Te mau tavana 1:1-36

  • Tere haruraa fenua o Iuda e Simeona (1-20)

  • Faaea noa te ati Iebusi i Ierusalema (21)

  • Haruraa te huaai o Iosepha ia Betela (22-26)

  • Aita to Iseraela i tiahi pauroa te ati Kanaana (27-36)

1  I muri aˈe i te poheraa o Iosua,+ ui aˈera te ati Iseraela* ia Iehova:+ “O vai o matou te pauma na mua e aro i te ati Kanaana?”  Pahono maira Iehova: “O Iuda te pauma.+ Inaha, te tuu nei au* i teie fenua i to ˈna rima.”  Parau atura to Iuda i to ratou mau taeae no te opu o Simeona: “A pauma na muri ia matou i te tuhaa fenua tufahia no matou*+ e aro i te ati Kanaana. I muri iho, e haere matou na muri ia outou i te tuhaa fenua tufahia no outou.” Haere atura ïa to Simeona na muri ia ratou.  I to Iuda paumaraa, tuu atura Iehova i te ati Kanaana e te ati Perizi i to ratou rima,+ e pau aˈera 10 000 tane i Bezeka ia ratou.  Itehia maira ia ratou o Adoni-bezeka i Bezeka, e aro aˈera ratou ia ˈna i reira, e pau aˈera te ati Kanaana+ e te ati Perizi ia ratou.+  I to Adoni-bezeka horo-ê-raa, aˈuaˈu e haru aˈera ratou ia ˈna e tâpû aˈera i to ˈna na manimani rima rahi e manimani avae rahi.  Parau ihora Adoni-bezeka: “E 70 arii tei tâpûhia te manimani rima rahi e te manimani avae rahi e te ohi ra i te maa i raro aˈe i ta ˈu amuraa maa. Mai ta ˈu i rave, mai tera atoa ta te Atua i rave ia ˈu.” I muri iho, hopoi atura ratou ia ˈna i Ierusalema+ e pohe ihora oia i reira.  Hau atu â, aro aˈera te mau tamaiti a Iuda ia Ierusalema+ e haru aˈera i te reira. Tairi aˈera ratou i to reira mau taata i te ˈoˈe e tanina aˈera i te oire.  I muri iho, pou ihora te mau tamaiti a Iuda e aro i te ati Kanaana e faaea ra i te tuhaa fenua mouˈa, i te Negeba e te Sephela.+ 10  Haere atura to Iuda e aro i te ati Kanaana e faaea ra i Heberona (o Kiriata-araba te iˈoa o Heberona na mua ˈˈe), e tairi aˈera ratou ia Sesai, Ahimana e Talamai.+ 11  E mai reira mai, haere aˈera ratou e aro i to Debira.+ (O Kiriata-sephera te iˈoa o Debira na mua ˈˈe.)+ 12  Na ô atura o Kaleba:+ “I te tane e tairi e e haru ia Kiriata-sephera, e horoa vau i ta ˈu tamahine o Akesa ei vahine faaipoipo na ˈna.”+ 13  Haru ihora Oteniela+ te tamaiti a Kenaza,+ te teina o Kaleba, i te reira. Horoa ˈtura ïa oia i ta ˈna tamahine o Akesa ei vahine faaipoipo na ˈna. 14  I to Akesa hoˈiraa i te fare, parau onoono ihora oia ia Oteniela ia ani i te tahi tâpû fenua i to ˈna metua tane.* Pou maira Akesa mai nia mai i ta ˈna asini.* Ui atura Kaleba ia Akesa: “Eaha ta oe e hinaaro?” 15  Na ô maira oia: “A horoa mai na i te tahi haamaitairaa, ua horoa mai hoi oe i te tahi tâpû fenua i apatoa.* A horoa atoa mai ia Gulota-maima.”* Horoa ˈtura ïa Kaleba no ˈna ia Gulota nia e ia Gulota raro. 16  Pauma aˈera te huaai o te ati Keni,+ to Mose metua tane hoovai,+ mai te oire o te mau tamara*+ e te mau taata o Iuda. Haere aˈera ratou i te medebara o Iuda i apatoa o Arada+ e faaea ihora i reira i rotopu i to reira mau taata.+ 17  Haere atura râ to Iuda na muri i to ratou mau taeae no te opu o Simeona, e aro aˈera ratou i te ati Kanaana e faaea ra i Zêphata e haamou aˈera i taua oire ra.+ Topa aˈera ïa ratou i te oire i te iˈoa o Horamâ.*+ 18  Haru ihora Iuda ia Gaza+ e to ˈna tuhaa fenua, Asekelona+ e to ˈna tuhaa fenua e Ekerona+ e to ˈna tuhaa fenua. 19  Tei ia Iuda ra o Iehova, e haru aˈera ratou i te tuhaa fenua mouˈa, aita râ i noaa ia ratou ia tiahi i to te vahi papu, no te mea e pereoo tamaˈi e ˈoˈe to nia iho i te huira* to ratou.+ 20  Horoahia ˈtura Heberona no Kaleba, mai ta Mose i fafau,+ e tiahi atura oia i na toru tamaiti a Anaka+ mai reira mai. 21  Aita râ te ati Beniamina i tiahi i te ati Iebusi e faaea ra i Ierusalema, faaea noa aˈera ïa te ati Iebusi e te ati Beniamina i Ierusalema tae roa mai i teie mahana.+ 22  I taua taime ra, pauma ˈtura te huaai o Iosepha+ e aro ia Betela, e tei ia ratou ra o Iehova.+ 23  Te hiˈopoa haere ra te huaai o Iosepha ia Betela (o Luza+ te iˈoa o te oire na mua ˈˈe), 24  e ite aˈera na mata huna i te tahi tane e haere ra i rapae i te oire. Na ô atura ratou ia ˈna: “A faaite mai na i te eˈa no te tomo i te oire, e e hamani maitai matou ia oe.”* 25  Faaite maira ïa te tane i te eˈa no te tomo i te oire, e tairi aˈera ratou i to te oire i te ˈoˈe, vaiiho aˈera râ ratou i te tane e pauroa to ˈna fetii ia haere.+ 26  Haere ihora te tane i te fenua o te ati Heta, patu ihora i te tahi oire e topa ˈtura i te iˈoa o Luza, te iˈoa ïa o te oire tae roa mai i teie mahana. 27  Aita te opu o Manase i haru ia Bete-seana e to ˈna mau oire ati aˈe, ia Taanaka+ e to ˈna mau oire ati aˈe, i to Dora e to ˈna mau oire ati aˈe, to Ibeleama e to ˈna mau oire ati aˈe e to Megido e to ˈna mau oire ati aˈe.+ Onoono aˈera te ati Kanaana e faaea i tera fenua. 28  I te puairaa mai Iseraela, faarave aˈera ratou i te ati Kanaana i te ohipa faahepohia,+ aita râ i tiahi ia ratou pauroa.+ 29  Aita atoa te opu o Epheraima i tiahi i te ati Kanaana e faaea ra i Gezera. Parahi noa ihora te ati Kanaana i rotopu ia ratou i Gezera.+ 30  Aita te opu o Zebuluna i tiahi i to Kiterona e to Nahalola.+ Parahi noa ihora te ati Kanaana i rotopu ia ratou e faaravehia aˈera ratou i te ohipa faahepohia.+ 31  Aita te opu o Asera i tiahi i to Ako, to Sidona,+ to Ahelaba, to Akaziba,+ to Helaba, to Aphika+ e to Rehoba.+ 32  Parahi noa ihora ïa te ati Asera i rotopu i te ati Kanaana e faaea ra i tera fenua, no te mea aita ratou i tiahi ia ratou. 33  Aita te opu o Naphatali i tiahi i to Bete-semesa e to Bete-anata,+ parahi noa ihora râ ratou i rotopu i te ati Kanaana e faaea ra i tera fenua.+ Faaravehia aˈera to Bete-semesa e to Bete-anata i te ohipa faahepohia. 34  Tapea ˈtura te ati Amori i te ati Dana i te tuhaa fenua mouˈa, aita hoi i vaiiho ia ratou ia pou mai i te vahi papu.+ 35  Onoono aˈera ïa te ati Amori e faaea i nia i te mouˈa Hereta, i Aialona+ e Saalabima.+ I te rahiraa mai râ te puai* o te huaai o Iosepha, faahepohia aˈera ratou ia rave i te ohipa rohirohi mau. 36  Mai te purumu mouˈa o Akarabima+ te tuhaa fenua o te ati Amori, mai Sêla e haere atu i nia.

Nota i raro i te api

Heb: “te mau tamarii a Iseraela.”
Aore ra “ua tuu vau.”
Heb: “ta matou tuhaa.”
Oia hoi Kaleba.
Huri-atoa-hia “Paipai ihora oia i te rima to nia noa â o ˈna i te asini.”
Aore ra “te Negeba.”
“Farii (Auˈa) pape” te auraa.
Oia hoi Ieriko.
“Faataahia no te haamouraa” te auraa.
Heb: “pereoo tamaˈi auri.”
Heb: “e faaite matou ia oe i te here taiva ore.”
Heb: “I te teiaharaa mai râ te rima.”