Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TA TATOU I HAAPUTU

Ua piri noa ratou ia Iehova i roto i te taime fifi

Ua piri noa ratou ia Iehova i roto i te taime fifi

 I muri aˈe i te piti o te Tamaˈi rahi, ua ino roa te rahiraa o te mau vahi i Europa. Te vahi maitai râ, ua faatiamâhia te mau Ite no Iehova e te tahi atu i te mau aua haavîraa Nazi. Noa ˈtu râ, e ere to ratou oraraa i te mea ohie. Mai te rahiraa, ua ere te mau tavini a Iehova i te maa, te ahu, te nohoraa e te tahi atu mau mea rii o te oraraa. Te parau ra te tuahine Karin Hartung: “No te iti o te nohoraa, ua titauhia ia rave mai i te fetii i te fare aore ra ia horoa tarahu i te hoê piha o to oe nohoraa.” No te tuahine Gertrud Poetzinger tei tapeahia i roto i te aua haavîraa Nazi hitu matahiti e te afa, ua titauhia ia ora o ˈna i roto i te hoê piha vairaa taihaa e ia taoto noa i nia i te hoê parahiraa. a

 Eaha te tauturu i horoahia i teie mau taeae? E eaha te haapiiraa ta tatou e huti mai i te hiˈoraa o te mau taeae e tuahine tei ora mai i muri aˈe i te piti o te Tamaˈi rahi?

Ua aupuruhia te mau taeae

 Ua haa oioi te faanahonahoraa a Iehova no te afai i te tauturu i te mau taeae e tuahine i Europa. Ua tere Nathan Knorr raua Milton Henschel no te pu rahi no te farerei ia ratou no te ite eaha ta ratou e hinaaro mau ra. I te avaˈe Novema e Titema 1945, ua tere raua i Beretane, Helevetia, Farani, Beletita, Holane, Danemata, Tuete, Filelane e Norevetia. Ua faatia te taeae Knorr: “I reira to mâua ite-mata-roa-raa i te ino rahi ta te tamaˈi i faatupu.”

I te 21 no Titema 1945, te paraparau ra Nathan Knorr i te mau Ite no Iehova i Helsinki, Filelane

 I taua taime ra, aita i horoahia i te taeae Knorr te parau faatia no te tomo i Heremani. Na te taeae Erich Frost, tiaau o te amaa no Heremani i haere e farerei ia ˈna. b Ua faatia taeae Erich: “Ua horoa mai te taeae Knorr i te mau aˈoraa maitai e ua haapapu e hopoihia mai te maa e te ahu. Aita i maoro, mea rahi te faraoa ota, te hinu e te tahi atu mau maa huru rau tei tae mai i Heremani. Ua hapono mai te mau taeae no te tahi atu mau fenua i te mau afata rahi tei î i te ahu mai te pereue, te piripou e te tiaa.” Ua taˈi te mau taeae i te taeraa mai teie mau ô maitatai. Hau atu â, e ere i te hoê noa taime ratou i te fanaˈoraa i te reira, ua haponohia mai te tauturu e piti matahiti e te afa te maoro. c

Te faanaho ra te mau Ite no Iehova i Marite i te mau ahu i horoahia mai no te hapono atu i Europa

Ua tamau ratou i te tavini ia Iehova

 A fanaˈo noa ˈi te mau taeae i te tauturu i te pae materia, aita ratou i faaea i te tavini ia Iehova. Eaha tei tauturu ia ratou?

I nia i te pae aui, Jürgen Rundel e te mau taeae o te amuiraa Spittal an der Drau i Auteteria i 1954

 Ua tamau i te haapii i te Bibilia. (Ephesia 5:15, 16) No te tamaˈi, mea fifi no te mau taeae ia fanaˈo i te mau papai Bibilia e ia rave tamau i ta ratou taviniraa. I muri aˈe râ i te tamaˈi, ua faatupu-faahou-hia te mau putuputuraa e te ohipa pororaa mai tei matauhia. Te haamanaˈo ra Jürgen Rundel o te ora ra i Auteteria: “Ua faaitoitohia matou na roto i te api parau Faaara d e to matou tiaau haaati ia rave i te mau mea atoa ia piri noa matou ia Iehova.” Ua na ô â oia: “Ua tiatonu matou i nia ia Iehova, ia Iesu, ta matou iho haapiiraa Bibilia e te taviniraa. Aita matou i haamâuˈa i to matou taime na roto anei i te mataitairaa i te afata teata.”

 Te parau ra te tuahine Ulrike Krolop: “Te haamanaˈo ra vau i te oaoa a feruri ai i nia i te mau maimiraa ta ˈu i rave no nia i te tahi tumu parau Bibilia. Ua horoa ta ˈu tane i te hiˈoraa maitai. Ia tae mai Te Pare Tiairaa apî, e vaiiho o ˈna i ta ˈna ohipa no te haapii i te reira. Te na ô ra Karin, faahitihia i te omuaraa: “I te roaraa o te tamaˈi, ua ite matou e nehenehe tatou e ere taue i ta tatou mau faufaa. Area te maa pae varua, noa ˈtu te iti, mea tamau ïa. Aita Iehova i faaea i te haamaitai i ta ˈna mau tavini taiva ore.”

Ulrike Krolop

 Ua poro faahou. (Mataio 28:19, 20) I te roaraa o te tamaˈi, aita te mau Ite no Iehova e nehenehe e poro e e haapii i te taata ma te tiamâ. Ua parau te taeae Friedhelm: “I muri aˈe i te tamaˈi, ua hoˈi oioi te taatoaraa i roto i te taviniraa.” Te haamanaˈo ra te tuahine Ulrike: “Te Ite matamua o tei haere mai e poro i te utuafare o ta ˈu tane, tei roto noa ra ïa i to ˈna ahu o te aua haavîraa. Aita o ˈna i tiai no te hoˈi i roto i te pororaa!” Te parau ra te taeae Jürgen: “I muri aˈe i te tamaˈi, fatata pauroa tei itoitohia. E rave rahi taeae e tuahine apî tei haamata i te rave i te taviniraa taime taatoa.”

 Te na ô ra te tuahine Ulrike: “Mea riaria te huru oraraa i roto i te mau oire i topitahia.” E rave rahi taata tei ora i roto i te mau fare tei paparari haere. Mea nafea te mau Ite no Iehova e imi ai ia ratou? Ua haere mai te utuafare o Ulrike i roto i te parau mau i muri aˈe i te tamaˈi. Te na ô ra oia: “Ua imi matou te vahi te vai ra te mori aore ra te au auahi.”

 Ua faaitoito te tahi i te tahi. (Tesalonia 1, 5:11) I te roaraa o te tamaˈi, e rave rahi Ite no Iehova tei hamani-ino-hia. I muri aˈe i te tamaˈi, aita ratou i tiatonu i nia i te reira, ua faaitoito râ ratou te tahi i te tahi. Ua riro ïa to ratou faaroo “tei tamatahia” ei oaoaraa rahi. (Iakobo 1:2, 3) Te na ô ra taeae Johannes o te ora ra i teie nei i Marite: “Ua tapeahia na to matou tiaau haaati i roto i te aua haavîraa e ua faatia mai o ˈna mea nafea Iehova i te tautururaa i te mau taeae e tuahine. Ua itoito-roa-hia to matou faaroo.”

 Te faataa atoa ra Johannes e i te otiraa te tamaˈi, ua tamau te mau taeae i te haapuai i to ratou auhoaraa e o Iehova ma te haamanaˈo e mea nafea oia i te tautururaa ia ratou i roto i te aua haavîraa e i te pahonoraa i ta ratou pure. Mai tei faahitihia, ua faatiamâhia te mau Ite no Iehova e ua tamau ratou i te rave i te ohipa pae varua mai te tamauraa i te taio i te Bibilia, te apitiraa i te mau putuputuraa e i te pororaa. I te matahiti 1946, ua apiti Elisabeth i te tairururaa a te mau Ite no Iehova i Nuremberg. Te faatia ra o ˈna no te mau taeae e tuahine: “Ua pararai roa e ua paruparu to ratou tino. Tera râ, ua faaitoitohia ratou e te varua moˈa a faatia noa ˈi i ta ratou i faaruru.”—Roma 12:11.

Karin Hartung

 Ua piri noa ratou te tahi i te tahi. (Roma 1:11, 12) I te roaraa o te tamaˈi, aita te mau Ite no Iehova i nehenehe e amuimui ma te tiamâ no te hamani-ino-raa rahi. Te na ô ra Karin: “No te paruru i te mau taeae e tuahine, mea varavara ratou i te farerei te tahi i te tahi.” Ua taui roa râ i te hoperaa te tamaˈi. Te na ô ra Friedhelm: “Ua rave amui te mau taeae i te mau mea atoa. Ua tamau ratou i te haafaufaa na mua roa i te mau putuputuraa e te taviniraa.”

 Te haamanaˈo ra Dietrich, te hoê matahiapo i Heremani, i tei tupu i muri noa mai i te tamaˈi. Te na ô ra oia: “Mea iti roa te mau Ite no Iehova e faurao to ratou. Mea na avae noa matou i te haere i te putuputuraa, mea tahoê râ matou ia haere. Ma te tamau i te amuimui te tahi i te tahi, ua puaihia to matou here. E utuafare mau matou.”

Eaha te haapii mai?

 I teie mahana, mea rahi te mau tavini a Iehova o te faaoromai ra i te mau fifi mai te ati natura, te maˈi, te tamaˈi, te hamani-ino-raa e te maraaraa o te hoo o te oraraa. (Timoteo 2, 3:1) Eiaha râ tatou ia haapeapea rahi roa. Eaha te tumu? Te haapapu mai ra te hiˈoraa o to tatou mau taeae e tuahine taiva ore i Heremani i raro aˈe i te faatereraa Nazi, e tamau te Atua i te turu ia tatou i teie mau mahana fifi mau. E pee anaˈe ïa i te huru feruriraa o te aposetolo Paulo tei papai: “Ia itoito roa hoi tatou e ia parau: ‘O Iehova to ˈu tauturu. E ore au e mǎtaˈu. Eaha hoi ta te taata e nehenehe e rave i nia ia ˈu?’”—Hebera 13:6.

a A taio i te aamu o te tuahine Poetzinger “Fidèle au Royaume dans l’Allemagne d’après-guerre.”

b A taio i te aamu o te taeae Frost “Délivrés de l’inquisition totalitaire par la foi en Dieu.”

c No te ite atu â no nia i te ohipa tauturu i ravehia i muri aˈe i te piti o te Tamaˈi rahi, a taio i te tumu parau “Ua horoa ˈtu ratou i te mea maitai roa ˈˈe” e te tumu parau tarenihia i te api 211, 218 e te 219 o te buka Te faatere nei te Basileia o te Atua!

d I teie nei, te faaohipa nei te mau amuiraa i te api parau Faaineineraa no te putuputuraa Oraraa e taviniraa Kerisetiano.