Eaha to roto?

Tapura tumu parau

fcafotodigital/E+ via Getty Images

Te hoê huru oraraa parauhia “végan”: Eaha ta te Bibilia e parau ra?

Te hoê huru oraraa parauhia “végan”: Eaha ta te Bibilia e parau ra?

 Na te ao atoa nei, e rave rahi taata o te anaanatae ra i te huru oraraa parauhia végan.

  •   “Te huru oraraa parauhia végan, o te hoê ïa huru feruriraa e oraraa i reira te taata e imi i te mau ravea atoa ia ore roa ˈtu e haapepe aore ra e faaohipa i te mau animara no te tamaa, no te ahu aore ra no te tahi atu opuaraa.”—The Vegan Society.

 Ua riro te tahi mau taata ei végan eiaha noa no te mea te haapeapea ra ratou no te mau animara, oia atoa râ te hinaaro ra ratou e haamaitai i te heipuni, to ratou ea aore ra no te tahi mau tumu i te pae faaroo.

  •   “Mea taa ê te huru oraraa parauhia végan i te tahi atu feia o te haapae ra i te maa no te mea ua faariro ratou i te reira mai te hoê tiaturiraa, mai te hoê faaotiraa ta ratou i rave e te hoê ravea no te haamaitai atu â i teie ao.”—Britannica Academic.

 E aratai anei te huru oraraa végan i te hoê a muri aˈe maitai aˈe no te paraneta? Eaha ta te Bibilia e parau ra?

Te manaˈo o to tatou Atua poiete no nia i te taata e te animara

 Te faataa ra te Bibilia no to tatou Atua poiete ra o Iehova, a ua hau aˈe te taata i te mau animara e ua horoa oia i te mana i te taata i nia i te animara. (Genese 1:27, 28) No reira, ua farii te Atua e e nehenehe te taata e faaohipa i te animara ei maa. (Genese 9:3) Tera râ, eita oia e farii ia hamani-ino-hia te mau animara.—Maseli 12:10.

 Ia au i te Bibilia, na te taata tataitahi e faaoti e amu anei i te iˈo. b Aita ta tatou faaotiraa e faariro ia tatou ei taata maitai aˈe i mua i te aro o te Atua. (Korinetia 1, 8:8) Eiaha te taata e haava i te faaotiraa ta te tahi atu taata i rave no ta ˈna i maiti i te amu.—Roma 14:3.

Te eˈa e aratai i te hoê a muri aˈe maitai aˈe

 Te faataa ra te Bibilia eita to tatou huru oraraa e faaafaro i te fifi o teie ao. E rave rahi fifi e itehia i roto i te ohipa poritita, tiaraa e tapihoo o teie ao ta te taata e ore e nehenehe e faaafaro. Te parau ra te Bibilia:

  •   “Eita te tahi mea fefe e nehenehe e faaafarohia.”—Koheleta 1:15.

 E faaafaro to tatou Atua poiete i te mau fifi ta tatou e faaruru ra. Te faaohipa ra te Bibilia i te faahohoˈaraa no te faataa i ta ˈna e rave.

  •   “E ite atura vau i te hoê raˈi apî e te hoê fenua apî, ua mou hoi te raˈi tahito e te fenua tahito, e aita faahou te miti.”—Apokalupo 21:1.

 E mono te Atua i te mau faatereraa taata aore ra “te raˈi tahito,” i te “hoê raˈi apî,” ta ˈna Faatereraa arii i te raˈi. E haamou ta ˈna Faatereraa arii i “te fenua tahito,” te feia ino e e faatere te reira i “te hoê fenua apî,” aore ra te feia o te auraro maite ta ˈna faatereraa.

 I raro aˈe i te aratairaa a te Faatereraa arii a te Atua e haapii ai te taata i te ora ma tia roa e te mau animara e te heipuni.—Isaia 11:6-9.

a O Iehova te iˈoa o te Atua.—Salamo 83:18.

b Te faaue mai ra te Bibilia ia “haapae . . . i te toto.” (Ohipa 15:28, 29) Te auraa eiaha tatou e inu i te toto aore ra e amu i te iˈo aita i faatahehia te toto, eita atoa tatou e amu i te maa ua tuuhia te toto i roto.