Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Ia paraparau maitai na tatou i te mau mahana atoa

Ia paraparau maitai na tatou i te mau mahana atoa

Haapiiraa 11

Ia paraparau maitai na tatou i te mau mahana atoa

1. Maoti te aha ta tatou mau parau e auhia ˈi e Iehova?

 1 “E tiahia mai te parau a tau vaha . . . i mua i te aro, e Iehova!” (Sal. 19:14) Ia tano teie irava no tatou, e tia ia tatou ia faahiti i te parau faaitoito, ia au i te huru o te hoê tavini a te Atua. Na roto i ta tatou paraparauraa, te hinaaro nei tatou e haapapu e e mau tavini haapao maitai tatou no te Atua i te mau mahana atoa, eiaha noa i te Piha no te Basileia aore ra ia apiti tatou i roto i te taviniraa. E horoa te mau parau ta tatou e faahiti ra i te fare, i te ohipa, aore ra i te fare haapiiraa, i te hoê faaiteraa maitai roa no nia i ta tatou taviniraa.—Kor. 2, 6:3.

2, 3. No te aha e mea faufaa ia hiˈopoa i ta tatou huru paraparau e te mau parau ta tatou e faaohipa ra?

2 Mea faufaa ta tatou huru paraparauraa. Teie râ, te paraparau atoa nei tatou na roto i te huru o to tatou hohoˈa mata e te taˈiraa o to tatou reo. E tia ia itehia te oaoa i nia i to tatou hohoˈa mata no to tatou riroraa mai ei mau tavini no Iehova. Mea anaanatae mau te huru auhoa e te hoê ata rii mahanahana. Tera râ, mea tura te mau parau mau bibilia ta tatou e faaite ra, e e mau parau tamahanahana atoa. Ei huru peepee ïa to tatou. Eita e tano te hoê hohoˈa mata etaeta no te poroi o te tiaturiraa te tia ia tatou ia opere.

3 A aravihi noa ˈi outou i te faaohiparaa i te parau, e ite outou e e “huru iho” to te mau parau. E nehenehe te hoê parau e riro ei parau etaeta aore ra maitai, teimaha aore ra mǎrû, auhoa aore ra patoitoi, faaitoito aore ra anaanatae ore. No reira, mea faufaa ia maiti i te parau tano. E tano iho â râ ia faaite-anaˈe-hia te parau mau, te parau apî maitai o te Basileia.

4. Nafea tatou e nehenehe ai e haamaitai i ta tatou haapueraa parau?

4 A haamaitai ta outou haapueraa parau. E navai noa ia hiˈo i te mau api o te hoê titionare no te ite e mea rahi roa te mau parau no te faahanahana ia Iehova. E tia mau â ia huti i roto i taua vairaa ra. Te na reira ra anei outou? Ia taio outou, te imi ra anei outou i te auraa o te mau parau aita outou e taa ra te auraa, ma te tapao paha i nia i te hoê papie no te hiˈo ia oti anaˈe ta outou taioraa? E tauturu teie ravea ia faarahi i ta outou haapueraa parau. E tapao atoa outou e, i roto i ta outou mau taioraa, e farerei outou e rave rahi mau parau ta outou i ite aita râ outou e faaohipa pinepine ra. A tutava no te faaohipa ˈtu i te mau taime tano. Ei tavini aore ra taata haapii kerisetiano, e tia paha ia outou ia faaaravihi i te mau taime atoa te ravea e vai ra ia outou no te paraparau maitai.

5, 6. Nafea tatou ia haapii i te faaohipa i te parau tano?

5 A haapii i te faaohipa i te parau tano. E nehenehe hoê â auraa to e piti parau, e taa ê rii râ te tahi i te tahi e na te faaohiparaa e faaite. Ia tâuˈa outou i te reira, e ape outou i te faaturori i te feia e faaroo ra ia outou, e e paraparau outou ma te maramarama atu â. Mea faufaa ia hiˈo i te hoê titionare maitai. E horoa atoa vetahi te tahi mau parau hoê â auraa e ere râ hoê â papairaa e te mau parau e auraa taa ê to ratou. Eita noa outou e ite e rave rahi mau parau o te nehenehe e faaite i te hoê â manaˈo, mea taa ê rii râ te tahi i te tahi. E tauturu te reira ia outou ia faahiti i te parau tano. E paruru te matauraa ia faaohipa i te parau tano i te faahiti-hua-raa i te parau; e papu aˈe ta outou paraparauraa. E haapouri te faahiti-hua-raa i te parau i te mau manaˈo. A tamata i te paraparau ma te ore e faaohipa e rave rahi mau parau. Ia haapii outou i te paraparau poto noa, e nehenehe outou e tauiui ta outou huru paraparau ma te amui atu i te mau parau no te faataa i te huru e rave rahi manaˈo to roto e e rave rahi auraa.

6 A haamaitai i ta outou haapueraa parau eiaha noa ma te haapii i te mau parau apî, ma te tamau atoa te mau parau ia au i to ratou huru mau: te mau iho parau haa itoito, te mau parau amui e tano i te hohoˈa, te tahi mau parau taairaa huru rau no te ape i te taahoa e te tahi mau parau tamahanahana e te hamani maitai. Ma te taio i te mau buka a te Taiete, e ite outou e rave rahi mau parau e te mau huru faahitiraa pereota.

7, 8. Mai te peu e e haamaitai tatou i ta tatou haapueraa parau, eaha te mau fifi te tia ia tatou ia ape?

7 Oia mau, ia faaaano tatou i ta tatou haapueraa parau e ere ïa no te faaite e mea ite aˈe tatou. Ta tatou e hinaaro ra, o te faaiteraa ïa i te tahi mau manaˈo eiaha râ no te haafaahiahia ia tatou i mua i te feia e faaroo maira. E tia ia tatou ia pee i te hoê â huru e to te aposetolo Paulo, o tei parau e: “I roto râ i te ekalesia ra, ia pae noâ iho a ˈu parau ia parau ma te itehia mai, e ia pii te tahi pae ia ˈu ra, e mea maitai ïa ia ˈu, i te parau itea ore [ěê] e ia ahuru noa ˈtu te tausani.” (Kor. 1, 14:9, 19) Mai te peu e mea fifi roa ta tatou huru paraparau, e parau taa ore, mai te huru ra e te paraparau nei tatou na roto i te reo ěê. E ere i te haerea paari ia paraparau i te mau taata e te hoê haapueraa parau fifi roa, eita hoi ratou e au e ia rahi te mau parau rii taa ore. I roto i ta tatou paraparauraa i te mau mahana atoa, eiaha ïa e tamata i te faateitei ia tatou ma te faaohipa i te mau parau au-roa-hia aore ra fifi roa ia taa. Te mea faufaa e ia taa te feia e faaroo ra i ta tatou e parau nei. Eiaha e moehia e ia au i te Maseli 15:2, “e riro te ite ra ei mea taoˈa i te vaha o te taata paari ra.” Na te mau parau maiti-maitai-hia e te ohie ia taa e faariro i ta tatou huru paraparau ei mea haumǎrû e e turai ia ohipa maoti i te riro ei parau taa ore e te taahoa.—Kol. 4:6.

8 Mea faufaa atoa ia faahiti maitai i te mau parau. No te reira, a hiˈo i te hoê titionare e a faaroo i te faahitiraa a te feia e paraparau maitai ra i to outou reo. Eita ïa outou e faahiti hape atu te tahi mau parau. I roto i te tahi atu mau fifi o te paraparauraa, e nehenehe e faahiti te mau parau fifi ore e te mau taairaa auraa ore. Eiaha e paraparau mǎrû na roto i te niho. A haamaitai i ta outou huru paraparau. A hamǎmǎ i to outou vaha e a faahiti maitai i te mau parau.

9-12. Eaha te huru parau te tia ia tatou ia faaore, e no te aha?

9 Parau te tia ia faaorehia. Te faaite nei te Parau a te Atua eaha te huru parau te tia ia tatou ia ape i roto i ta tatou mau paraparauraa i te mau mahana atoa. Ei hiˈoraa, te aˈo nei te aposetolo Paulo ia tatou e ia faarue “te mau parau tiaâ ra” mai te mau ‘parau faufau.’ (Eph. 5:3, 4) Ia ore na tatou ia faaohipa i te mau parau aore ra pueraa parau faufau e te tia ore. Ua papai atoa o Paulo e: “Eiaha ei parau faufau to roto mai i to outou vaha, ei parau maitai râ, e tupu ai te parau maitai râ, e maitai ai te feia e faaroo ra.” (Eph. 4:29) Eita te hoê kerisetiano e faahiti i te parau faufau aore ra te mau parau tia ore. Te vai ra te tahi mau taata o te manaˈo ra e mea faufaa te reira huru parau no te haapapu i ta ratou parau, te vai nei râ e rave rahi parau tano no te haamaitai â i ta tatou faahitiraa. I roto i ta tatou paraparauraa e taua mau taata ra, aita e faufaa e ia pee tatou i ta ratou huru paraparauraa. Mea maitai aˈe te hoê huru paraparauraa ohie, e tia râ ia vai mâ noa e ia tano.

10 E tia atoa ia ape te tahi huru parau o te ore roa ˈtu e tâuˈa i te tarame. Ua haapararehia taua huru parau ra faaohipahia e te feia rohipehe, i roto i te mau himene no teie nei tau. Te pee nei te mau taata i taua feia ra, eita râ te hoê kerisetiano e farii i taua huru haapueraa parau ra. O te faaau ïa i to teie nei ao e i ta ˈna huru oraraa. Te vai ra ta te ao o te raau taero, o te taparahiraa taata, e o te ohipa taiata i ta ˈna iho haapueraa parau, ma te faahitiraa i te mau parau ta te rahiraa o te taata e ore roa e taa. Eiaha râ ta tatou huru paraparau e pee i te mana o teie nei ao.—Roma 12:2.

11 Eita te hoê kerisetiano e paraparau ma te faatura ore. E faahiti vetahi mau taata i te tahi mau parau te vai ra te “Atua,” “Fatu” e “Iesu” i roto no te haapapu noa i ta ratou faahitiraa aore ra no te mono i te hoê parau faufau. Ua riro noa te mau faahitiraa mai te “Taata ra i nia mai” aore ra te “Taata ra” ei monoraa parau no te parau “te Atua,” e e tia mau â ia faaorehia.—Exo. 20:7; Mat. 5:34-37.

12 Te tahi taime, e nehenehe te mau parau ta tatou e faaroo ra e faairiâ ia tatou, eita râ e tano e ia pahono te hoê kerisetiano na roto i te mau parau haavî aore ra te mau parau faufau. Te parau ra te aposetolo e: “I teie nei râ, e haapae atoa outou i taua mau parau atoa nei, i te riri, te tairoiro, te feii, te faaino, e te parau tiaâ i to outou vaha.” (Kol. 3:8) No reira, noa ˈtu e faairiâ te mau parau a te tahi ia outou, te aˈo nei te paari ia outou ia tapea i to outou mau manaˈo putapû.—Mas. 14:29; Iak. 3:11.

13-16. Eaha te mea e tauturu ia tatou ia haamaitai i to tatou ite no nia i te tarame e ta tatou mau peu no te paraparauraa?

13 E paraparau ia au i te tarame. Peneiaˈe te ite ra vetahi e aita ratou i aravihi i te pae o te tarame. Peneiaˈe ua paari ratou i roto i te tahi atu fenua aore ra aita ratou i haere i te haapiiraa i to ratou apîraa. Ma te ore e toaruaru, e rave râ ratou i te mau tutavaraa no te haapii ma te aau rotahi, e na reira ratou no te parau apî maitai. Teie te tahi mau aˈoraa ohie. E horoa te taioraa ma te reo puai e te utuafare i te ravea no te faaafaro i ta tatou iho hape no nia i te faahitiraa parau. E nehenehe atoa tatou e haapii e rave rahi mau mea no nia i te tarame ma te faaroo i te feia e paraparau maitai ra. A tapao na râ e mea nafea te mau taeae paari tei noaa ia ratou te ite, ia paraparau. Ia taio outou i te Bibilia e te mau buka a te Taiete, a feruri i nia i te hamaniraa o te mau pereota e te mau huru o te tarame tei faaohipahia i roto i tera aore ra tera tupuraa. A apee teie mau hiˈoraa faahiahia i roto i ta outou iho huru paraparau.

14 E tia i te mau kerisetiano apî ia faahoona maitai i te ravea e horoahia ra ia ratou no te haapii i te tarame e te faahitiraa parau i te fare haapiiraa. Aita anaˈe outou e taa ra i te tumu o te hoê faaueraa o te tarame, a ani te tahi haapapuraa i ta outou orometua haapii. E mau tumu maitai roa ta outou no te tamau noa, no te mea te hinaaro nei outou ma te aau rotahi e riro ei tavini aravihi no te parau apî maitai.

15 A tutava i te paraparau maitai i te mau mahana atoa. Eiaha roa ˈtu te feia e paraparau ra ma te au ore i te mau mahana atoa e tiai e ia paraparau maitai ratou i roto i te mau tupuraa taa ê. E tia ia tutava no te paraparau maitai. E mai te peu e e faaohipa outou i te mau mahana atoa i te hoê huru paraparau maitai roa, e tauaparau ïa outou ma te ohie e ma te mǎtaˈu ore i nia i te tahua aore ra ma te horoa i te faaiteraa no nia i te parau mau a te Atua.

16 Ma te tutava i te paraparau maitai i te mau mahana atoa, e faaî ïa tatou i to tatou feruriraa e to tatou mafatu i te mau parau au ta tatou e nehenehe e faahiti no te faataa i to tatou mauruuru no te mau opuaraa faahiahia a Iehova no nia i to ˈna Basileia. E tano atura ïa no tatou teie mau parau a Iesu tei faahitihia i roto i te Luka 6:45 e: “E tuu mai te taata maitai i te mea maitai no roto i te pueraa o te maitai ra o to ˈna aau.”

[Uiraa haapiiraa]