Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Ia itehia to outou mau haereraa i mua

Ia itehia to outou mau haereraa i mua

Haapiiraa 38

Ia itehia to outou mau haereraa i mua

1, 2. No te aha tatou paatoa e hinaaro ai e haere i mua?

 1 I te mea e ua haapii maite mai outou e ua faaohipa outou i te mau haapiiraa atoa o teie buka, te tiai ra anei outou e ia horoahia mai te hoê parau tuite no te Haapiiraa o te taviniraa teotaratia? Aita, no te mea te titau ra ta ˈna porotarama e horoa i te hoê faaineineraa tamau no te taviniraa. Aita e parau tuite i te hopea haapiiraa i te pae no te faarahiraa i te ite a te Atua e noaa mai e no te faaohiparaa i te mau mea i haapiihia. Area ra, na roto i te riroraa ei taata haapii tuutuu ore, e nehenehe outou e tamau noa i te rave i te mau haereraa i mua o te itehia mai e te feia o tei matau ia outou.

2 Ua aˈo atu te aposetolo Paulo ia Timoteo, to ˈna taeae apî i roto i te faaroo, ia ‘rohi â i te taio i te parau, e te aˈo, e te haapii, ia haamanaˈo papu oia i te mau mea o ta ˈna i haapii, ia feruri hohonu, ia ite te taata atoa i te tupuraa o to ˈna ite [aore ra ta ˈna mau haereraa i mua].’ (Tim. 1, 4:13, 15) O outou e haamori ra i te hoê â Atua, e nehenehe outou e rave ia ite mai te taata i ta outou mau haereraa i mua. E nehenehe e na reira noa, no te mea eita e naeahia ia outou i te hoê faito i reira eita ta outou e nehenehe faahou e haere i mua. O Iehova te Pu o te mau ite papu atoa, te hoê pu e au i te hoê apoo pape haumǎrû o te ore roa e mǎrô. Eita e naeahia ia tatou i te hohonu-roa-raa, tera râ e nehenehe tatou e tamau noa i te huti mai i te ora e te tamǎrûraa. (Roma 11:33, 34; Isa. 55:8, 9) Teie râ, nafea te feia e hiˈo maira ia outou ia ite i ta outou mau haereraa i mua?

3, 4. Nafea tatou ia faaite i to tatou mau haereraa i mua i te Haapiiraa o te taviniraa e i te tahi atu mau putuputuraa a te amuiraa?

3 Nafea ta outou mau haereraa i mua e itehia ˈi. A tahi, e itehia na roto i te mau oreroraa parau o ta outou e faahiti i te Haapiiraa o te taviniraa. Peneiaˈe te manaˈo ra outou e aita outou i haere rahi roa i mua, teie râ, e mea ohie aˈe na te tahi atu mau taata ia ite i ta outou mau haereraa i mua ia outou iho. E riro hoi tatou mai te hoê tamarii o te hinaaro ra e tupu oioi aˈe i te rahi, area to ˈna mau fetii e haere mai e hiˈo ia ˈna, e hitimahuta ïa ratou: “Auê! Ua rahi mai oe!” A haamanaˈo na i te oreroraa matamua o ta outou i faahiti i te haapiiraa. Te haamanaˈo ra anei outou? A faaau e te mau oreroraa o ta outou i rave aita i maoro aˈenei. Mai reira mai, e rave rahi mau mea o ta outou i haapii mai e ua noaa ia outou i te tahi aravihi, e ere anei? A tamau noa i te haere i mua.

4 Aita noa ta outou mau haereraa i mua e itehia i roto i te mau oreroraa o ta outou e faahiti i te Haapiiraa o te taviniraa. E nehenehe atoa e itehia i roto i te tahi atu mau putuputuraa a te amuiraa. Te tae tamau ra anei outou? Mai te peu e e, te faaite ra ïa te reira e te haere ra outou i mua e mea au roa na outou te mau mea atoa ta Iehova e rave ra no te faaherehere i to tatou oraora-maitai-raa i te pae varua. Hau atu, te haapapu atoa ra te maitairaa o ta outou mau pahonoraa i te mau putuputuraa e ua haere outou i mua. Te faaite ra te feia e paraparau nei na roto i ta outou iho mau parau maoti hoi i te taio noa i te mau pahonoraa, i ta ratou mau haereraa i mua. Oia atoa, te faaite nei te feia o te paraparau nei, i roto i ta ratou mau pahonoraa, no nia i te auraa e te faufaaraa no te faaohipa i te mau manaˈo i haapiihia, e te noaa maira te maramarama. No reira, e tia mau â ia tapaohia to tatou haere-tamau-raa mai i te mau putuputuraa e te maitairaa o ta tatou mau pahonoraa i reira ia hiˈopoa-anaˈe-hia te mau haereraa i mua i ravehia.

5. Na te aha e faaite e ua haere tatou i mua i roto i te taviniraa?

5 Eaha te tia ia parau i teie nei no ta tatou mau haereraa i mua i roto i te taviniraa? A haamanaˈo na e eaha tei tupu i roto ia outou i to outou tiaraa ˈtu i mua i te opani matamua, te taime matamua to outou haereraa i roto i te pororaa. A hiˈo na râ i te mea ta outou e nehenehe e rave i teie nei. Ua haere outou i mua, e ere anei? Teie râ, te taa ra paha ia outou e e nehenehe â ta outou e haamaitai i to outou mau aravihi ei taata poro e ei taata haapii. Eita anei ta outou e nehenehe e apiti hau atu â i roto i te mau tuhaa atoa o te taviniraa e nehenehe ta outou e rave? Ua faahiti te aposetolo Paulo i teie aˈoraa: “Te aˈo atu nei [matou] ia outou . . . i te huru o to outou haerea e au ai i te Atua, ia rahi atu â to outou na reira.” (Tes. 1, 4:1) Mai te peu e e tamau noa outou i te haere i mua na roto i te apiti-hua-raa ˈtu i roto i te taviniraa a Iehova, eita noa ta outou pororaa e ta outou huru haapiiraa e hotu hau atu â, e rahi atoa ˈtu râ outou i te haafaahiahia i ta outou hopoia taa ê e tavini ia Iehova. E noa ˈtu e eita te feia ta outou e paraparau ra e farii maitai mai, e feruri râ outou e te vai nei ia outou te hopoia taa ê e riro ei taata faaohipahia e Iehova no te tufa i ta ˈna poroi i te mau taata.

6. Nafea ta tatou mau aparauraa ia faaite i to tatou tupuraa i te pae varua?

6 E faaite atoa ta tatou mau tauaparauraa i ta tatou mau haereraa i mua. Ua parau o Iesu e ‘no te î hoi o te mafatu e paraparau ai te vaha.’ (Luka 6:45) Ia itehia e e parahiraa faufaa roa ˈˈe to Iehova e ta ˈna mau opuaraa i roto i te mau tauaparauraa a te hoê taata, e tapao haapapuraa ïa te reira e ua haere oia i mua. Te rahi atura to ˈna here no Iehova e mea piri roa ˈˈe to ˈna mau taairaa e o ˈna. Inaha, hau atu tatou i te haafatata ˈtu ia ˈna, hau atoa ˈtu oia i te riro ei parururaa no tatou.

7. Ihea ta tatou mau haereraa i mua i roto i te faaohiparaa i te mau faaueraa tumu a te Bibilia e itehia ˈi?

7 E ite-atoa-hia ta tatou mau haereraa i mua ia faaohipa tatou i te mau faaueraa tumu bibilia i roto i te oraraa matauhia. Aita anei outou e ite ra e mea taa ê ta outou huru raveraa i teie mahana i na mua ˈˈenei hou outou a ite ai i te Parau a te Atua? Eita e ore e te itehia ra te mau haereraa i mua o ta outou i rave na roto i te peeraa i te ravea i faauehia mai e Iehova i roto i ta outou mau ohipa huru rau. E itehia i ǒ outou e i roto i to outou mau taairaa e te mau melo o to outou utuafare. E itehia i roto i ta outou huru amoraa i ta outou mau hopoia. I ta outou vahi raveraa ohipa, te faaohipa nei outou i te mau faaueraa tumu bibilia ma te ara maite aˈe. Te faaite ra hoi teie mau mea atoa e ua haere outou i mua. Teie râ, e nehenehe tatou paatoa e haamaitai atu â ia tatou na roto i te imiraa i te faatano hau atu â ia tatou i te mau faaueraa tumu bibilia.

8, 9. Eaha ta to tatou ineineraa i te tauturu atu i te tahi atu mau taata poro e faaite ra, eaha vetahi mau ravea e vai ra ia tatou nei?

8 A faaite e ua ineine outou i te tavini. Te tahi atu ravea no te rave ia itehia to outou mau haereraa i mua, oia hoi te faaiteraa e ua ineine outou i te tavini hau atu â ia Iehova. I roto i te Salamo 110:3 (ia au i te tatararaa a Lienart), te taio nei tatou e: “E haere mai to nunaa e pûpû ia ˈna i te mahana e haere ai oe i te tamaˈi.” E tano atoa anei teie nei parau no outou? Eita anei ta outou e nehenehe e pûpû ia outou i roto i te hoê faito rahi atu â i te tau i mua nei?

9 E nehenehe outou e faaite i to outou hinaaro ru na roto i te fariiraa i te tauturu i to outou mau hoa e na roto i te horoaraa ˈtu i te hoê anaanatae haavare ore. E nehenehe te mau matahiapo o te amuiraa e ani mai ia outou ia tauturu i te mau taeae aore ra te mau tuahine na roto i tera aore ra te tahi ravea. Te titau nei paha ratou i te tauturu no te haere mai i te mau putuputuraa. Ua ineine anei outou i te faatoro atu i te rima tauturu? Eiaha ia tiai e ia ani roa mai te hoê taata. No te aha outou e ore ai e pûpû oioi atu i ta outou tauturu i te feia e au ra e te titau ra? Ua maˈihia anei te hoê taata aore ra ua mau anei oia i te fare maˈi? Eiaha ïa e tiai e ia huti mai te mau matahiapo i to outou ara-maite-raa i nia i teie ohipa; e nehenehe outou e opua e haere e farerei ia ˈna aore ra e tauturu ia ˈna na roto i te tahi atu ravea mai te peu e ua ite outou e eaha ta ˈna e titau ra. Te faatere tamau ra anei outou i te hoê haapiiraa bibilia utuafare i ǒ outou? E nehenehe paha outou e tauturu i te hoê utuafare o te haere maira aita i maoro aˈenei i roto i te amuiraa e o te ore e fanaˈo ra i teie huru haapiiraa na roto i te titauraa ia ratou i te tahi mau taime ia apiti mai e o outou. Aore ra, mai te peu e o outou anaˈe te haere ra i roto i te taviniraa, aita anei te tahi mau kerisetiano e hinaaro ra e apee mai ia outou mai te peu noa e e ani atu outou? No te aha outou e ore ai e opua e titau i te tahi atu taata poro ia haere mai na muri ia outou? Parau mau e mea rahi roa te ohipa a te mau tavini a Iehova i to tatou nei tau, teie râ, te faaite nei tatou i to tatou mau haereraa i mua na roto i te pûpû-vave-raa i ta tatou tauturu i to tatou mau taeae e mau tuahine. “E teie nei, te vai nei ta tatou ravea, e hamani maitai tatou i te taata atoa, ia rahi atu râ i to te fetii faaroo ra.”—Gal. 6:10.

10, 11. Ia au i te Timoteo 1, 3:1, nafea te mau taeae ia faaite i to ratou hinaaro e tavini?

10 Mai te peu e e taeae outou, e nehenehe outou e faaite e ua ineine outou i te pûpû i ta outou tauturu na roto i te tutavaraa i te faaî i te mau mea e titauhia ra i roto i te Parau a te Atua i te feia e aratai nei i te amuiraa. Te haapopou nei te irava o te Timoteo 1, 3:1 i te feia e imi nei i te toroa tiaau. E ere hoi i te tuuraa ia ˈna i mua ia itehia mai oia aore ra te tataˈuraa e o vetahi ê, tera râ te faaiteraa e e kerisetiano paari oia, e “matahiapo,” ma te noaaraa i te aravihi e te ineineraa i te rave i te mau huru taviniraa atoa e anihia mai. Te titau nei te amuiraa tataitahi e rave rahi mau “matahiapo” e te mau “tavini tauturu” no te rave i te upoo i roto i te ohipa haapiiraa e te pororaa, e no te amo i te mau hopoia.

11 E nehenehe te mau taeae tei ineine i te tavini e fanaˈo e rave rahi mau hopoia taa ê i roto i te amuiraa. E nehenehe ratou e anihia ia rave i te mau faahiˈoraa i te putuputuraa no te taviniraa aore ra e tauturu i te mau matahiapo aore ra te mau tavini tauturu no te mea ua faaite ratou i to ratou hinaaro ru e tavini e ua itehia e e nehenehe ratou e tiaturihia na roto i te raveraa i te mau ohipa atoa i horoahia na ratou. Ia au i te mau titauraa, e faataa to ratou hinaaro e tavini e ta ratou mau haereraa i mua ia ratou ei mau taeae e nehenehe e tuuhia no te riro mai ei mau tiaau. No te aha ratou e nominohia ˈi? No te mea ua faaite ratou e ua ineine ratou e ua rave ratou i te mau haereraa i mua, ma te faaî hoi i te mau mea e titauhia ra e Iehova i roto i ta ˈna Parau. E titau-atoa-hia vetahi mau taeae i nominohia ei tavini ia haere i te Haapiiraa o te taviniraa o te Basileia no te fanaˈo i te hoê faaineineraa ê atu no nia i te aupururaa i te mau faufaa o te amuiraa.

12, 13. Eaha vetahi mau hopoia taa ê e tuuhia nei i mua i te mau kerisetiano e rave rahi e nehenehe ta ratou e te hinaaro nei e pûpû i ta ratou tauturu?

12 Te vai ra vetahi mau hopoia taa ê atu ta te mau kerisetiano atoa e nehenehe e fanaˈo mai te peu e e faatia to ratou huru tupuraa e ia ineine ratou i te rave. Mai ta te mau ahuru tausani kerisetiano ê atu i rave, e nehenehe anei outou e pûpû ia outou no te tavini ma te tamau ei pionie tauturu? E nehenehe paha outou e riro mai ei pionie tamau te maraa tamau noa ra to ratou numera. Te turai ra anei to outou huru tupuraa e to outou haerea i mua i te taviniraa a Iehova ia outou ia haere i roto i te tahi atu tuhaa fenua no te tavini ia Iehova, mai te peu e e titauhia? Tera hoi ta te mau kerisetiano e rave rahi i rave na roto i te taviniraa ei pionie taa ê, na roto i te haereraa i te Haapiiraa no Gileada no te apiti atu ai i roto i te ohipa mitionare, aore ra, ei feia poro, na roto i te haereraa ˈtu e tavini i te vahi e mea titau-roa ˈˈe-hia. Ua ineine vetahi i te tavini i roto i te hoê o te mau Betela e vai ra na te ao nei. Ua fanaˈo ratou e rave rahi mau haamaitairaa no to ratou pûpûraa ia ratou ma te aau tae no Iehova.

13 Te ora nei tatou i te hoê tau taa ê mau. I teie mau ‘mahana hopea,’ te rave nei Iehova e ia faatupuhia te hoê ohipa faahiahia no te pororaa e te haapiiraa na nia i te fenua atoa nei. Ia tufa anaˈe o Iehova, na roto i te arai o ta ˈna faanahonahoraa, i te hoê parau titauraa ia apiti i roto i te tahi tuhaa o te taviniraa, a aniani ia outou iho: “O vau anei ta Iehova e titau ra?” A hiˈopoa i to outou huru tupuraa e to outou mafatu. Ua rave ê na paha outou i te tahi mau haereraa i mua e ua faaite outou i roto i te tahi faito to outou hinaaro e tavini. Mea maitai roa, tera râ, eita anei outou e nehenehe e faaite hau atu â i ta outou mau haereraa i mua na roto i te ineineraa i te tavini rahi atu â? E haamaitaihia outou mai te peu e e haere outou i mua i roto i te auraroraa i te mau faaueraa e i te aratairaa a Iehova. E nehenehe to ˈna mau tavini na te ao atoa nei, tei ineine i te tavini ia ˈna, e haapapu i te reira. Inaha, maoti to tatou mau haereraa i mua e naeahia ˈi te haamaitairaa faahiahia roa ˈˈe, oia hoi te ora mure ore i roto i te ao apî tǎpǔhia e te Atua. No reira te Parau a te Atua e aˈo mai ai ia tatou i te na ôraa e: “E haamanaˈo papu i teie nei mau parau; o ta oe ïa e rave eiaha e faaea, ia ite te taata atoa i te tupuraa o to oe ite. E ara ia oe, e ta oe e haapii ra; e tamau maite â i te reira: tei te na reira hoi e ora ˈi oe e te feia atoa e faaroo mai ia oe ra.”—Tim. 1, 4:15, 16.

[Uiraa haapiiraa]