Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TERRY REYNOLDS | AAMU

Ua tauturu mai Iehova ia horoa i te mea maitai roa ˈˈe

Ua tauturu mai Iehova ia horoa i te mea maitai roa ˈˈe

 E 14 matahiti to ˈu a horoa mai ai Cecil, te tahi taeae i roto i te faaroo, i ta ˈna Bibilia. Tera te Bibilia ta ˈna i faaohipa na no ta ˈna iho haapiiraa Bibilia, e mea rahi te mau nota ta ˈna i papai! E ô faahiahia mau teie!

 E taeae haehaa o Cecil o te tâuˈa mau ia vetahi ê. Na to ˈna hiˈoraa, to mama e to te tahi atu mau taeae e tuahine haapao maitai i roto i te amuiraa i faatupu i roto ia ˈu “te hinaaro . . . no te rave” aore ra no te horoa i te mea maitai roa ˈˈe na Iehova. (Philipi 2:13) Teie to ˈu aamu.

Ua putapû na roto i te hiˈoraa o mama

 Ua fanauhia vau i te matahiti 1943. E ora na to ˈu na metua i te tahi faaapu piri i te oire o Bundaberg i te tuhaa fenua Queensland i Auteralia o tei matauhia no ta ratou mau faaapu tô. E peu matauhia na te feia no ǒ ia haere i roto i te oire i te mau Mahana maa ahiahi no te farerei i te tahi e te tahi. I te tahi mahana i te matahiti 1939, ua farerei to ˈu na metua e piti Ite no Iehova o te horoa nei i te rahiraa o to raua taime no te paraparau no nia i te Bibilia. Ua putapû roa to ˈu na metua i ta raua i haapii e i muri mai, ua riro atoa mai raua ei Ite no Iehova. Ua paari ïa mâua to ˈu tuahine i roto i te hoê utuafare Ite no Iehova. Ua tupu râ te tahi ati manaˈo-ore-hia i te fare e pohe atura papa. E hitu noa matahiti to ˈu i tera taime, aita vau i taa maitai i te ohipa i tupu, ua mihi mau râ vau ia papa. Te mea ta ˈu e haamanaˈo ra, e taata itoito oia i te rave i te ohipa e mea au roa na ˈna e hauti e e ataata. Te tiai ru mau nei au i te farerei ia ˈna i te tia-faahou-raa e ia haamatau rii atu â mâua!—Ohipa 24:15.

 E vahine maitai e e feruriraa au noa to mama. E vaiiho o ˈna ia mâua to ˈu tuahine ia faaite i to mâua manaˈo no nia i ta mâua e au e e ore e au. Ia haere anaˈe râ i nia i te mau faaueraa Bibilia e te haamoriraa a Iehova, aita ïa ta mâua e parau. E haere tamau na matou i te mau putuputuraa e ua faaara atoa mai mama eiaha mâua to ˈu tuahine ia amuimui i te mau tamarii e ere i te Ite no Iehova i muri aˈe i te haapiiraa. (Korinetia 1, 15:33) Ia feruri au i teie nei, te mauruuru mau nei au i te aueue ore o mama no nia i tera tuhaa!

I te 14raa o to ˈu matahiti

 E taata poro itoito atoa o mama, pinepine oia i te rave i te tahi taviniraa ia horoa rahi atu â o ˈna i to ˈna taime i roto i te ohipa pororaa. Te haamanaˈo ra vau e haere tamau na o ˈna e farerei hau atu i te 50 utuafare no te afai atu i te mau vea mai Te Pare Tiairaa e te A ara mai na! Ua puai noa to ˈna hinaaro e tauturu i te feia o te hinaaro e ite i te parau mau! Mea here na ˈna te taata, ta ˈna iho â râ mau tamarii. No reira mâua e here atoa ˈi ia ˈna e e tutava ˈi i te na reira atoa. I te matahiti 1958, i te 14raa o to ˈu matahiti, ua pûpû vau i to ˈu ora ia Iehova e ua bapetizohia.

Faaitoitohia e te mau hoa maitai

 I roto i ta matou amuiraa, te vai ra te tahi taurearea e 20 matahiti o Rudolf te iˈoa no Heremani mai tei bapetizo-atoa-hia tau taime rii i muri mai. I te mau Mahana maa poipoi atoa, pinepine mâua Rudolf i te poro i te feia o te faaea noa i roto i te pereoo no te tiai i to ratou utuafare tei haere i te fare toa.

 E taeae itoito Rudolf i roto i te pororaa. Ua ani mai oia ia rave i te tahi taviniraa no te poro atu â na muri ia ˈna i te tau faafaaearaa haapiiraa. I te hoê taime, fatata e piti avaˈe mâua i te oire o Gladstone, fatata 190 kilometera te atea i te pae apatoerau o Bundaberg. Ua tauturu mai Rudolf mai te huru ra e taeae mau o ˈna no ˈu. Na to ˈna huru e te oaoa ta ˈu i ite i roto i te pororaa i faatupu i roto ia ˈu te hinaaro e rave tamau noa i tera taviniraa. I te 16raa o to ˈu matahiti, ua naea ta ˈu fa e ua faaoti papu vau i te faaohipa i te taatoaraa o to ˈu oraraa no te tavini atu â ia Iehova.

 Na mua, ua tonohia vau i Mackay, te tahi oire i te pae miti i te pae apatoerau o Bundaberg, e ere i te mea atea roa i te vahi e vai ai te aˈau rahi roa ˈˈe i te ao nei. Hoê matahiti i muri iho i te 17raa o to ˈu matahiti, ua faatoroahia vau ei pionie taa ê a e ua tonohia i te medebara i Auteralia i reira aita i rahi te taata. I roto i tera taviniraa, to ˈu hoa, o te hoê ïa taeae faatavaihia o Bennett Brickell b te iˈoa, matauhia i te piihia Ben. Hau atu i te 30 matahiti to ˈna i to ˈu, e haamaitairaa mau ia poro na muri i teie taeae! Mea maoro hoi o ˈna i roto i tera taviniraa. E rave rahi tei matau ia ˈna no to ˈna aravihi i roto i te ohipa pororaa.

Pororaa i te tahi vahine Aborigène i te medebara i te matahiti 1963

 E poro na mâua i te mau tuhaa fenua o te hiti o te ooa parauhia Carpentarie. I tera taime, o vau e o Ben anaˈe te Ite no Iehova. I te tahi taime, e titauhia ia faahoro i te pereoo e rave rahi hora no te haere mai te tahi fare i te tahi atu. A tere noa ˈi to mâua pereoo na roto i te repo puehu, pinepine Ben i te faatia mai i te mau tupuraa ta ˈna i farerei i te omuaraa o ta ˈna taviniraa. Ua poro oia e te pereoo haapurororaa c i te roaraa o te piti o te Tamaˈi rahi. I tera taime, ua opanihia te ohipa a te mau Ite no Iehova i Auteralia.

Te faatere ra mâua te taeae i te hoê haapiiraa i te medebara (o vau tei ropu)

 Ia hope ta mâua taviniraa, e maiti mâua i te tahi vahi tano piri i te purumu no te taoto. d I muri iho, e haere mâua e imi i te vahie no te tahu i te auahi a faaineine atu ai i ta mâua maa. No te taoto, e vauvau na vau i te hoê tapoˈi ie, te ahu taoto a tuu atu ai i te turua. I tera mau po, mea au roa na ˈu e mataitai i te raˈi. E ite-maitai-hia te mau fetia, aita hoi rea mori na te hiti mai.

 Mea atâta roa ia ino te pereoo na teie vahi taata ore. I te hoê mahana, ua fati te auri e tapea ra i te mau huiraa o to mâua pereoo. Mea veavea roa hoi tera mahana e aita i rahi ta mâua pape. No te haere e tii i te hoê auri apî, ua tapea haere Ben i te pereoo ia nehenehe oia e tere atu i te oire o Cloncurry. O vau ïa tei faaea mai i te pereoo ra e toru mahana te maoro. I te mahana hoê, tau pereoo noa te tere mai! Auaa, ua horoa mai ratou maa pape. Ua horoa atoa mai te tahi taata i te hoê buka, ua na ô mai oia: “To ˈu hoa, era! A taio i teie buka, e tauturu te reira ia oe!” E ere i te buka na te mau Ite no Iehova, ua maere roa râ vau i te iteraa te faatia ra te reira i te mau ohipa i ravehia i nia i te mau Ite no Iehova i roto i te mau aua haavîraa Nazi.

 Fatata hoê matahiti te maoro mâua Ben i te poro-amui-raa. Hou mâua a taa ê ai, teie ta ˈna i parau mai: “To ˈu taeae, eiaha e tuu, a tamau i te tutava!” Mea faufaa roa te taviniraa ia Iehova no Ben. E na roto i to ˈna hiˈoraa e to ˈna itoito, ua puai atu â to ˈu hinaaro e faaea noa i roto i ta ˈu taviniraa.

Haapiiraa no Gileada e tonohia i Taïwan

 I muri aˈe i te taviniraa e rave rahi matahiti na te medebara, ua faatoroahia vau ei tiaau. E tonohia vau hoê hebedoma i te tahi amuiraa aore ra i te tahi pǔpǔ. I te roaraa o te mau matahiti, ua haere au e faaitoito e maha pǔpǔ amuiraa. Te vai ra vetahi i Queensland e te tahi atu i Nouvelle-Galles du Sud. I muri iho, i te matahiti 1971, ua tae mai te tahi haamaitairaa manaˈo-ore-hia, oia hoi e riro ei piahi i te 51raa o te Piha haapiiraa no Gileada, te haapiiraa no te mau mitionare Ite no Iehova i New York. Ua tauturu mai tera e pae avaˈe haapiiraa i te Bibilia, te mau faaitoitoraa a te tahi atu mau piahi e ta te mau taeae haapii no ta ˈu hopoia apî ei mitionare i Taïwan.

Ta ˈu piha haapiiraa no Gileada

 I roto i ta matou Piha haapiiraa, e iva matou tei tonohia i Taïwan. O Ian Brown te tahi, no Niu Zelani oia. O ˈna to ˈu hoa i roto i te taviniraa mitionare. Aita rea mea ta matou i ite no nia ia Taïwan, ua titauhia ia imi matou i nia i te hohoˈa fenua no te ite teihea roa Taïwan.

 Mea taa ê roa o Taïwan i te medebara o Queensland. Te fifi rahi matamua, o te reo ïa, e paraparauhia hoi te reo Tinito i Taïwan. Aita vau i taa eaha te parauhia ra i te putuputuraa, i reira hoi e horoahia mai ai te maa pae varua o te haapuai i to tatou faaroo. Aita atoa vau i nehenehe e paraparau maitai i te mau taeae e tuahine. I roto i tera tupuraa mâua Ian i te taaraa i te faufaaraa o ta matou i haapii i Gileada. Maoti te reira e ma te tamau i te haapii i te Bibilia e i te pure ma te haavare ore ia Iehova, ua nehenehe mâua e vai piri noa ia Iehova. E noa ˈtu aita mâua i nehenehe e paraparau maitai i te mau taeae e tuahine no Taïwan, ua faaitoito rahi mai ratou na roto i to ratou here ia mâua e ia Iehova.

Te haapiiraa i te reo Tinito

 Ia tae anaˈe atu te mitionare i Taïwan, e haapiihia ratou ia paraparau te reo Tinito i roto i te hoê area tau poto roa. To matou taata haapii, e tuahine ïa no Auteralia o Kathleen Logan. e Ua faatuitehia oia i te 25raa o te Piha haapiiraa no Gileada. Ua riro te haapiiraa i te reo ei tuhaa faufaa no matou. E mai tei faaitoitohia mai, ua faaohipa oioi matou i ta matou i haapii. Te mahana matamua i roto i te pororaa, ua tamau aau mâua Ian i te hoê omuaraa parau poto. A haere noa ˈi mâua i roto i te tapura fenua, paraparau noa ˈtura mâua na vai e rave i te fare matamua. I te mea o vau te mea paari aˈe ia Ian, na ˈu noa i faaoti o ˈna te haamata na mua. Ua haere mai te fatu fare, e taata Tinito hiˈoraa maitai e ua faaroo oia ma te faaoromai i ta Ian paraparau anoihia i te reo Tinito e te reo Beretane. I muri iho, ua hitimahuta roa mâua i to ˈna aniraa mai na roto i te reo Beretane eaha ta mâua e hinaaro ra. Paraparau rii atura matou e i te pae hopea, ua faaitoito mai oia ia mâua eiaha e faaea i te haapii i te reo Tinito. Na roto i ta ˈna mau parau mahanahana, ua roaa mai te itoito ia rave mai ta Ben i parau mai: “Eiaha e tuu, a tamau i te tutava!”

 Ta mâua tapura fenua, o te tahi tuhaa rahi ïa o te oire pu, oia hoi o Taipei. Aita te rahiraa o te taata i faaroo aˈenei i te poroi no te mea mea iti roa te Ite no Iehova i ǒ i tera taime. Aita râ te reira i haaparuparu ia mâua Ian. Ma te itoito, ua haamata mâua i te poro! I tera tau, pinepine mâua i te opere 100 aˈe vea i te avaˈe. Parau mau, ua rave vetahi no te mea noa ua hinaaro ratou e ite o vai mâua e eaha ta mâua e rave ra. Noa ˈtu râ, ua rave mâua i ta mâua tuhaa no te ueue i te huero o te parau mau ma te tiaturi atoa e hotu mai te reira i roto i te tahi feia aau farii.

Tauturuhia e to ˈu hoa apî

Mâua Wen-hwa i roto i te taviniraa i te matahiti 1974

 A tavini noa ˈi i Taïwan, matau mai nei au i te tahi tuahine no ǒ o Wen-hwa te iˈoa. Mea au roa na ˈna te parau mau e ua hinaaro o ˈna e tauturu i te taata no ǒ ia ite atoa i te poroi a te Bibilia mai ia ˈna. No reira, e rave rahi mitionare ta ˈna i tauturu, mai ia ˈu atoa nei, ia paraparau maitai i te reo Tinito. Here atura vau i teie tuahine itoito e faaipoipohia ˈtura mâua i te matahiti 1974.

 Ua tauturu Wen-hwa i te mau mitionare ia aravihi atu â i roto i te taviniraa. Ei hiˈoraa, ua tauturu o ˈna ia matou ia ite i te peu e te huru feruriraa o te feia no Taïwan. E ua tauturu atoa mai o ˈna ia faatano i ta matou mau omuaraa parau i te feia i roto i ta matou tapura fenua. Te haamori nei hoi te rahiraa ia Bouddha e te tahi atu tei roto ïa i te haapaoraa a te Taoïste. Ua matau atoa te rahiraa i te haamori i te fetii tei pohe e aita te rahiraa o ratou i taio aore ra i ite aˈenei i te hoê Bibilia. No reira, i roto i ta matou mau omuaraa parau, e haafaufaa matou i te parau o te hoê Atua poiete, to ˈna iˈoa o Iehova, e oia atoa eaha te mau haapapuraa te vai mau ra oia. Ei hiˈoraa, ia parau mai te tahi taata faaapu aore ra taata ravaai: “Na te ûa e te mahana e horoa mai ra i te maa!” E pahono atu ïa matou: “Na vai e horoa mai ra i te ûa e te mahana? E ere anei na te hoê Atua Manahope o tei hamani i te mau mea atoa e o te au ia haamorihia?”

Na muri ia Wen-hwa i te matahiti 1975

 A mairi ai te tau, ua haamaitaihia ta matou mau tutavaraa. Ua topa te huero ueuehia i roto e rave rahi aau tae. Ua tutava rahi vetahi piahi Bibilia no te faaea i te tiaturi i te mau haapiiraa hape ta ratou i tiaturi na e rave rahi matahiti e no te haapae atoa i te mau peu o te ore e tuati ra i te hinaaro o Iehova. Maoti te tauturu a te mau mitionare e te feia poro no ǒ nei, ua tiamâ mai ratou e ua itehia te maitai rahi i roto i to ratou oraraa. (Ioane 8:32) I muri iho, e rave rahi taeae tei faatoroahia no te tahi mau hopoia i roto i te mau amuiraa, ua horoa te tahi mau taeae e tuahine i te rahiraa o to ratou taime i roto i te ohipa pororaa e ua tavini atoa vetahi i te pu, parau-atoa-hia Betela, a te mau Ite no Iehova i Taïwan.

 Mai te matahiti 1976, ua anihia mai au ia tavini i roto i te tomite o te pu a te mau Ite no Iehova i Taïwan a faaea noa ˈi i roto i ta ˈu taviniraa mitionare. I te matahiti 1981, ua anihia ia mâua Wen-hwa ia tavini i te Betela e ua tamau noa vau i te ohipa i roto i te tomite o te pu e rave rahi matahiti. Hau atu i te 60 matahiti au i roto i te taviniraa mai te taime a horoa ˈi au i to ˈu oraraa taatoa no te tavini atu â ia Iehova. Hau atu i te 50 matahiti au i Taïwan e fatata 50 matahiti na muri i ta ˈu vahine here. Area to ˈu hoa mitionare o Ian Brown, ua faaea noa oia i roto i ta ˈna taviniraa i Taïwan nei e tae noa ˈtu i to ˈna poheraa i 2013.

I roto i ta ˈu piha ohipa i Taïwan i te matahiti 1997

 Te tamau nei mâua Wen-hwa i te tutava i roto i ta mâua ohipa i te Betela, i ta mâua amuiraa reo Tinito e i roto atoa i te taviniraa. E mau haamaitairaa poiherehia teie e mâua. No reira te haamauruuru nei mâua ia Iehova, ua horoa mai oia i te hinaaro e te puai no te tavini ia ˈna ma to ˈna aau atoa. E te tamau nei oia i te na reira no mâua Wen-hwa i teie nei i roto i to mâua matahiti rahi.

a Te hoê pionie taa ê, o te hoê ïa Ite no Iehova o te horoa i te rahiraa o to ˈna taime ma te tamoni ore i roto i te ohipa pororaa e e tonohia oia e te tahi pu a te Ite no Iehova i te vahi e hinaarohia ra te taata haapii Bibilia.

b Ua faatiahia te aamu o Bennett Brickell i roto i Te Pare Tiairaa o te 15 no Titema 1972 (Farani).

c E nehenehe te haapurororaa o te poroi o te Basileia e faaroohia i te atea roa na roto i teie mau pereoo haapurororaa.

d A mataitai i te video Prédication dans des régions isolées: Australie no te ite mea nafea e porohia ˈi i te medebara o Auteralia.

e Ua faatiahia te aamu o Harvey e Kathleen Logan i roto i Te Pare Tiairaa no Tenuare 2021.