Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TAPANI VIITALA | AAMU

Hinaaro rahi to ˈu i te tauturu i te feia tariˈa turi

Hinaaro rahi to ˈu i te tauturu i te feia tariˈa turi

 I te taime matamua a farerei ai au i te mau Ite no Iehova, ua faaite mai raua i te parau fafau Bibilia e “e faaroo te tariˈa o te tariˈa turi.” (Isaia 35:5) Aita râ vau i anaanatae roa i tera parau fafau i te mea ra hoi ua fanauhia vau e tariˈa turi. Ua putapû ra vau a faaite mai ai raua i roto i te Bibilia e e faaore roa te Faatereraa arii a te Atua i te mau ohipa tia ore atoa, te tamaˈi, te maˈi oia atoa te pohe. I muri aˈe, ua hinaaro roa ˈtu â vau e faaite i ta ˈu i haapii mai i te tahi atu feia tariˈa turi.

 Ua fanauhia vau i 1941 i roto i te hoê utuafare fetii tariˈa turi i Virrat, Filelane. E tariˈa turi to ˈu na metua, to ˈu taeae e tuahine apî aˈe e e rave rahi o to ˈu fetii. E faaohipa matou i te reo apǎraa rima.

Ua haapii mai au i te mau mea faahiahia i roto i te Bibilia

 I haere e i faaea na vau i te hoê fare haapiiraa e 240 kilometera i te atea i to ˈu fare. Ua opani-etaeta-hia ia faaohipa i te reo apǎraa rima. I tera tau, i Filelane, e faahepohia te feia tariˈa turi ia haapii i te paraparau e ia hiˈo i te vaha o te taata no te taa i ta ratou e parau ra. Ia ite mai teie mau orometua haapii ia matou ia apǎ i te rima, e tairi puai mai ratou e te hoê raau aore ra te hoê aratai reni, a oru atu ai to matou manimani rima tau mahana.

 I te otiraa te haapiiraa tuarua, ua haere au i te haapiiraa toroa faaapu. I te mea e e taata faaapu to ˈu na metua e titauhia ia haapii au i tera toroa. A hoˈi ai i te fare, ua ite au i Te Pare Tiairaa e te A ara mai na! i nia i te airaa maa. Ua parau mai to ˈu papa e te faataa ra teie mau vea i te mau mea faahiahia mau no roto mai i te Bibilia e ua faatere na hoa faaipoipo e ere i te tariˈa turi i ta raua mama haapiiraa Bibilia. E faaohipa ïa raua i te peni tara e te papie no te paraparau e to ˈu na metua.

 Ua parau mai to ˈu papa e i raro aˈe i te Faatereraa arii a te Atua e riro te fenua ei paradaiso nehenehe mau i reira te feia pohe e faahoˈihia mai i te ora. Tera râ, ua haapii-noa-hia vau e e haere te feia pohe i te raˈi. Manaˈo ïa vau e aita paha o ˈna i taa maitai ta te mau Ite no Iehova i parau ia ˈna i te mea hoi e aita ratou e faaohipa i te reo apǎraa rima.

 I te hoˈiraa mai na hoa faaipoipo, ua faatia ˈtu vau i ta to ˈu papa i parau mai. Haapapu mai nei raua e “Ua tano iho â to oe papa.” I reira, faaite mai nei raua i ta Iesu i parau no nia i te tia-faahou-raa i roto i te Ioane 5:28, 29. Ua faataa mai raua e nafea te Atua e tamâ ai i te fenua i te mau ino atoa e ua parau mai e e ora te taata e a muri noa ˈtu i roto i te hau aore aˈe maˈi.—Salamo 37:10, 11; Daniela 2:44; Apokalupo 21:1-4.

 I te mea ua hinaaro vau e ite atu â, ua haamata vau i te haapii i te Bibilia e te hoê Ite no Iehova e ere i te tariˈa turi, o Antero te iˈoa. Aita o ˈna i ite i te reo apǎraa rima, e papai ïa vau i ta ˈu mau pahonoraa i te mau uiraa o te buka haapiiraa i nia i te hoê papie. Ia oti, e taio Antero i ta ˈu mau pahonoraa e e papai i te tahi atu mau uiraa aore ra faataaraa. Ua haapii mai o ˈna ia ˈu ma te faaoromai e piti hora i te maoro hoê taime i te hebedoma atoa ma te faaohipa i teie ravea.

 I 1960, ua haere au i te hoê tairururaa a te mau Ite no Iehova, ua hurihia te porotarama na roto i te reo apǎraa rima. I te mahana pae avatea, ua faaitehia e ua faanahohia te mau bapetizoraa i to muri iho mahana. No reira i te mahana maa poipoi, ua rave au i to ˈu ahu hopu e te hoê tauera e ua bapetizohia vau! a Aita i maoro i muri iho, ua bapetizo-atoa-hia to ˈu na metua e to ˈu taeae e tuahine apî aˈe.

Ua bapetizohia te mau mero atoa o to ˈu utuafare

Te pororaa i te pue parau mau Bibilia

 Ua hinaaro vau e faaite haere i ta ˈu i haapii i te tahi atu feia tariˈa turi e te ravea maitai aˈe no te na reira o te faaohiparaa ïa i te reo apǎraa rima. Ua haamata na mua vau i te poro ma te itoito rahi i te feia tariˈa turi i roto i to ˈu iho oire.

 Aita i maoro i muri iho, ua haere au i Tampere te hoê oire rahi. Ua imi au i te feia tariˈa turi ma te haere i tera e tera fare, a ani atu ai i te fatu fare ua matau anei ratou i te tahi feia tariˈa turi. Mea na reira vau i te haamataraa i te mau haapiiraa Bibilia e tau matahiti noa i muri iho ua hau atu i te ahuru taata poro tariˈa turi i Tampere.

 I 1965, ua farerei au i ta ˈu vahine here ra o Maire. Ua faaipoipo mâua i te matahiti i mua ˈtu. Ua haapii oioi Maire i te reo apǎraa rima e ua riro mau o ˈna ei hoa taiva ore e te itoito i na 50 matahiti a tavini amui ai mâua ia Iehova.

To mâua faaipoiporaa i 1966

 E piti matahiti i muri aˈe i to mâua faaipoiporaa, ua fanau mâua i te hoê tamaroa, o Marko te iˈoa, e ere o ˈna i te tariˈa turi. I te fare, ua haapii o ˈna i te reo Filelane e i te reo apǎraa rima Filelane. Ua bapetizohia o ˈna i te 13raa o to ˈna matahiti.

 A nuu ai te tau, mea rahi tei apiti mai i te pǔpǔ apǎraa rima i Tampere. I 1974, ua taui ïa mâua i te oire, ua haere mâua i Turku, aita e Ite no Iehova tariˈa turi i ǒ. Ua imi faahou ïa mâua i te feia tariˈa turi ma te haere i tera e tera fare. I Turku, 12 o ta ˈu mau piahi Bibilia tei bapetizohia.

Te pororaa i te mau fenua Baltes

 I 1987, ua titau-manihini-hia Marko ia tavini i te Betela. I te mea, ua puaihia te pǔpǔ apǎraa rima i Turku, ua haamata ïa mâua i te feruri i te haere i te tahi atu vahi.

 I tera taime, e nehenehe ta matou e poro i Europa hitia o te râ. I Tenuare 1992, ua reva ïa vau e te tahi atu taeae tariˈa turi i Tallinn, Estonie.

 Ua farerei mâua i te hoê tuahine, e tariˈa turi to ˈna taeae. Noa ˈtu aita o ˈna i anaanatae i te poroi Bibilia, ua tauturu mai o ˈna ia farerei e rave rahi taata tariˈa turi no Estonie. I te po hopea o to mâua tere i ǒ, ua afai o ˈna ia mâua i te hoê putuputuraa faanahohia e te Taatiraa no te feia tariˈa turi no Estonie i Tallinn. Ua tae oioi mâua e ua apapa i nia i te airaa maa te mau buka e te mau vea na roto i te reo Estonie e Rusia. Ua ravehia 100 buka e e 200 vea e ua noaa mai ia mâua e 70 vahi nohoraa o te feia tariˈa turi. I tera po tei haamataraa te pororaa apǎraa rima i Estonie!

Te revaraa e poro i te mau fenua no Baltes

 Aita i maoro i muri iho, ua haamata mâua Maire i te reva reva i Estonie. Ua faaiti ïa mâua i ta mâua hora ohipa e ua riro mai ei pionie tamau. I 1995, ua haere mâua e faaea i Helsinki ia ohie aˈe ia rave i te pahi no te fano atu i Tallinn. Mea au mau ta mâua taviniraa i Estonie!

 Mea rahi mau ta mâua haapiiraa Bibilia e 16 ta mâua piahi tei bapetizo oia atoa e piti tuahine pae tino matapo e tariˈa turi. I faatere na vau i ta raua haapiiraa Bibilia ma te apǎ i roto i to raua rima.

 E ere i te mea ohie ia haapii i te feia tariˈa turi. I tera tau, aita e papai na roto i te reo apǎraa rima, ua faaohipa maitai ïa vau i te mau hohoˈa i roto i ta tatou mau papai e ua haaputu i roto i te hoê buka hohoˈa.

 Ua ani mai te amaa no Filelane ia haere i Lettonie e Lituanie e hiˈo eaha te nehenehe e ravehia no te tauturu i te taata na roto i te apǎraa rima i tera mau fenua. Ua haere ïa mâua i tera mau fenua e rave rahi taime e ua tauturu i te mau Ite no Iehova no ǒ ia imi i te feia tariˈa turi. I te mea hoi e e mea taa ê te reo apǎraa rima i te tera e tera fenua, ua haapii ïa vau i te reo apǎraa rima no Estonie, Lettonie e Lituanie oia atoa maa Rusia.

 Ua reva reva noa mâua i Estonie e te mau fenua na pihai iho, e vau matahiti i te maoro. Tera râ, a roohia ˈi Maire i te maˈi Parkinson, ua faaea mâua i te reva.

Tei faanahohia no te tauturu i te feia tariˈa turi

 I 1997, ua haamauhia i te hoê pǔpǔ huriraa apǎraa rima i te amaa no Filelane. No te mea e i ora na mâua i pihai iho i te amaa, ua tia ia mâua Maire ia tauturu i te faaineine i te mau papai na roto i te reo apǎraa rima. Ta ˈu e rave noa nei i te tahi mau taime tae roa mai i teie mahana. I ohipa na mâua e ta mâua tamaiti Marko. I muri aˈe, ua tauturu atoa Marko e ta ˈna vahine o Kirsi i te haapii i te mau pǔpǔ huriraa reo apǎraa rima i roto i te tahi atu mau fenua.

Faaineineraa i te mau video na roto i te reo apǎraa rima Filelane

 Hau atu â, ua faanaho te amaa i te mau haapiiraa no te tauturu i te feia poro e ere i te tariˈa turi ia haapii i te reo apǎraa rima. Maoti teie mau haapiiraa, mea rahi tei apiti mai i teie taviniraa ma te turu i te ohipa pororaa, te mau putuputuraa e ma te amo atoa i te mau hopoia i roto i te amuiraa.

Mea puai noa â to ˈu hinaaro e tauturu

 I 2004, ua tauturu mâua Maire i te haamau i te amuiraa reo apǎraa rima Filelane matamua i Helsinki. E toru matahiti i muri iho, ua riro mai teie amuiraa e mea puai e te itoito e mea rahi te pionie i roto.

 I tera taime, ua feruri ïa mâua e haere i te tahi atu vahi i reira e hinaarohia ˈi te feia poro. I 2008, ua haere mâua e faaea i pihai iho ia Tampere e ua hoˈi i roto i te pǔpǔ reo apǎraa rima ta mâua i vaiiho 34 matahiti na mua ˈˈe. Hoê matahiti i muri iho, ua riro mai teie pǔpǔ reo apǎraa rima ei amuiraa, te pitiraa ïa o te amuiraa reo apǎraa rima i Filelane.

 Tera taime, ua ino roa ˈtu â te maˈi o Maire. Ua aupuru vau ia ˈna tae roa i to ˈna pohe i 2016. Noa ˈtu te mihi noa ra vau i ta ˈu vahine here ra o Maire, te tiai ru nei au i te ite faahou ia ˈna i roto i te ao apî i reira aita e maˈi faahou.—Isaia 33:24; Apokalupo 21:4.

 A tiai ai râ, te puai noa ra to ˈu hinaaro e faaite i te parau apî oaoa i te feia tariˈa turi, te ohipa ïa ta ˈu i rave i na 60 matahiti i mairi!

a I teie nei e titauhia ia farerei na mua te mau matahiapo o te amuiraa i te feia e hinaaro e bapetizo