau i te feia o te aupuru ia ˈu ma te here.

 Ua imi au i te tahi ravea no te faahoˈi ia Iehova, manaˈo atura vau e horoa rahi i to ˈu taime i roto i te ohipa pororaa, aita râ vau i papu e maraa anei ia ˈu. (Salamo 116:12) Pure atura vau no te reira e tamata ˈtura. Ua haamata vau i tera taviniraa i te 1 no Tenuare i te matahiti 1988 e tei roto noa â vau e tae roa mai i teie mahana. E haamaitairaa mau! Mea here e mea tauturu roa te mau taeae e tuahine ia ˈu ia naea ta ˈu fa i te mau avaˈe atoa. E ua ite au mea nafea Iehova i te tururaa mai ia ˈu maoti to ˈna varua moˈa.—Salamo 89:21.

 No ta ˈu taviniraa, pinepine au i te faahautiuti i to ˈu tino, e mea maitai roa no to ˈu nau avae noa ˈtu mea paruparu noa â te reira. Tau taime i muri aˈe, haere atura vau i te tahi fare maˈi apî no te ani i te tahi ravea no ǒ mai i te taote no te faaetaeta i to ˈu tino. Tera râ, ua na ô mai te tahi tuati maˈi eiaha vau e haamâuˈa i to ˈu taime ia haere mai no te mea fatata roa vau i te pohe. Ua na reira atoa mai te tahi atu tuati maˈi e ua haaparuparu roa te reira ia ˈu. Hoˈi atura vau i te fare e pure atura ia Iehova e ani atura vau ia ˈna ia faaitoito mai ia ˈu e ia horoa atoa mai i te tahi ravea no te faaetaeta i to ˈu tino.

 Ua riro te taviniraa ei ravea maitai roa no te faaetaeta i to ˈu tino. Tau matahiti i muri aˈe, ua na mua mai te tahi o te mau tuati maˈi tei parau e ua fatata roa vau i te pohe i te Piha a te Basileia e ua ite mai oia ia ˈu. Ua maere roa oia te ora noa ra vau!

 Noa ˈtu to ˈu tupuraa, ua tutava noa vau i te ohipa i roto i ta Iehova taviniraa. Ua haapopou mai te mau taeae no to ˈu itoito e no mea atoa e tae oioi mai au i te putuputuraa. Ua na reira noa na vau ia nehenehe au e farii maitai i to ˈu mau taeae e tuahine i roto i te faaroo e e faaite atoa i to ˈu here ia ratou.

 Ua tamata vau i te maitai o Iehova e e rave rahi haamaitairaa ta ˈu i fanaˈo. Ua oaoa roa vau i te tautururaa e toru taata ia tapae i te bapetizoraa. Hoê o ratou o Amelia, ua apiti ïa i roto i te 137raa o te Piha haapiiraa no Gileada. E rave rahi taime to ˈu apitiraa i te Haapiiraa no te mau pionie, e faanahoraa faahiahia mau no ǒ mai ia Iehova! Maoti te tauturu a Iehova, ua faaea vau i te haaparuparu e i te haafaufaa ore ia ˈu, e taata oaoa aˈe au! Mea faatura atoa te taata ia ˈu i teie nei. Aita vau e haama faahou ra. Mea rahi to ˈu mau hoa, eiaha noa i Freetown, te oire tei reira to ˈu nohoraa, na te ao atoa nei râ.

Fatata 40 matahiti i teie nei to ˈu haapiiraa no nia i te parau fafau a te Atua no te hoê ao apî eita te  tino taata e paruparu faahou. Te tamau nei tera parau fafau i te faaitoito ia ˈu e te tiai ru nei au ia tupu te reira. Te tiai nei au no te mea ua ite au eita Iehova e faataere. (Mika 7:7) A tiai noa ˈi râ, e rave rahi haamaitairaa ta ˈu i fanaˈo. Ua tauturu mai Iehova ia faaruru e rave rahi fifi e tupuraa huru rau. Ua tauturu noa mai oia ia ˈu i te taime tano. Te oaoa mau nei au e e tamau â vau i te oaoa no te mea ua faatiahia mai au mai raro mai i te repo! I nee na vau na mua ˈˈe, ua faatiahia mai râ e te oaoa mau nei au!

a I teie nei e parauhia Haapiiraa Bibilia a te amuiraa.