Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Nafea ia taio e ia haamanaˈo

Nafea ia taio e ia haamanaˈo

Haapiiraa 4

Nafea ia taio e ia haamanaˈo

1, 2. No te aha e mea faufaa no tatou ia haamanaˈo i te mea o ta tatou e taio ra?

 1 No te feia e taio nei no te faaanaanatae noa i to ratou manaˈo, aita e faufaa e ia haamanaˈo ratou i te mea o ta ratou i taio. No te taata râ e haapii ra no te rave i te hoê toroa, e mea faufaa roa e ia haamanaˈo oia i te mea o ta ˈna e taio ra i roto i ta ˈna mau buka. Tera anaˈe hoi te ravea e manuïa ˈi oia i ta ˈna mau hiˈopoaraa e i roto i ta ˈna toroa taatoa. Area te tavini kerisetiano ra, e mau tumu faufaa roa ˈtu â to ˈna no te haamanaˈo i te mea o ta ˈna e taio ra, noa ˈtu e e taioraa faaanaanatae anei aore ra e taioraa faufaa. Ta ˈna tapao, o te haafatata-tamau-raa ˈtu ïa ia ˈna i pihai iho ia Iehova e te haamaitairaa i ta ˈna taviniraa, ei arueraa i te Atua.—Deut. 17:19.

2 E taio na mua roa te kerisetiano i te Bibilia e te mau buka o te tauturu ia ˈna ia taa maitai i to ˈna auraa. Ua ite oia e te vai ra i roto i te Bibilia te ite o te aratai i te ora mure ore. O teie taioraa, o te tauturu ia ˈna ia riro ei tavini aravihi, te huti taa ê ra i to tatou ara-maite-raa i roto i te Haapiiraa o te taviniraa teotaratia.

3, 4. No te aha e tia ˈi ia tatou ia maiti maitai i ta tatou mau taioraa?

3 E nehenehe te mau taioraa o te faaamu nei i to tatou feruriraa e faaauhia i te maa o ta tatou e amu nei. I roto i na tuhaa e piti, e tia ia maiti. Ia amu anaˈe tatou no te haamâha i to tatou poia, e mea maamaa roa ia amu i te mau maa e ore e topa maitai, te mau taoˈa o te ore e haapaia ia tatou aore ra, te mea ino roa ˈtu â, te mau maa taero. Te maa maitai roa ˈˈe no tatou, o te maa ïa o te topa maitai e o te farii-ohie-hia e to tatou nei tino.

4 Hoê â huru no ta tatou mau taioraa. Noa ˈtu e e mau taioraa faaanaanatae aore ra e taioraa faufaa, e tia ia tatou ia maiti i te mau mea ta to tatou feruriraa e farii ohie e o te haamaitai maoro ia ˈna. E mea maamaa ia faaamu i to tatou feruriraa i te mau manaˈo hape, te paieti ore aore ra te mea faufau o te nehenehe e faainoino ia tatou. (Phil. 4:8) Eaha te faufaa ia haamâuˈa i to tatou taime ia taio i te mau parau itoito ore? Mai ta tatou e maiti i te maa o ta tatou e amu, e tia atoa ia tatou ia ara i te mea o ta tatou e taio.

5, 6. No te aha e titauhia ˈi ia faaherehere i te taime no te taio, e eaha te mau taime e tano roa ˈˈe?

5 Te hoê porotarama taioraa. I muri aˈe i te maitiraa i te mau taioraa maitatai, e tia ia outou ia faanaho i te hoê porotarama e tano i ta outou tabula ohipa. Mai te peu e eita outou e faaherehere i te tahi mau mahana aore ra mau po no te taio, e atea ê ïa ta outou mau tutavaraa no te manuïa.—Ohi. 17:11.

6 E titau te taioraa ferurihia i te taime navai maitai e te hoê vahi e tano no te feruri-maite-raa. Tera râ, eiaha noa ta outou mau taioraa ia taotiahia i te mau taime maoro i faahereherehia no te haapiiraa. Mai te peu e e nehenehe outou e faataa tau ahuru aore ra ahuru ma pae minuti no te taioraa i te mau mahana atoa, e maere roa outou i te mau faahopearaa e noaa mai. Te na reira nei vetahi i te poipoi roa, vetahi i te taime po, hou ratou e taoto ai. Area vetahi ra, te faaohipa nei ratou i te taime faafaaearaa i te avatea aore ra i te taime i roto i te pereoo auahi aore ra te pereoo mataeinaa no te haere i te vahi raveraa ohipa aore ra i te fare haapiiraa. I roto i te tahi mau utuafare, te putuputu nei te mau melo fetii tau pae aore ra ahuru minuti no te taio amui i muri aˈe i te hoê tamaaraa aore ra hou ratou e haere ai e taoto. E faahotu mai te rave-tamau-raa, oia hoi te tahi maa taioraa i te mau mahana atoa, i te mau faahopearaa maitatai roa.

7. E taio tatou i te Bibilia maoti teihea tapao?

7 E tia ia faahereherehia i te taime i roto i ta outou porotarama haapiiraa no te taioraa i te Bibilia. E faufaahia tatou ia taio i te Bibilia mai te haamataraa e tae roa ˈtu i te hopea, e e nehenehe e ravehia na roto i te taioraa e mea pene aore ra api i te mau mahana atoa aore ra i te mau hebedoma atoa. Teie râ, i roto i ta outou taioraa, eiaha noa outou e taio ia pau oioi noa te mau api, tera râ, ia taa ia outou i te auraa rahi o te tuhaa e taiohia ra e ia mau mai ia outou. A rave i te taime no te feruri. Ia taio outou i te Bibilia, e nehenehe outou e tiaturi e te rave maira outou i te maa pae varua maitai roa ˈˈe e vai ra.

8, 9. Eaha te tahi atu mau buka e tia ia apitihia mai i roto i ta tatou porotarama taioraa?

8 E tia ia faataa i te taime e au no te faaineine i te haapiiraa o Te Pare Tiairaa e te tahi atu mau putuputuraa a te amuiraa. Parau mau, e faaineine tatou ia tatou no te apiti atu i te mau putuputuraa, teie râ te tumu matamua o ta tatou taioraa e ere te imiraa i te mau pahonoraa i te mau uiraa e uihia ra. E tutava râ tatou i te taa i te mea o ta tatou e taio ra e e feruri tatou e nafea ia faaohipa i te mau manaˈo i roto i to tatou iho oraraa.

9 Eiaha e haafaufaa ore i te tahi atu mau tumu parau o Te Pare Tiairaa, e tae noa ˈtu te mau tumu parau anaanatae mau e vauvauhia ra i roto i te mau api o te A ara mai na!. E ua taio anei outou i te mau buka tahito a te Taiete i neneihia na roto i to outou reo? Mai te peu e e rave outou i te taime no te taio i te reira, e fanaˈo ïa outou i te hoê haamaitairaa. Inaha, ua taaihia to tatou mau haereraa i mua i te pae varua i roto i te hoê faito rahi i te rave-tamau-raa e i te maitairaa o ta tatou mau taioraa.

10-17. Eaha te mau ravea o te tauturu ia tatou ia haamanaˈo maitai i te mea o ta tatou i taio?

10 Mau ravea no te haamanaˈo. Ia faufaa-rahi-hia tatou i ta tatou mau taioraa, e tia ia tatou ia haamanaˈo i te mea o ta tatou e taio ra. Mea pinepine ia faaroohia i te tahi taata ia parau e eita o ˈna e haamanaˈo no te mea eita e mau mai i roto i to ˈna feruriraa. Peneiaˈe, aita oia i haavî aore ra i haamataro i to ˈna feruriraa no te haamanaˈo. Te faaue maira te paari e ia huti hua mai tatou i te faufaaraa no roto i ta tatou mau taioraa. Inaha, e mâuˈa te tuhaa rahi o te mau haamaitairaa e noaa mai ahiri e e moe-oioi-hia te mau manaˈo e ravehia mai. E tia ïa ia tatou ia haapii i te taio ma te haamanaˈo maitai. Te haapao nei te feia taio aravihi i te tahi mau aratairaa o te nehenehe e tauturu atoa ia outou.

11 Ia taio anaˈe outou, a tutava i te hiˈo i te mau pereota aore ra te mau pǔpǔ parau, maoti i te taio i te mau parau tataitahi. E nehenehe ïa outou e taio vitiviti aˈe e e apo mai i te mau manaˈo maoti i te faaea maoro i nia i te mau parau. I roto i ta outou mau taioraa matauhia, a ape i te faahiti i te mau parau aore ra i te faahautiuti i to outou utu ia taio anaˈe outou, e eiaha outou e hoˈi faahou i muri, maoti râ no te faaô maitai i te hoê manaˈo faufaa roa. Oia mau, e faataere aˈe outou i te taio i te mau tumu parau fifi roa, ia apo maitai mai outou i te auraa. E titau atoa paha outou ia taio ma te reo puai aore ra ma te reo mǎrû. (Sal. 1:2) Ei hiˈoraa, eita e tano ia taio vitiviti noa i te mau Salamo aore ra te mau Maseli tera râ ia taio no te feruri-hohonu-raa.—Sal. 77:12, 13.

12 E mea faufaa atoa ia rave i te hoê penitara no te reni i te mau parau faufaa roa ˈˈe e no te tapao i te mau manaˈo faufaa o ta outou e hinaaro ra e hiˈopoa faahou. Tera râ, eiaha e reni rahi roa, aita anaˈe, e patoi ïa outou i te tapao e titauhia ra, oia hoi te faataa-ê-raa i te mau manaˈo matamua. Ia ite anaˈe outou i te hoê tatararaa faufaa mau aore ra te hoê parau haapapuraa e nehenehe e faaohipahia no te pahono i te hoê patoiraa e farerei-pinepine-hia i roto i te taviniraa na te mau fare, a tapao i te api e te paratarapha i te hopea o te buka, ia nehenehe outou e ite oioi mai i teie mau tuhaa ia hinaaro anaˈe outou. Oia mau, eiaha e tapaopao i roto i te hoê buka e ere na outou.

13 No te haamanaˈo i te mau tuhaa matamua e vauvauhia i roto i te hoê tumu parau aore ra te hoê buka, eita noa e navai ia taio ma te ore e rave i te taime no te feruri aore ra no te faaau i te mau manaˈo hohorahia e te mau mea o ta outou i ite ê na no nia i teie tumu parau. A haapii i te hiˈopoa i te mea o ta outou e taio ra, i te tapao i te mau parau haapapuraa e horoahia ra ma te turuhia mai e te mau faaotiraa e vauvauhia ra. A imi iho â râ i te mau faaueraa tumu o te nehenehe e aratai ia outou i roto i to outou oraraa i te mau mahana atoa. A rave i te taime no te feruri nafea outou ia faaohipa i te reira.

14 Hou outou e taio maite ai i te hoê buka a te Taiete, e mea pinepine e mea maitai ia tuatapapa na mua i te upoo parau e te tabula tumu parau, ma te ara maite i te vauvauraa tuea maitai o te buka. E apo mai ïa to outou feruriraa i te upoo parau rahi. Ia haamata outou i te taioraa o te hoê tumu parau aore ra o te hoê pene, a taio na mua i te mau upoo parau iti, o te faataa ra i te faanahoraa mea na reira te upoo parau e vauvauhia ˈi. A ara i te mau pereota tumu, o tei papaihia i te rahiraa o te taime i te omuaraa o te paratarapha tataitahi. E faaite mai teie mau pereota na roto noa i te tahi mau parau eaha te manaˈo matamua o te mau paratarapha. A tutava iho â râ i te taa i te mau reni rahi o te tumu parau.

15 Te tahi atu manaˈo no te tauturu ia outou ia haamanaˈo i te mea o ta outou e taio ra, o te tamataraa ïa i te ite i te tumu parau, i te faahohoˈa i te reira i roto i to outou feruriraa. Maoti to outou feruriraa, a ite mata i te aamu e te mau taata, a faaroo i te mau maniania e te mau reo, a hâuˈa i te mau hâuˈa, a tamata i te mau maa e a apiti atu i roto i te oaoa aore ra te peapea o te huru tupuraa. A feruri mai te mea e tei reira atoa outou. A faaohipa i to outou mau tumu ite atoa no te faaoraora i te aamu e faatiahia ra i roto i te Bibilia. Maoti teie nei ravea e nehenehe ai outou e haamanaˈo maitai aˈe i te mau ohipa o te aamu bibilia.

16 Ia tae anaˈe outou i te hopea o te hoê pene, a rave i te hoê hiˈopoa-faahou-raa i roto i to outou feruriraa, e i muri iho, a faaau i te mea o ta outou i haamanaˈo mai e te tumu parau o ta outou i taio iho nei.

17 Mai te peu e e nehenehe, a faaite atu i te tahi taata i te mau manaˈo o ta outou i haapii mai e vai oraora noa ra i roto i to outou feruriraa. E nenei roa ïa te reira i teie mau manaˈo i roto i to outou feruriraa, e peneiaˈe e nehenehe teie taata e horoa atoa mai i te tahi ite no nia i te tumu parau e tauaparauhia ra. Mai te peu e ua tapao mai outou i te mau parau haapapuraa e nehenehe e faaohipahia i roto i te taviniraa, a faaohipa oioi noa ïa. Tera te tahi atu ravea no te haamanaˈo i te mea o ta outou i taio.

18-20. No te aha e mea faufaa ia ite maitai i te taio?

18 Te faufaaraa o te mau taioraa maitatai. E mana ta tatou mau taioraa i nia i to tatou iho oraraa. Ua taaihia te huru o ta tatou ohipa, to tatou mau aravihiraa, to tatou oaoaraa e to tatou tupuraa i te pae varua i roto i te tahi faito i to tatou aravihi no te taio. Te taata aore i noaa ia ˈna teie aravihi, te faaere nei ïa oia ia ˈna iho i te mau faufaa e rave rahi o te ite e te mataroraa. E nehenehe te mau metua e tauturu i ta ratou mau tamarii ia taio maitai na roto i te faanahoraa i ǒ ratou i te hoê porotarama tamau no te mau taioraa. I te tahi mau taime, e mea maitai ia titau i ta outou mau tamarii ia taio ma te reo teitei, ei hiˈoraa te irava mahana e te mau tatararaa piahia i roto i te vea iti E imi anaˈe na i te parau i papaihia ra i te mau mahana atoa. Mai te peu e e ere outou i te hoê taata taio maitai, e faufaahia outou i te faaaravihiraa i te mau mahana atoa e ahuru ma pae aore ra e toru ahuru minuti. I roto noa e tau avaˈe, e noaa mai te mau faahopearaa faaitoito mau.

19 Mai te peu e, i te pae no te taioraa, e rave outou i te mau peu maitatai, ma te faaherehere tamau i te taime no te taio e no te rave i te mau maimiraa, e mai te peu e e faaohipa outou i te mau aˈoraa huru rau e horoahia ra i roto i teie haapiiraa, e haamaitai rahi ïa outou i to outou mau aravihiraa i te pae taviniraa. E haamanaˈo maitai aˈe outou i te mau parau faufaa a te Atua, e e nehenehe ïa outou e faaohipa ˈtu i roto i to outou oraraa e ta outou taviniraa. E nehenehe atoa te feia ruhiruhia e haamaitai i to ratou feruriraa no te haamanaˈo mai te peu e e pee ratou i te mau manaˈo i horoahia ˈtu i nia nei. Eiaha roa ˈtu e manaˈo e ua ruau roa tatou no te fanaˈo i teie mau aˈoraa.

20 Ua haapapai te Atua i ta ˈna mau opuaraa faahiahia mau i roto i te hoê buka no te faaite i ta ˈna mau ohipa hanahana i te mau tamarii a te taata, e ia haamanaˈo ratou. (Sal. 78:5-7) Te ravea maitai roa ˈˈe no te faaite atu i to tatou mauruuru no to ˈna horoa maitai i roto i teie tuhaa, o te raveraa ïa ma te taiva ore i te mau tutavaraa no te taio e no te haamanaˈo i ta ˈna Parau faaora.

[Uiraa haapiiraa]