Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Eaha ta te Bibilia e parau ra no te fifi o te pape na te ao nei?

Eaha ta te Bibilia e parau ra no te fifi o te pape na te ao nei?

 Mea faufaa no tatou pauroa te pape mâ no te ora. Te faaara ra te papai parau rahi o te Hau amui António Guterres: “No te maraaraa o te mau aniraa no te pape na te ao nei, tei mua matou i te hoê fifi rahi.” E miria taata na te ao nei aita ta ratou e pape maaro.

Strdel/AFP via Getty Images

 E navai anei te pape no te taatoaraa ia tae i te hoê mahana? Aore ra e faaruru noa â tatou i te fifi o te pape? Eaha ta te Bibilia e parau ra?

Eaha ta te Bibilia i fafau no nia i te pape?

 Te faataa ra te Bibilia e ia tae i te hoê mahana, e ore roa te fifi o te pape e hopuna te pape mâ e te haumǎrû.

 “E pihaa . . . te mau pape i te medebara, e te mau tahora i te vahi papu pâpâmǎrô. E riro te fenua tei mǎrô no te âhu ei pape hopuna î i te opaero, e te repo mǎrô ei pape pihaa.”—Isaia 35:6, 7.

 No te aha ia tiaturi tatou i teie parau tohu Bibilia? A hiˈo i ta te Bibilia e parau ra no nia hoê tuhaa i hamanihia ˈi to tatou paraneta.

Eaha ta te Bibilia e parau ra no nia i te fenua e te faaohuraa o te pape?

 “[Aita te Atua] i hamani i te [fenua] mai tera noa, ua hamani râ ia parahihia e te taata.”—Isaia 45:18.

 No to te Atua poieteraa i te fenua no te ora, ua hamani oia i te mau ravea ia î noa te pape haumǎrû.

 “E ume [te Atua] i te mau topata pape i nia. E riro te reira ei ûa mai roto i te rupehu. E e manii mai te mau ata i te reira. E topatapata te reira i nia i te huitaata.”—Ioba 36:27, 28.

 Te auraa, te faataa ra teie nau irava i ta te Atua huru raveraa no te faaapî faahou i te pape ia hopuna te reira. E mǎhu te pape o te fenua e o te miti, e umehia te reira i nia a riro mai ai te reira ei ûa, a fanaˈo atu ai te taata e te animara i te pape mâ e te haumǎrû.—Koheleta 1:7; Amosa 5:8.

 “E horoa ˈtu vau i te ûa i te taime au, e faatupu mai te fenua i te maa e e horoa mai te mau tumu raau i to ratou maa hotu.”—Levitiko 26:4.

 Ua fafau te Atua i te haamaitai i te mau Iseraela, te feia faaapu, a faahotu ai i ta ratou faaapu ma te horoa i te pape. Ua ite oia e manuïa te reira ia ûa mai i te taime tano.

 Ta te Atua i rave no te mau Iseraela, e fatata atoa oia i te na reira no te fenua taatoa. (Isaia 30:23) A tiai noa ˈtu ai i tera mahana, e rave rahi fenua na te ao nei te fifihia ra no te pape ore e te ûa ore. Eaha te ravea ta te Bibilia e horoa ra no te faaafaro i teie fifi?

Nafea te fifi o te pape e hope ai?

 Te faataa ra te Bibilia, maoti ta ˈna Faatereraa arii, e faaafaro te Atua i te mau fifi o to tatou paraneta, oia atoa te fifi o te pape. (Mataio 6:9, 10) E faatere te Faatereraa arii a te Atua i te raˈi, i te fenua. (Daniela 2:44; Apokalupo 11:15) Hau atu â, e faaore te Faatereraa arii a te Atua i te mau tumu i fifihia ˈi tatou i te pae pape, ta te faatereraa a te taata e ore e nehenehe e rave.

 Fifi: No te tauiraa o te ahuaraˈi, i fifi atoa ˈi te faaohuraa o te pape. Ua itehia ïa te paurâ, te pape pue no te ûa rahi aore ra no te maraaraa o te faito o te miti.

 Ravea: E faaafaro te Faatereraa arii a te Atua i te heipuni ia maitai faahou to tatou paraneta. Ua fafau te Atua: “Inaha, te faaapî nei au i te mau mea atoa.” (Apokalupo 21:5) E hopuna te mau pape i te mau fenua mǎrô, a nehenehe atu ai te mau mea ora e rahi mai i te mau vahi aita te taata e ora ra. (Isaia 41:17-20) E haavî atoa te Faatereraa arii a te Atua i te puai o te natura, maoti Iesu.

 I te fenua nei, ua haavî Iesu i te hoê mataˈi puai e ua faaite oia i te puai ta te Atua i horoa ia ˈna. (Mareko 4:39, 41) I raro aˈe i te Faatereraa a te Mesia ei Arii o te Faatereraa arii a te Atua, e ore roa te ati natura. E fanaˈo te taata i te hau e te ati ore, ma te ore e mǎtaˈu faahou i te mau ati huru rau.

 Fifi: Te haaviivii nei te feia aita e feruri ra i te faahopearaa o ta ratou mau haaraa e te mau taiete o te haapao noa i to ratou pute, i te mau anavai, te mau roto e te mau vairaa pape i raro i te fenua, a haafifi atu â ˈi te navai-ore-raa o te pape mâ.

 Ravea: E tamâ te Atua i te fenua e e haamaitai oia i te mau anavai, te mau roto, te miti e te repo. E riro mai te fenua ei paradaiso. Te faataa ra te Bibilia: “E oaoa roa te medebara e te fenua mǎrô, e e oaoa te vahi papu pâpâmǎrô e e uaa mai te tiare.”—Isaia 35:1.

 Eaha te tiai mai ra no te feia aita ratou e faatura ra i te heipuni aore ra i to ratou taata tupu? Ua fafau te Atua i te “haamou i te feia e tuino ra i te fenua.”—Apokalupo 11:18; Maseli 2:21, 22.

 Fifi: Te faaohipa ra te taata i te pape ma te haapao ore. Te faahopearaa, ua rahi aˈe ta te taata haamâuˈaraa i te pape i ta te fenua i horoa mai.

 Ravea: Maoti te Faatereraa arii, ‘e tupu ai’ te hinaaro o te Atua, eiaha râ to te taata miimii, “i te fenua nei.” (Mataio 6:9, 10) E horoa te Faatereraa arii a te Atua i te hoê haapiiraa maitai roa ˈˈe na ta ˈna mau tavini. Te na ô ra te Isaia 11:9: “E î te fenua i te ite ia Iehova.” a No teie ite hau ê e te here rahi no te Atua e no te mau mea atoa ta ˈna i poiete, e aupuru te huitaata ma te tia roa i to tatou paraneta e te mau mea faufaa o te natura.

  •    No te ite hau atu â no ta te Faatereraa arii a te Atua e rave, a hiˈo i te tumu parau “Eaha ta te Faatereraa arii a te Atua e rave?

  •    A hiˈo i te buka Isaia pene 35, no te taio e nafea te fenua e riro mai ai ei paradaiso.

  •    A hiˈo i te video No te aha te Atua i poiete ai i te fenua? no te haapii hau atu â no nia i te opuaraa a te Atua no te fenua e no te huitaata.

a O Iehova te iˈoa o te Atua. (Salamo 83:18) A hiˈo i te tumu parau “O vai o Iehova?