Te uˈana ra te fifi o te oraraa moˈemoˈe: Eaha ta te Bibilia e parau ra?
Ia au i te hoê titorotororaa na te ao nei, a te ora moˈemoˈe ra hoê taata i nia e maha.
“E nehenehe te oraraa moˈemoˈe e haafifi i te mau taata atoa noa ˈtu to ratou matahiti e te vahi i reira ratou e ora ˈi.”—Chido Mpemba mono peretiteni o te Pu maimiraa no nia i te feia moˈemoˈe a te Taatiraa o te ea na te ao nei.
Taa ê atu i ta te tahi e manaˈo ra, e ere noa te feia paari o te ora moˈemoˈe ra, te vai atoa râ te feia apî, te feia oraora maitai, te feia e oraraa fanaˈo to ratou, e te feia faaipoipo. E nehenehe te oraraa moˈemoˈe e haafifi roa i te huru aau o te hoê taata e to ˈna ea.
Te na ô ra te taote Vivek Murthy no Marite: “E ere noa te oraraa moˈemoˈe i te hoê huru aau au ore.” Te parau atoa ra oia: “Ua faaauhia te faito pohe no te feia e ora moˈemoˈe ra i te puhipuhiraa 15 avaava i te mahana.”
Eaha ta te Bibilia e parau ra?
Aita to tatou Atua poiete e hinaaro ra ia ora moˈemoˈe tatou. Ta ˈna fa ia ora noa te taata ma te oaoa, ma te faahoa i te tahi atu.
Aratairaa Bibilia: Ua parau te Atua: “E ere mea maitai ia faaea noa te tane o ˈna anaˈe.”—Genese 2:18.
Te hinaaro ra te Atua ia faatupu tatou i te hoê auhoaraa e o ˈna. Ua fafau oia e haafatata oia ia tatou ia tutava tatou i te faafatata ˈtu ia ˈna.—Iakobo 4:8.
Aratairaa Bibilia: “E oaoa te feia e hiaai ra i te mau mea pae varua, no ratou hoi te Faatereraa arii o te raˈi.”—Mataio 5:3.
Te hinaaro ra te Atua ia haamori amui tatou ia ˈna e te tahi atu. Ia na reira tatou e oaoa ia tatou.
Aratairaa Bibilia: “E manaˈo anaˈe te tahi i te tahi, a turai atu ai te tahi i te tahi ia faaite i te here e ia rave i te ohipa maitai roa, eiaha e faarue i ta tatou mau putuputuraa, . . . ia faaitoito râ te tahi i te tahi.”—Hebera 10:24, 25.
No te ite hau atu â no te aha mea faufaa ia ape i te oraraa moˈemoˈe, a taio i te tumu parau “La solitude à l’ère de la communication.”
a The Global State of Social Connections, na Meta e Gallup, 2023.