Te mau tavana 9:1-57

  • Riroraa Abimeleka ei arii i Sekema (1-6)

  • Faahohoˈaraa a Iotama (7-21)

  • Faatereraa ino a Abimeleka (22-33)

  • Aroraa Abimeleka ia Sekema (34-49)

  • Haapepe te tahi vahine ia Abimeleka. Poheraa o ˈna (50-57)

9  I muri aˈe, haere atura Abimeleka+ te tamaiti a Ierubaala i te mau taeae o to ˈna metua vahine i Sekema, e parau atura oia ia ratou e te utuafare taatoa o to ˈna papa ruau:*  “A ui na i te mau raatira* atoa o Sekema: ‘Teihea te mea maitai aˈe no outou, ia faatere na 70 tamaiti a Ierubaala+ ia outou aore ra ia faatere hoê noa taata ia outou? E a haamanaˈo e o vau to outou iho ivi e to outou iho iˈo.’”*  Faatae atura ïa te mau taeae o to ˈna metua vahine i ta ˈna uiraa i te mau raatira atoa o Sekema, e fariu aˈera to ratou aau e pee ia Abimeleka. Ua na ô hoi ratou: “E taeae oia no tatou.”  Horoa ˈtura ratou e 70 moni ario na ˈna no roto i te hiero* o Baala-berita,+ e faaohipa ihora Abimeleka i te reira no te tarahu i te tahi mau tane ohipa ore e te vahavaha no te apee ia ˈna.  I muri iho, haere atura oia i te fare o to ˈna metua tane i Ophera+ e haapohe atura i to ˈna mau taeae,+ te mau tamaiti a Ierubaala, e 70 tane, i nia iho i te hoê noa ofai. O Iotama noa tei ora mai, te tamaiti hopea a Ierubaala, no te mea ua tapuni oia.  I muri iho, putuputu maira pauroa te raatira no Sekema e Bete-milo taatoa e faaarii atura ia Abimeleka,+ i pihai iho i te tumu raau rahi, i pihai iho i te pou i Sekema.  I te faatiaraahia te reira ia Iotama, i reira iho, haere aˈera oia, tia ˈtura i nia i te tupuai mouˈa Gerizima+ e parau atura ia ratou ma te reo puai: “A faaroo mai ia ˈu, outou te mau raatira no Sekema, e faaroo ïa te Atua ia outou.  “I te hoê mahana, ua haere te tahi mau tumu raau e faatavai i te hoê arii no ratou. Parau atura ïa ratou i te tumu olive: ‘A faatere ia matou.’+  Na ô maira râ te tumu olive ia ratou: ‘Ia faarue anei au i ta ˈu hinu,* o te faaohipahia ra no te faahanahana i te Atua e te taata, a haere atu ai e taueue ia ˈu i nia i te tahi atu mau tumu raau?’ 10  I muri iho, parau atura te mau tumu raau i te tumu suke: ‘A haere mai e a faatere ia matou.’ 11  Parau maira râ te tumu suke ia ratou: ‘Ia faarue anei au i to ˈu momona e to ˈu hotu maitai, a haere atu ai e taueue ia ˈu i nia i te tahi atu mau tumu raau?’ 12  I muri iho, parau atura te mau tumu raau i te tumu vine: ‘A haere mai e a faatere ia matou.’ 13  Pahono maira te tumu vine ia ratou: ‘Ia faarue anei au i ta ˈu uaina apî o te faaoaoa i te Atua e te taata, a haere atu ai e taueue ia ˈu i nia i te mau tumu raau?’ 14  I te pae hopea, parau atura pauroa te tahi atu tumu raau i te raau taratara: ‘A haere mai e a faatere ia matou.’+ 15  Parau maira te raau taratara i te mau tumu raau: ‘Ia hinaaro iho â outou e faatavai ia ˈu ei arii no outou, a haere mai e a haapu i raro aˈe i to ˈu marumaru. Ia ore râ, ia na roto mai te auahi i te raau taratara, a pau atu ai te mau tumu arezi no Lebanona.’ 16  “I teie nei, ua faaarii anei outou ia Abimeleka+ ma te aau tae e te tura, e ua hamani maitai anei outou ia Ierubaala e to ˈna utuafare? Ua rave anei outou ia ˈna mai tei au ia ˈna? 17  I te aroraa to ˈu metua tane no outou,+ ua faaruru oia i te pohe no te faaora ia outou i te rima o te ati Midiana.+ 18  I teie râ mahana, ua tia mai outou e aro i te utuafare o to ˈu metua tane e ua haapohe i ta ˈna mau tamaiti, e 70 tane, i nia iho i te hoê noa ofai.+ Faaarii atura outou ia Abimeleka, te tamaiti a ta ˈna tavini vahine,+ i nia i te mau raatira no Sekema no te mea noa e taeae oia no outou. 19  Oia mau, mai te peu ua haa outou ma te aau tae e ma te tura i nia ia Ierubaala e to ˈna utuafare i teie mahana, a oaoa ia Abimeleka e ia oaoa atoa oia ia outou. 20  Ia ore râ, ia na roto mai ïa te auahi ia Abimeleka a pau atu ai te mau raatira no Sekema e Bete-milo,+ e ia na roto mai te auahi i te mau raatira no Sekema e Bete-milo a pau atu ai Abimeleka.”+ 21  Horo ê ihora Iotama+ i Beere, e ora ihora i reira no to ˈna taeae o Abimeleka. 22  Faatere ihora Abimeleka* ia Iseraela e toru matahiti. 23  Vaiiho ihora te Atua i te au ore ia tupu* i rotopu ia Abimeleka e te mau raatira no Sekema, e taiva aˈera ratou ia Abimeleka. 24  Ua na reirahia no te tahoo i te taparahi-pohe-raahia na 70 tamaiti a Ierubaala, ia tuuhia te utua no to ratou toto i nia i to ratou taeae o Abimeleka i te haapoheraa ia ratou+ e i nia i te mau raatira no Sekema i te tururaa ia ˈna ia haapohe i to ˈna mau taeae. 25  Tono atura ïa te mau raatira no Sekema i te tahi mau tane no te tamoemoe ia ˈna i nia i te mau tupuai mouˈa, e e haru ratou i te mau taoˈa a te taata atoa e na mua ia ratou na nia i te purumu. I muri aˈe, faatiahia ˈtura te reira ia Abimeleka. 26  Haere aˈera Gaala te tamaiti a Ebeda e to ˈna mau taeae na Sekema,+ e tiaturi atura te mau raatira no Sekema ia ˈna. 27  Haere aˈera ratou i rapae i te oire e haaputuputu maira i te vine o ta ratou mau faaapu vine, taataahi atura i te reira, e faatupu aˈera i te tahi oroa. I muri iho, haere aˈera ratou i roto i te fare o to ratou atua+ e tamaa aˈera e inu aˈera e faatae aˈera i te ino i nia ia Abimeleka. 28  Na ô atura Gaala te tamaiti a Ebeda: “O vai o Abimeleka, e o vai o Sekema ia tavini tatou ia ˈna? E ere anei oia i te tamaiti a Ierubaala,+ e e ere anei o Zebula to ˈna taata toroa? A tavini i te mau tane no Hamora, to Sekema metua tane! Eaha râ tatou e tavini ai ia ˈna? 29  Ahani teie nunaa to raro aˈe i ta ˈu faatereraa, e faataahuri au ia Abimeleka.” Na ô atura oia ia Abimeleka: “A faarahi i ta oe nuu e a haere mai e aro ia ˈu.” 30  I te faarooraa Zebula te huiarii o te oire i te mau parau a Gaala te tamaiti a Ebeda, ura ihora to ˈna riri. 31  Tono omoˈe* atura ïa oia i te vea e parau ia Abimeleka: “Inaha, tei Sekema o Gaala te tamaiti a Ebeda e to ˈna mau taeae i teie nei, e teie ratou e faatihaehae nei i to te oire ia orure hau ratou ia oe. 32  Teie nei, a pauma mai i te po, oe e to mau taata, e a tamoemoe i rapae i te oire. 33  I te hitiraa mai iho â te mahana i te poipoi, a tia oioi mai e a aro i te oire. E ia haere mai oia e to ˈna mau taata e aro ia oe, a tutava e ia pau o ˈna ia oe.”* 34  Tia aˈera ïa Abimeleka e pauroa te faehau na muri ia ˈna i te po, e tamoemoe aˈera ia Sekema ei maha pǔpǔ. 35  I te haereraa Gaala te tamaiti a Ebeda i rapaeau e to ˈna tiaraa i te tomoraa o te uputa o te oire, tia aˈera Abimeleka e te mau faehau na muri ia ˈna mai te vahi tamoemoeraa mai. 36  I te iteraa Gaala i te mau faehau, na ô atura oia ia Zebula: “A hiˈo, e faehau te pou mai nei mai nia mai i te mau tupuai mouˈa.” Na ô maira râ Zebula ia ˈna: “E marumaru no te mau mouˈa ta oe e ite nei mai te huru ra e taata.” 37  I muri iho, parau atura Gaala: “A hiˈo, e taata te pou mai nei mai te ropuraa o te fenua, e te haere mai nei hoê pǔpǔ na te eˈa na mua ˈtu i te tumu raau rahi a te mau Meonenima.” 38  Pahono maira Zebula ia ˈna: “Teihea ˈtura ta oe parau faatietie: ‘O vai o Abimeleka ia tavini tatou ia ˈna?’+ E ere anei tera te mau taata ta oe i vahavaha? A haere i teie nei e a aro ia ratou.” 39  Haere atura ïa Gaala na mua i te mau raatira no Sekema e aro atura ia Abimeleka. 40  Aˈuaˈu ihora Abimeleka ia ˈna, e horo ê ihora Gaala ia ˈna, e mea rahi ta ˈna i taparahi pohe tae roa i te tomoraa o te uputa o te oire. 41  Parahi noa ihora Abimeleka i Aruma, e tiahi atura Zebula+ ia Gaala e to ˈna mau taeae i rapae ia Sekema. 42  Ananahi aˈe, haere aˈera to te oire i rapae, e faaarahia ˈtura Abimeleka. 43  Rave ihora ïa oia i te mau faehau e vahi atura ia ratou ei toru pǔpǔ e tamoemoe atura i rapae. I to ˈna iteraa i to te oire i te haereraa mai i rapae, aro e haapohe atura oia ia ratou. 44  Horo aˈera Abimeleka e te mau faehau ia ˈna ra e tia aˈera i te uputa i te tomoraa o te oire, a aro ai e piti pǔpǔ pauroa te taata i rapae i te oire, e haapohe aˈera ia ratou. 45  Aro atura Abimeleka i te oire i tera mahana taatoa e haru ihora i te oire. Haapohe ihora oia i te taata i roto, vavahi ihora i te oire+ e ueue ihora i te miti papaa i reira. 46  I te faarooraa te mau raatira atoa o te pare no Sekema i te reira, i reira iho haere aˈera ratou i te piha haapuraa* o te hiero* o Eli-berita.+ 47  I te faatiaraahia iho â ia Abimeleka e ua putuputu te mau raatira atoa o te pare no Sekema, 48  pauma aˈera Abimeleka e te mau taata atoa na muri ia ˈna i te mouˈa Zalamona. Rave maira Abimeleka i te tahi opahi,* tâpû ihora i te tahi amaa raau, amo ihora i nia i to ˈna tapono e parau atura i te mau faehau na muri ia ˈna: “Ta outou i ite ia ˈu i te raveraa, a haavitiviti i te na reira atoa!” 49  Tâpû atoa ˈtura ïa te mau faehau atoa i te mau amaa e pee aˈera ia Abimeleka. Tuu aˈera ratou i te mau amaa ati aˈe te piha haapuraa, e tanina aˈera i te piha haapuraa. Pohe atoa ˈtura ïa te mau taata atoa o te pare no Sekema, piri i te 1 000 tane e vahine. 50  Haere atura Abimeleka i Tebesa, haaati e haru atura i taua oire ra. 51  E pare etaeta to ropu i te oire, e horo pauroa aˈera te tane e te vahine e pauroa te raatira o te oire i reira. Tapiri aˈera ratou i te uputa, e pauma aˈera i nia i te tafare o te pare. 52  Haere ihora Abimeleka i te pare e aro atura i te reira. Tapiri atura oia i te tomoraa o te pare no te tanina i te reira. 53  Taora ihora hoê vahine i te tahi ofai oro i nia i te upoo o Abimeleka e parari ihora to ˈna apu upoo.+ 54  Pii oioi atura oia i te tavini e amo ra i ta ˈna mau mauhaa tamaˈi e parau atura ia ˈna: “A tatara i ta oe ˈoˈe e a haapohe ia ˈu, ia ore hoi ia parauhia no ˈu: ‘Na te tahi vahine i haapohe ia ˈna.’” Patia ˈtura ta ˈna tavini ia ˈna i te ˈoˈe, e pohe ihora oia. 55  I te iteraa te mau faehau o Iseraela e ua pohe Abimeleka, hoˈi pauroa aˈera ratou i te fare. 56  Faahoˈi aˈera ïa te Atua i ta Abimeleka no te ino ta ˈna i rave i to ˈna metua tane a haapohe ai i to ˈna e 70 taeae.+ 57  Faahoˈi pauroa atoa ˈtura te Atua i te ino o te mau tane no Sekema i nia i to ratou iho upoo. Roohia aˈera ïa ratou i te ino ta Iotama+ te tamaiti a Ierubaala+ i faatae i nia ia ratou.

Nota i raro i te api

Heb: “te fetii o te utuafare o te metua tane o to ˈna metua vahine.”
Huri-atoa-hia “fatu fenua.”
Aore ra “fetii.”
Heb: “fare.”
Aore ra “to ˈu hotu.”
Aore ra “Haa ihora Abimeleka mai te hoê huiarii i nia.”
Heb: “Tono ihora te Atua i te manaˈo ino.”
Aore ra “Ma te haavarevare, tono.”
Aore ra “a rave ia ˈna i ta to rima e nehenehe e rave.”
Aore ra “pare.”
Heb: “fare.”
Aore ra “toˈi.”