Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Eaha ta te Bibilia e parau ra no nia i te oˈe i teie mahana?

Eaha ta te Bibilia e parau ra no nia i te oˈe i teie mahana?

 “Aita faahou te pohe poia.” Tera te fa a te feia mana o te mau fenua atoa: Ia faaore i te oˈe e ia noaa te maa na te taatoaraa. a E itehia anei te hopea o te pohe poia? Eaha ta te Bibilia e parau ra?

Ta te Bibilia i tohu no nia i te oˈe i teie mahana

 Ua tohu te Bibilia e tupu te oˈe “i te mau mahana hopea,” oia hoi i to tatou nei tau. (Timoteo 2, 3:1) E ere roa te Atua te tumu o te oˈe, ua faaara râ o ˈna ia tatou no nia i te reira. (Iakobo 1:13) E hiˈopoa anaˈe e piti parau tohu Bibilia.

 “E tupu te oˈe . . . i tera e tera vahi.” (Mataio 24:7) Ua tohu te Bibilia e itehia te oˈe i roto e rave rahi fenua. Te parau ra te tahi mau taata tuatapapa e nafea te maa i te hamani-rahi-hia e te opere-rahi-hia: “Aita te mau tutavaraa a te taata e manuïa no te faaore i te pohe poia, oia atoa ia navai te maa e te au maitai no te ea.” b I roto e rave rahi fenua, aita e navai te maa no e hanere mirioni taata. Te mea peapea ïa, e rave rahi o ratou tei pohe.

 “Inaha, te hoê puaahorofenua ereere, e e faito tei te rima o tei parahi ra i nia iho.” (Apokalupo 6:5) I roto i teie parau tohu, te faahohoˈa ra te puaahorofenua e te taata faahoro i te oˈe e tupu ra i te mau mahana hopea. c E te faito i roto i te rima o te taata faahoro, no te faaite ïa e taranihia te maa. A faahoro noa ˈi taua taata ra, e faaroohia te hoê reo tei faaite ra e maraa rahi roa te moni o te maa e eiaha te taata e haamâuˈa i te maa hinaaro-mau-hia. (Apokalupo 6:6) I teie mahana, te itehia ra te fifi i te pae o te maa na te ao nei, e miria taata te ore e fanaˈo ra i te maa au maitai no te ea.

E nafea ia itehia te hopea o te oˈe?

 Te parau ra te mau aivanaa e navai roa te maa e tupu ra i nia i te fenua no te faatamaa i te mau taata atoa. Eaha ïa te tumu e itehia ˈi te oˈe? Eaha ta te Bibilia e parau ra no nia i ta to tatou Atua poiete o Iehova d e rave no te faaore i teie fifi?

 Te fifi: Eita te mau faatereraa e nehenehe e faaore i te veve e te ohipa parau-tia ore, te tumu ïa e pohe poia ˈi te taata.

 Te ravea: Na te hoê faatereraa tia roa, oia hoi te Faatereraa arii a te Atua aore ra te Basileia o te Atua, e mono i te mau faatereraa tia ore a te taata. (Daniela 2:44; Mataio 6:10) I teie mahana, e rave rahi taata veve o te ore e nehenehe e hoo hanoa mai i te maa. Tera râ, e taui teie tupuraa i raro aˈe i te Faatereraa arii a te Atua. Te na ô ra te Bibilia no Iesu Mesia, te arii o te Faatereraa arii a te Atua: “E faaora hoi oia i te taata veve o te hinaaro ra i te tauturu, oia atoa i te taata haihai e te taata aita e tauturu. . . . E rahi te huero maa i nia i te fenua. E manii te reira na nia i te mau tupuai mouˈa.”—Salamo 72:12, 16.

 Te fifi: Te tuino ra te tamaˈi i te faanavairaa faufaa. Mea fifi roa ïa no te taata ia fanaˈo i te maa hinaarohia.

 Te ravea: Te na ô ra te Bibilia no Iehova: “Te faaore nei oia i te mau tamaˈi ati aˈe i te fenua. Te ofati nei oia i te fana e te tuparari nei i te omore. Te tutui nei oia i te mau pereoo faehau.” (Salamo 46:9) E haamou te Atua i te mau mauhaa tamaˈi e te feia e faatupu ra i te tamaˈi. No reira ïa e fanaˈo ohie te taata tataitahi i te maa. Te fafau ra te Bibilia: “E tupu ruperupe mai te feia parau-tia. . . . E rahi roa te hau.”—Salamo 72:7.

 Te fifi: Te tauiuiraa atâta o te huru o te reva e te ati natura o te tuino ra i te faaapu e o te haapohe ra i te nǎnǎ animara.

 Te ravea: E faaohipa te Atua i to ˈna mana i nia i te mau puai o te natura, ia tupu maitai te maa i nia i te fenua. Te parau ra te Bibilia no Iehova: “Te tamǎrû ra oia i te vero. Te mania ra te mau are miti. . . . Te faariro ra oia i te medebara ei pape hopuna î i te opaero, e te fenua mǎrô ei pape pihaa. Te haaparahi ra oia i te feia e poia ra i reira . . . Te ueue ra ratou i te huero maa na roto i te faaapu a tanu ai i te vine o te faatupu mai i te maa e rave rahi.”—Salamo 107:29, 35-37.

 Te fifi: E hamani ra te tahi mau taata nounou e te piˈo i te maa e ere i te mea tano ia amu aore ra e tapea ra i te maa na ratou, eiaha râ na te feia e hinaaro-mau-hia i te reira.

 Te ravea: E haamou te Faatereraa arii a te Atua i te feia haerea tia ore e te piˈo. (Salamo 37:10, 11; Isaia 61:8) Te faataa ra te Bibilia no Iehova ei Atua “tei paruru i te feia i tavirihia, tei horoa i te faraoa na te feia e poia ra.”—Salamo 146:7.

 Te fifi: Te rahiraa maa haamâuˈahia pauroa te matahiti, hoê i nia i te toru ïa.

 Te ravea: I raro aˈe i te Faatereraa arii a te Atua, e faanaho-maitai-hia te opereraa maa. I nia i te fenua, ua haapao maitai Iesu ia ore te maa ia haamâuˈahia. Ei hiˈoraa, i te hoê mahana, ua faatupu o ˈna i te semeio no te faatamaa i te hoê nahoa, ua hau atu i te 5 000 taata. I muri iho, ua faaue Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ: “A haaputu mai i te toea faraoa ia ore ia mâuˈa.”Ioane 6:5-13.

 No te mea râ e faaore te Faatereraa arii a te Atua i te mau tumu o te pohe poia, e fanaˈo te taata atoa i te maa maitatai e te au maitai no te ea. (Isaia 25:6) No te ite afea te Faatereraa arii a te Atua e faatupu ai i te reira, a hiˈo i te tumu parau “Afea te Faatereraa arii a te Atua e faatere ai i te fenua?

a Tarena haamauhia e te mau mero a te Hau amui i 2015 no nia i te mau fa no te haamaitai i te oraraa, ia raeahia te reira i 2030.

b Tapura a te Faanahonahoraa a te Hau amui i te pae no te maa e te ohipa faaapu, te Afata haamaitairaa i te faaapu na te ao, te Afata tauturu tamarii a te Hau amui, te Faanahonahoraa a te Hau amui no nia i te opereraa maa e te Faanahonahoraa no te ea na te ao.

c No te ite atu â no nia i na taata faahoro puaahorofenua e maha, a hiˈo i te tumu parau “Te auraa o teie orama

d O Iehova te iˈoa o te Atua i roto i te Bibilia. (Salamo 83:18) A hiˈo i te tumu parau “O vai o Iehova?