Eaha to roto?

Tapura tumu parau

MILTIADIS STAVROU | AAMU

“Ua ite mâua i to Iehova aupururaa e ta ˈna aratairaa”

“Ua ite mâua i to Iehova aupururaa e ta ˈna aratairaa”

I te 13raa o to ˈu matahiti, mai te rahiraa o te feia apî, mea au roa na ˈu e mataitai i te mau pereoo e tere ra na te mau aroâ o Tripoli, i Lebanona. Te vai ra hoê pereoo ta ˈu i au roa ˈˈe. E pereoo uteute no Marite faahorohia e te hoê taata no Suria. Auê ïa vau i te huru ê a parau ai te perepitero o te Ekalesia Kerisetiano no hitia o te râ o to ˈu fenua ia taora i te ofai i nia i tera pereoo no te mea te taata e faahoro ra, e Ite no Iehova ïa!

 Ua parau matou i te perepitero e nehenehe te taata faahoro e pêpê. Pahono atura o ˈna: “A haapohe ia ˈna. A faaohipa i to ˈu ahu no te tamâ i to ˈna toto i nia i to outou rima!” Ua teoteo roa vau i te apitiraa i te Ekalesia Kerisetiano no hitia o te râ o to ˈu fenua. No tera râ mau parau iria, ua faarue au i te Ekalesia. A feruri ai i tei tupu, ua taa ia ˈu e na te reira i tauturu ia ˈu ia ite i te parau mau no nia ia Iehova.

Te iteraa i te parau mau no nia ia Iehova

 I to ˈu paariraa mai, mea rahi te pahi tei tapea i te uahu no Tripoli e ua î te oire i te taata mea ê to ratou taere, reo e haapaoraa. Ua teoteo roa te utuafare tataitahi i to ratou hiroa tumu, oia atoa to ˈu utuafare. Ua apiti au e to ˈu mau tuaana i te hoê pǔpǔ piihia te mau Faehau o te Faaroo, a o tei patoi i te mau Ite no Iehova. Aita roa ˈtu matou i farerei i te tahi noa ˈˈe Ite no Iehova. Ua parau ta matou perepitero e e pǔpǔ taata ino mau ratou o te patoi ra i te Ekalesia Kerisetiano no hitia o te râ. E ta ratou faatere, o te hoê ïa taata piihia Iehova. Ua parau noa mai ta matou perepitero e e titauhia ia matou ia tairi i te mau Ite no Iehova i te mau taime atoa e farerei ai matou ia ratou.

 Ua farerei e toru o to ˈu na tuaana i te mau Ite no Iehova. Aita vau i ite aˈe i te reira. Hau atu, aita ratou i tairi i te mau Ite no Iehova, ua farii râ ratou i te hoê haapiiraa Bibilia no te haapapu e ua hape ta ratou mau haapiiraa. I te hoê po, i to ˈu hoˈiraa ˈtu i te fare, ua î roa te piha faafaaearaa i te mau Ite no Iehova. Te tauaparau ra ratou no nia i te Bibilia e to ˈu utuafare e te tahi mau taata tapiri. Ua riri roa vau! No te aha to ˈu mau tuaana i taiva ˈi i to matou haapaoraa Ekalesia Kerisetiano no hitia o te râ? Fatata vau i te faarue i te fare. Tapea ˈtura te hoê taata tapiri ia ˈu, e taote niho o ˈna e e Ite no Iehova atoa. Ua parau mai o ˈna ia parahi e ia faaroo. Te taio puai ra te hoê hoa o te utuafare i te Salamo 83:18 i roto i ta ˈu Bibilia. I taua taime ra, ua taa ia ˈu e ua haavare mai ta matou perepitero. E ere Iehova i te hoê faatere pǔpǔ taata ino mau. O ˈna râ te Atua mau!

I muri iti aˈe i to ˈu bapetizoraahia

 Ua hinaaro vau e ite hau atu â no nia ia Iehova. Haamata ˈtura vau i te haapii i te Bibilia na muri i te taeae Michel Aboud. I te hoê mahana, ua apiti mai te tahi hoa i te haapiiraa e ua tuu o ˈna i te hoê uiraa ta ˈu i ui noa na mai to ˈu tamariiraa. Ua ui o ˈna: “Faaite mai na, o vai tei poiete i te Atua?” Ua parau taeae Aboud ia hiˈo i te mimi i nia i te parahiraa. Ua faataa o ˈna e aita te mau mimi e nehenehe e taa i te mau taˈo aore ra te huru feruriraa o te hoê taata. Hoê â huru no te taata. Mea rahi te mau mea ta tatou e ore e taa nei no nia i te Atua. Maoti teie faahohoˈaraa ohie roa ia taa, ua ite ia ˈu no te aha aita e haere ia ˈu ia taa pauroa no nia i to Iehova huru. Tau taime i muri iho, ua pûpû vau i to ˈu ora i te Atua ra o Iehova e ua bapetizohia vau i 1946, i te 15raa o to ˈu matahiti.

E fa ta ˈu i roto i te oraraa maoti te taviniraa pionie

 I 1948, ua ohipa vau na muri i to ˈu tuaana o Hanna to ˈna iˈoa ei taata pata hohoˈa. Tei pihai iho ta mâua vahi raveraa ohipa i te hoê vahi peniraa fatuhia e te taeae Najib Salem. b E taata poro itoito mau o Najib e ua tamau o ˈna i te na reira tae roa ˈtu i to ˈna poheraa i te 100raa o to ˈna matahiti. I to ˈu apitiraa ia ˈna i roto i te pororaa i tera e tera oire iti, ua ite au i to ˈna itoito rahi noa ˈtu te patoiraa. Hau atu, e au ra e nehenehe o ˈna e haamata i te hoê aparauraa Bibilia e te mau taata atoa, noa ˈtu te haapaoraa. Ua putapû roa vau i to ˈna hiˈoraa maitai roa e to ˈna itoito rahi.

E hiˈoraa maitai to Najib Salem (i muri roa, i te pae atau) i nia ia ˈu

 I te hoê mahana, i te vahi ohipa, ua haere mai Mary Shaayah, hoê tuahine Lebanona no Marite. Mea itoito roa o ˈna no te mea e metua vahine e e pionie atoa. Ua taui roa tera farereiraa i to ˈu oraraa. Hau atu i te piti hora i te maoro, ua faatia mai Mary i te mau tupuraa ta ˈna i ite i roto i te pororaa. Hou o ˈna a faarue ai, ua hiˈo Mary ia ˈu a parau atu ai: “Milto, ua faaea taa noa oe. No te aha aita oe e riro mai ei pionie?” Pahono atura vau e aita e haere ia ˈu no te mea e titauhia ia rave i te ohipa no te fanaˈo i te moni no te ora. Ui atura o ˈna ia ˈu: “Ehia maororaa to taua paraparauraa i teie poipoi?” Pahono atura vau: “E piti hora.” Parau atura Mary: “Aita vau i ite ia oe i te raveraa i te ohipa i roto i tera area taime. Mai te peu e poro oe e piti hora i te mahana, e nehenehe oe e riro ei pionie. A tamata noa hoê matahiti. I muri iho, na oe faaoti e tamau anei oe i roto i tera taviniraa aore ra eita.”

 I roto i to ˈu taere, aita te tane e faaroo i te aˈoraa a te hoê vahine. Noa ˈtu râ, ua au roa vau i ta ˈna aˈoraa. E piti avaˈe i muri iho, i Tenuare 1952, ua haamata vau i te taviniraa pionie. Tau 18 avaˈe i muri iho, ua titau-manihini-hia vau i te 22raa o te piha haapiiraa no Gileada.

Te fetii e te mau hoa tei haere mai e farerei ia ˈu i to ˈu revaraa i te Haapiiraa no Gileada i 1953

 I muri aˈe i te opereraa parau tuite no te piha haapiiraa no Gileada, ua tonohia vau i te mau fenua i hitia o te râ no ropu. Hoê matahiti i muri iho, ua faaipoipo vau ia Doris Wood, hoê tuahine mitionare peepee mau no Beretane tei tono-atoa-hia i te mau fenua i hitia o te râ no ropu.

Te pororaa i te parau mau Bibilia i Suria

 Tau taime i muri iho i to mâua faaipoiporaa, ua tonohia mâua Doris i Aleppo, i Suria. Ua opanihia te ohipa pororaa i tera vahi. No reira, ua haamata mâua i te rahiraa o ta mâua mau haapiiraa Bibilia maoti te mau taata ta mâua i farerei e tei faaite mai o vai tei hinaaro e haapii i te Bibilia.

 I te hoê mahana, ua farerei mâua i te hoê vahine tei hinaaro e haapii i te Bibilia. Ua riaria roa o ˈna a farii ai ia mâua. Ua parau mai: “Haapao maitai! No haere noa ˈtura te mau mutoi. Ua hinaaro ratou e ite ihea orua e faaea ˈi.” Papu roa, ua ite i te mau mutoi ihea mâua e faatere ai i te mau haapiiraa Bibilia. Ua taniuniu mâua i te mau taeae e haapao ra i te ohipa pororaa i hitia o te râ no ropu. Ua parau mai ratou mea au aˈe ia faarue oioi i te fenua. Ua oto mâua i te faarueraa i ta mâua mau haapiiraa Bibilia. Noa ˈtu râ, ua ite mâua i te paruraa î i te here a Iehova.

Te iteraa i ta Iehova aratairaa i Irakia

 I 1955, ua tonohia mâua i Bagdad i Irakia. Ua nehenehe mâua e paraparau i te mau taata atoa i ǒ no nia i te Bibilia. Ua tiatonu râ mâua i nia i te mau taata e tiaturi ra ia Iesu.

E te mau hoa mitionare i Irakia

 Ua tutava atoa mâua i te haamata i te aparauraa e te mau Mahometa i te matete aore ra na te mau aroâ. Pinepine Doris i te faahiti i te hoê parau e anaanatae te taata. Ei hiˈoraa, e parau o ˈna: “Pinepine to ˈu metua tane i te parauraa mai e e haava te Atua ia tatou pauroa ia au i ta tatou mau ohipa.” (Roma 14:12) I muri iho, e na ô o ˈna: “Ua tauturu noa taua mau parau ra ia ˈu i roto i to ˈu oraraa. Eaha to oe manaˈo?”

 Ua au roa mâua i te tavini i Bagdad e toru matahiti te maoro, a tauturu ai i te mau taeae o te fenua ia faanaho huna i te ohipa pororaa. Ua faaohipahia ta mâua fare mitionare no te rave i te mau putuputuraa na roto i te reo Arabia. Auê ïa te oaoa ia farii i te mau taata aau tae no Asura, te hoê pǔpǔ taata apitihia e te feia e tiaturi ra ia Iesu. I to ratou iteraa i te here e te auhoêraa i te mau putuputuraa, ua taa ia ratou e o matou te mau pǐpǐ mau a Iesu.—Ioane 13:35.

Ua faatupuhia te mau putuputuraa i ta mâua fare mitionare i Bagdad

 I rotopu i te feia tei farii oioi i te parau apî oaoa o te hau, i vai na o Nicolas Aziz, hoê tane maitai, no roto mai i te hoê utuafare haihai no Aramenia e Asura. Oioi Nicolas e ta ˈna vahine o Helen i te fariiraa i ta te Bibilia e haapii ra no nia ia Iehova e ta ˈna Tamaiti o Iesu, oia hoi mea taa ê Iehova ia Iesu. (Korinetia 1, 8:5, 6) Te haamanaˈo noa ra vau i te mahana i bapetizohia ˈi Nicolas e e 20 â taata i te anavai Eupharate.

Te iteraa i te tauturu a Iehova i Irania

I 1958, i Irania

 No te hoê orureraa hau i te fenua, ua pohe te arii no Irakia o Faisal II i 14 no Tiurai 1958. Tau taime i muri iho, ua tonohia mâua i Irania. Ua tamau mâua i te taviniraa i tera fenua e 6 avaˈe te maoro. Ua titauhia ia mâua ia haapao maitai. No reira mâua i poro noa ˈi i te feia no te mau fenua ěê.

 Tau taime hou mâua a faarue ai ia Téhéran, te pu oire o Irania, ua tapeahia e ua uiuihia vau e te mau mutoi. Ua taa ˈtura ia ˈu e te hiˈopoa ra te mau mutoi ia mâua. I muri aˈe i te uiuiraa, ua taniuniu vau ia Doris no te faaara ˈtu i tei tupu. No te paruru ia mâua, ua farii mâua e eita vau e hoˈi i te fare e eita mâua e farerei faahou e tae roa ˈtu i te taime e faarue ai mâua i te fenua.

 Ua itehia ia Doris te hoê vahi papu i nehenehe ai o ˈna e faaea e tae roa ˈtu i te taime e farerei ai mâua i te vahi tauraa manureva. Tera râ, e nafea o ˈna e tapae ai i taua vahi ra ma te ore e itehia e te mau mutoi? Ua ani Doris i ta Iehova tauturu.

 Tupu taue atura te ûa rahi e ua titauhia i te mau taata atoa ia horo i te hoê vahi papu, oia atoa te mau mutoi. Aita faahou ïa e taata na te mau aroâ. Ua nehenehe Doris e hahaere mai ta ˈna i hinaaro. Ua parau Doris: “Ua riro tera ûa ei ô no ǒ mai i te Atua!”

 Ua faarue mâua ia Irania e ua tonohia mâua i te tahi atu tuhaa fenua, i reira mâua i poro ai i te mau taata no e rave rau fenua e haapaoraa. I 1961, ua tavini au ei tiaau haaati. Ua tere mâua no te farerei i te mau hoa Kerisetiano i te mau vahi atoa i hitia o te râ no ropu.

Te iteraa i te puai o te varua moˈa

 E rave rau tupuraa ta ˈu i ite o tei haapapu e te tahoê ra te Atua i to ˈna nunaa maoti to ˈna varua moˈa i roto i te taviniraa i hitia o te râ no ropu. Te haamanaˈo noa ra vau i ta ˈu mau aparauraa faaitoito mau a haapii atu ai i te Bibilia e na piti taata no Paretetina, o Eddy e Nicolas to raua iˈoa. Ua au roa raua i te haereraa i te mau putuputuraa. Oioi râ raua i te faaea i te haapiiraa Bibilia no ta mea ua ô roa raua i roto i te mau ohipa poritita. Ua pure au ia Iehova ia tauturu ia raua ia farii i te parau mau. I to raua taaraa e na te Atua e faatitiaifaro i te mau fifi o te huitaata, eiaha noa te mau fifi o to Paretetina, ua haapii faahou raua i te Bibilia. (Isaia 2:4) Ua faaea raua i te manaˈo e o to raua fenua te mea maitai aˈe. I muri iho, ua riro Nicolas ei tiaau haaati itoito mau.

 A tere ai mâua Doris i tera e tera fenua, ua faahiahia roa mâua i te taiva-ore-raa o te mau taeae, noa ˈtu to ratou mau fifi. Inaha mea rahi ta ratou i faaruru, ua haamau atura vau i te fa ia riro ei tamahanahanaraa na to ˈu mau taeae e tuahine i ta ˈu mau tere ei tiaau haaati. (Roma 1:11, 12) Ia naeahia tera fa, ua tutava noa vau i te haamanaˈo e ere au i te mea maitai aˈe ia faaauhia i to ˈu mau taeae e tuahine. (Korinetia 1, 9:22) Ua oaoa roa vau i te faaitoito i to ˈu mau hoa Kerisetiano tei hinaaro mau i te turu.

 Mea faahiahia roa ia ite i te mau tane e vahine atoa ta ˈu i haapii atu i te Bibilia ia riro ei tavini taiva ore a Iehova. Ua haere vetahi e to ratou utuafare i te tahi atu mau fenua no te horo ê i te mau tamaˈi i to ratou iho fenua. Ua riro râ ratou ei haamaitairaa no te feia tei tavini i te tuhaa fenua e paraparauhia ra te reo Arabia i Auteralia, Kanada, Europa e Marite. Aita i maoro aˈenei, ua hoˈi mai vetahi o ta ratou mau tamarii tei paari mai i te mau fenua i hitia o te râ no ropu no te tavini i te vahi hinaaro-rahi-hia i te feia poro. Ua oaoa roa mâua Doris ia tavini e tera mau taeae e tuahine atoa e au i te tamarii e te mootua na mâua.

Te turuiraa i nia ia Iehova e a muri noa ˈtu

 I te roaraa o to mâua oraraa, ua ite mâua i te aratairaa e te aupururaa o Iehova na roto e rave rau ravea. Ua mauruuru roa vau e ua tauturu mai oia ia tinai i te manaˈo oti noa e te haapeuraa i to ˈu fenua, i to ˈu taurearearaa. Maoti te faaineineraa ta ˈu i fanaˈo i te mau hoa Kerisetiano itoito mau e te maitiiti ore i te taata, ua nehenehe au e faaite i te parau mau Bibilia i te mau taata atoa, noa ˈtu to ratou aamu. I tera e tera fenua, ua faaruru mâua Doris e rave rahi fifi e i te tahi taime, aita mâua i ite eaha te tupu i muri iho i roto i to mâua oraraa. Ua haapii râ mâua i te turui i nia ia Iehova, to mâua Atua, eiaha râ i nia ia mâua.—Salamo 16:8.

 A haamanaˈo ai i tei tupu i tera mau matahiti i roto i te taviniraa ia Iehova, ua taa ia ˈu e no ǒ mai i to ˈu Metua i te raˈi pauroa ta ˈu i fanaˈo. E tu to ˈu manaˈo i to Doris o te parau noa ra e aita hoê aˈe mea te nehenehe e tapea ia mâua i te taviniraa ia Iehova anaˈe, oia atoa te haamǎtaˈuraa o te pohe! E mauruuru noa mâua ia Iehova i to ˈna fariiraa ia poro mâua i te hoê poroi hau i te mau fenua i hitia o te râ no ropu. (Salamo 46:8, 9) Ua papu ia mâua e maitai mai te oraraa a muri aˈe. Ua ite hoi mâua e e tamau Iehova i te aratai e i te paruru i te feia atoa e turui ra i nia ia ˈna.—Isaia 26:3.

a No te ite atu â no nia i tera pǔpǔ taata, a hiˈo i te Buka matahiti a te mau Ite no Iehova 1980 (Farani), api 185-187.

b Ua piahia te aamu o Najib Salem i roto i Te Pare Tiairaa o te 1 no Tetepa 2001, api 22-26.