Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TA TATOU I HAAPUTU

Haapiiraa i te taio e i te papai na te ao nei

Haapiiraa i te taio e i te papai na te ao nei

 Te ora ra Agostinho i Beresilia e ua parau o ˈna: “Ua paari au i te mataeinaa e e faaamuraa animara ta matou. Mea veve roa matou, no reira ua faarue vau i te haapiiraa no te rave i te ohipa e no te tauturu i to ˈu utuafare.” Ua haapii Agostinho i te taio e i te papai i te 33raa o to ˈna matahiti. Ua parau atoa o ˈna: “Ua tauturu te reira ia haafaufaa vau ia ˈu iho e ia ore au e haama faahou.”

 Ua riro Agostinho hoê o na 250 000 taata ta te mau Ite no Iehova i tauturu i te haapii i te taio e i te papai a 70 matahiti i teie nei. No te aha te mau Ite no Iehova e faatere ai i teie mau haapiiraa? Eaha ïa te mau haamaitairaa e noaa mai?

Mea fifi ia haapii ia ore te taata e ite i te taio e i te papai

 I te area matahiti 1935, ua poro te mau Ite no Iehova i roto 115 fenua. No te poro i teie mau taata na roto i to ratou reo, ua faaohipa te mau mitionare i te mau oreroraa parau Bibilia haruharuhia e hurihia na roto e rave rahi reo. E ua pûpû atoa ratou i te mau papai hurihia na roto i teie mau reo. Noa ˈtu râ ua anaanatae roa te mau taata i te Bibilia, mea fifi ia haapii ia ratou no te mea e rave rahi o ratou tei ore i ite i te taio e i te papai.

 No reira ïa, mea fifi no ratou ia faaohipa i te mau aratairaa Bibilia e ia amo i ta ratou mau hopoia. (Iosua 1:8; Salamo 1:2, 3) Ei hiˈoraa, no te mau metua tei ore i ite i te taio ua titauhia ia tutava â ratou no te haapii i ta ratou mau tamarii eaha ta te Bibilia e parau ra. (Deuteronomi 6:6, 7) E no te mau Ite no Iehova bapetizo-apî-hia tei ore i ite i te taio, e ere i te mea ohie ia faaohipa i te Bibilia i roto i te taviniraa.

Ua haamauhia te mau haapiiraa no te taio e no te papai

 I te area matahiti 1940 e 1950, ua tere na piti taeae Nathan Knorr e Milton Henschel i roto e rave rahi fenua no te faanaho i te ohipa pororaa. No roto mai hoi raua i te mau taeae o te haapao ra i te faanahonahoraa a te mau Ite no Iehova. I roto i te fenua aita te rahiraa o te taata i ite i te taio e i te papai, ua faaitoito raua i te mau amaa ia haamau i te tahi mau piha no te haapii i te taio e te papai i roto i te mau amuiraa.

Ua matara te hoê buka no te haapii i te taio e i te papai na roto i te reo Nyanja i te tairururaa faatupuhia i Chingola, Zambie i 1954

 Ua faatae te mau amaa i te mau amuiraa te mau faaueraa no te faatere i teie mau piha haapiiraa. I roto i te tahi mau fenua, ua faaohipa te mau taeae te mau faanahoraa ta te hau faatere i haamau ê na no te haapii i te taio e te papai. Ei hiˈoraa, i Beresilia ua horoa te faatereraa o taua fenua ra i te amaa te tahi mau mauhaa e buka no te haapii. Na te amaa ïa i hapono atu i te mau amuiraa. I roto i te tahi atu fenua, na te mau Ite no Iehova iho â i faanaho i te tahi mau ravea no te haapii i te taio e te papai.

 E fariihia te mau taata atoa ia apiti i teie mau haapiiraa, tane anei aore ra vahine, taata apî anei aore ra taata paari. Te fa, ia haapii ïa ia ratou ia taio na roto i to ratou iho reo. I te tahi taime, i roto noa hoê amuiraa ua haapiihia ia taio na roto e rave rahi reo.

Te mau haamaitairaa o teie mau haapiiraa

 Eaha ïa teie mau haamaitairaa? Ua parau te hoê tuahine no te fenua Mehiko: “I teie nei te taa ra ia ˈu eaha ta te Bibilia e parau ra, e putapû te reira i to ˈu aau. No te mea ua haapii au i te taio aita ïa vau e taiâ faahou i te paraparau i to ˈu mau taata tapiri. E ua nehenehe atoa vau e faaite i te poroi o te Bibilia i e rave rahi atu â taata.”

 Aita noa teie mau haapiiraa i tauturu i te mau taata ia taa i te Bibilia, ua tauturu atoa râ ia ratou i roto i to ratou oraraa. Te parau ra Isaac no te fenua Burundi: “No te mea ua haapii au i te taio e te papai, ua tauturu te reira ia aravihi atu â vau i roto i te ohipa paturaa. Tera to ˈu toroa i teie nei e te haapao ra vau i te mau ohipa paturaa rarahi.”

Te haapiihia ra ia taio e ia papai na roto i te reo Chichewa i te Piha a te Basileia i Lilongwe, Malawi i 2014

 E 49 matahiti to Jesusa no te fenua Peru i to ˈna haereraa i teie mau haapiiraa. Ua parau o ˈna: “Ei metua vahine ia haere anaˈe au i te matete e hinaaro vau e ite ehia moni te maa e eaha tei papaihia. I te matamua mea fifi roa no ˈu. Maoti râ teie mau haapiiraa aita vau e taiâ faahou i te hoo mai i te maa no to ˈu utuafare.”

 I te roaraa o te mau matahiti, i roto e rave rau fenua ua haapopou te mau tia a te hau i te mau Ite no Iehova no te ohipa ta ratou i rave no te haapii i te mau taata ia taio e ia papai. I teie mahana, te faatere noa ra te mau Ite no Iehova taua mau haapiiraa ra e te tutava noa ra ratou i te haamaitai i te reira. Ua papai e ua nenei atoa ratou fatata 224 mirioni buka rairai na roto 720 reo no te tauturu i te taata ia haapii i te taio, aore ra no te haamaitai atu â i ta ratou taioraa e papairaa. a

a Ei hiˈoraa, ua piahia te buka rairai A tutava i te haapii i te taio e i te papai na roto 123 reo e i te buka rairai Faaroo i te Atua na roto 610 reo.