Genese 44:1-34

  • Te auˈa ario a Iosepha i roto i te pute a Beniamina (1-17)

  • Taparuraa Iuda no Beniamina (18-34)

44  I muri aˈe, faaue atura oia i te tiaau o to ˈna fare: “A faaî maitai i te mau pute a taua mau tane ra i te maa e maraa ia ratou ia amo, e a tuu i ta ratou tataitahi moni i te auvaha o ta ratou mau pute.+  Ia tuu râ oe i ta ˈu auˈa, te auˈa ario, i te auvaha o te pute a te hopea, e te moni atoa no ta ˈna huero maa.” Rave ihora ïa oia mai ta Iosepha i faaue.  I te poipoi aˈe, ua ao hoi, tuuhia ˈtura taua mau tane ra ia haere e ta ratou mau asini.  Aita ratou i atea ˈtu i te oire i parau ai Iosepha i te tiaau o to ˈna fare: “A tia! A tapapa i tera mau tane! Ia noaahia ratou e oe, a parau atu: ‘No te aha outou i faahoˈi ai i te maitai na roto i te ino?  E ere anei i roto i teie auˈa e inu ai to ˈu fatu, e ta ˈna atoa e faaohipa no te tatara ma te papu i te mau tapao? E ohipa ino ta outou i rave.’”  Noaahia ˈtura ïa ratou e ana e parau atura i tera mau parau ia ratou.  Tera râ, na ô maira ratou: “No te aha to matou fatu e parau ai i te reira? E ore roa e tia i to mau tavini ia rave i te hoê ohipa mai tera.  Inaha, te moni tei itea mai ia matou i te auvaha o ta matou mau pute, ua faahoˈi matou ia oe ra na te fenua o Kanaana mai.+ E nafea ïa matou e nehenehe ai e eiâ i te ario aore ra te auro i roto i te fare o to fatu?  Ia itea mai te auˈa i roto i te pute a te hoê o to mau tavini, ia pohe ïa oia, e e riro atoa te toea o matou ei tîtî na to matou fatu.” 10  Parau atura oia: “Na reira ïa mai ta outou i parau: te taata e itehia te auˈa i roto i ta ˈna pute, e riro ïa ei tîtî na ˈu, area te toea o outou, aita ïa ta outou e hara.” 11  Huri oioi ihora ratou tataitahi i ta ratou mau pute i raro e tatara aˈera i te reira. 12  Paheru maitai ihora oia i ta te matahiapo pute na mua e tae roa ˈtu i ta te hopea. E itehia maira te auˈa i roto i ta Beniamina pute.+ 13  Hahae ihora ratou i to ratou ahu. E faauta faahou aˈera ratou tataitahi i ta ratou mau pute i nia i ta ratou mau asini, e hoˈi maira i te oire. 14  I to Iuda+ e to ˈna mau taeae tomoraa i roto i to Iosepha fare, to reira â oia. Tipapa ihora ratou i raro roa i mua ia ˈna.+ 15  Parau atura Iosepha: “Eaha teie ohipa ta outou i rave? Aita outou i ite e nehenehe te hoê taata mai ia ˈu e tatara ma te papu i te mau tapao?”+ 16  Pahono maira Iuda: “Eaha ta matou e nehenehe e parau i to matou fatu? E nafea matou e nehenehe ai e faataa i te reira? E nafea atoa matou e nehenehe ai e haapapu e feia tia matou? Ua itea mai e te Atua mau te hara a to mau tavini.+ E tîtî matou i teie nei na to matou fatu, matou e te taata ua itehia te auˈa i roto i ta ˈna pute!” 17  Tera râ, parau atura Iosepha: “E ore roa e tia ia ˈu ia na reira! Te taata ua itehia mai te auˈa i roto i ta ˈna pute, o ˈna te riro ei tîtî na ˈu.+ No te toea râ o outou, a pauma ma te hau i to outou metua tane.” 18  Tapiri maira ïa Iuda ia ˈna e na ô maira: “Te taparu nei au ia oe, to ˈu fatu, a vaiiho na i to tavini ia paraparau i to ˈu fatu, e eiaha na oe e riri i to tavini, mai ia Pharao hoi oe.+ 19  Ua ui mai to ˈu fatu i ta ˈna mau tavini: ‘E metua tane anei to outou aore ra e taeae?’ 20  Na ô atura matou i to ˈu fatu: ‘E, e metua tane ruhiruhia to matou e te tahi atu taeae, te hopea,+ e tamaiti no to ˈna ruhiruhiaraa. Ua pohe râ to ˈna tuaana,+ o ˈna anaˈe ïa te tamaiti e toe ra a to ˈna metua vahine,+ e mea here na to ˈna metua tane ia ˈna.’ 21  I muri iho i te reira, ua parau oe i to mau tavini: ‘A haapou mai ia ˈna ia ˈu nei ia ite hoi au ia ˈna.’+ 22  Tera râ, ua parau matou i to ˈu fatu: ‘Eita ta te tamaroa e nehenehe e vaiiho i to ˈna metua tane. Ia vaiiho oia ia ˈna, e pohe mau â to ˈna metua tane.’+ 23  E ua parau oe i to mau tavini: ‘Ia ore to outou teina hopea e pou mai na muri ia outou, eita outou e tia faahou mai i mua i to ˈu aro.’+ 24  “Ua pauma ïa matou i to tavini ra, to ˈu metua tane, e ua parau ia ˈna i te mau parau a to ˈu fatu. 25  I muri aˈe, ua parau mai to matou metua tane: ‘A hoˈi e hoo mai i te tahi maa na tatou.’+ 26  Tera râ, ua na ô matou: ‘Eita ta matou e nehenehe e pou. Ia haere mai to matou teina hopea na muri ia matou, e pou ïa matou, eita hoi ta matou e nehenehe e tia faahou i mua i te aro o tera tane aita anaˈe to matou teina hopea ia matou ra.’+ 27  E ua parau mai to tavini to ˈu metua tane: ‘Ua ite maitai outou e e piti anaˈe tamaiti ta ta ˈu vahine faaipoipo i fanau mai na ˈu.+ 28  Ua faarue mai râ hoê o raua e ua parau vau: “Papu roa, ua huˈahuˈa roa oia!”+ e aita vau i ite faahou ia ˈna e tae roa mai i teie mahana. 29  Ia rave atoa outou i teie mai mua ˈtu i to ˈu aro e ia roohia oia i te hoê ati pohe, e haapou mau â outou ia ˈu tei hinahina te rouru i te Apoo*+ ma te mauiui.’+ 30  “E teie nei, ia hoˈi au i to tavini to ˈu metua tane aita te tamaroa ia matou ra, i te mea mea here roa na ˈna ia ˈna,* 31  e pohe oia i to ˈna iho â iteraa e aita te tamaroa, e e haapou mau â to mau tavini i to tavini, to matou metua tane, tei hinahina te rouru i te Apoo* ma te oto. 32  Ua parau to tavini i to ˈu metua tane e ei roto te ora o te tamaroa i to ˈu rima, a na ô atu ai: ‘Ia ore au e faahoˈi mai ia ˈna ia oe, ua hara ïa vau i to ˈu metua tane e a muri noa ˈtu.’+ 33  No reira, i teie nei, a vaiiho na i to tavini ia faaea mai ei tîtî na to ˈu fatu eiaha râ te tamaroa, ia nehenehe hoi oia e hoˈi na muri i to ˈna mau tuaana. 34  E nahea hoi e tia ˈi ia ˈu ia hoˈi i to ˈu metua tane e aita te tamaroa ia ˈu nei? Eita ta ˈu e nehenehe e hiˈo noa ˈtu i to ˈu metua tane ia roohia i teie mauiui!”

Nota i raro i te api

Oia hoi te menema o te huitaata. Hiˈo i te titionare.
Aore ra “tei to ˈna ora e ora atoa ˈi oia.”
Oia hoi te menema o te huitaata. Hiˈo i te titionare.