Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Ohieraa o te parau, toparaa reo e faahitiraa parau

Ohieraa o te parau, toparaa reo e faahitiraa parau

Haapiiraa 29

Ohieraa o te parau, toparaa reo e faahitiraa parau

1-4. Eaha te mau tumu e te mau tapao o te ereraa i te ohieraa i te parau i ǒ te hoê taata orero?

 1 Ia tia ˈtu outou i mua i te hoê pǔpǔ taata, no te faahiti i te hoê oreroraa parau, te imi pinepine ra anei outou e nafea ia parau? Aore ra ia taio outou ma te reo puai, e faahiti hape anei outou vetahi mau parau? Mai te peu e e, ua riro ïa te ohieraa i te parau ei fifi no outou. Te ohieraa i te parau e ere ïa te auraa te riroraa ei “taata paraparau ma te haviti mau,” ei taata e paraparau rahi e aita râ e aau rotahi. O te aravihi ïa no te paraparau ma te fifi ore e te maiti-maitai-raa i te mau parau. Ua tapaohia taua huru ra i nia i te api iti Aˈoraa no te oreroraa no te riro ei tuhaa te tia ia haapao-taa-ê-hia.

2 E pinepine te tumu te taata orero e erehia ˈi i te ohieraa, no te mea ïa aita e navai maitai ra i te faaineineraa e te maramarama i roto i te mau manaˈo. Oia mau, no te navai-ore-raa paha atoa i te haapueraa parau. No te taata taio, i te rahiraa o te taime e faataahia taua paruparu ra no te mea aita oia e taio pinepine ra ma te reo puai, noa ˈtu e i ǒ nei â e faatupu te ereraa i te haapueraa parau i te tahi mau haamarirauraa. No te taata e apiti ra i roto i te taviniraa, e faataahia te ereraa i te ohieraa i te parau na roto i taua mau tumu amuihia ra, e apiti atoa mai te mamahu. Mea fifi roa ˈtu â ïa i ǒ nei, no te mea e ohie roa te feia e faaroo ra i te faarue ia outou. I roto i te hoê Piha no te Basileia, eita te feia e faaroo ra e faarue i te piha, e faarue râ ratou ia outou ma te vaiiho i to ratou feruriraa ia manaˈo i te tahi parau maoti i te faaroo ia outou. Te ite nei ïa tatou e e huru faufaa te ohieraa i te parau, e tia ia roaa ia tatou.

3 E peu au ore no te rahiraa o te feia orero ia faarahi i te mau parau ra “e! e!” e te tahi atu mau reo hitirere faufaa ore. Peneiaˈe aita outou e ite ra i te rahiraa taime e faaohipa ˈi outou i taua mau reo hitirere ra. I roto i taua tupuraa ra, i te hoê taime faaineineraa, a ani i te hoê taata ia faaroo ia outou e ia tâpû ia outou i te mau taime atoa outou e faahiti atu ai. E maere roa paha outou.

4 Te vai atoa ra te feia orero o te faahiti faahou i ta ratou parau na mua ˈˈe e oti ai ta ratou pereota. Mai te peu e ua riro te reira ei peu au ore no outou, a tutava i te faaore atu ma te haamataro ia outou i roto i te aparauraa o te mau mahana atoa. A tutava maite no te manaˈo na mua e no te taa ma te maramarama i te mau manaˈo i roto i to outou feruriraa. E a faahiti taatoa ˈtu, mai te omuaraa e tae atu i te hopea, ma te ore e tuu faahou mai i te tahi mau manaˈo “i ropu.”

5-10. Eaha te mau aˈoraa i horoahia i te mau taata orero ia faarahi ratou i te ohieraa i te parau?

5 Eiaha ia moehia ia outou e e mauhaa te mau parau ta tatou i matau i te faaohipa no te paraparau. Mai te peu e ua ite maitai tatou eaha ta tatou e hinaaro ra e parau, e haere ohie noa mai te mau parau i roto i to tatou feruriraa. Aita ïa e faufaa ia feruri na mua. No te haamatau ia tatou, mea faufaa roa ïa e ia maramarama te mau manaˈo i roto i to tatou upoo; i reira ïa te mau parau e matara mai ai ma te ohie. A tiatonu to outou feruriraa i nia i te mau manaˈo eiaha râ i nia i te mau parau. E haere mǎrû noa mai ratou e e faahiti outou i to outou mau manaˈo mai ta outou e taa ra. Mai te peu râ e e feruri outou i nia i te mau parau eiaha râ i nia i te mau manaˈo, eita ïa e papu ta outou oreroraa parau.

6 Mai te peu e ua iti ta outou haapueraa parau, e tutava ïa outou i te faarahi i te reira. Ma te taio i Te Pare Tiairaa e te tahi atu mau buka a te Taiete, a tapao i te mau parau ta outou i ore i matau e a tamata i te faaohipa i roto i ta outou mau aparauraa o te mau mahana atoa.

7 Mai te peu e mea fifi na outou ia taio maitai ma te reo puai, mea tano e ia faaohipa outou ma te tuutuu ore, no te mea e pinepine no roto mai taua paruparu ra i te matau-ore-raa i te mau taˈo.

8 E haamataro outou na roto i te maitiraa i te hoê paratarapha aore ra e piti e ia taio ma te mamû noa i taua tuhaa ra tae roa i te taime outou e matau roa ˈi i te mau manaˈo atoa i faahitihia. A tuu i te hiti te mau manaˈo e a tapao atu mai te peu e e titauhia. E i muri iho a haamatau i te taio i taua tuhaa ra ma te reo puai. A na reira tae roa i te taime outou e nehenehe ai e taio i te mau anairaa parau atoa e faaite ra i te hoê manaˈo ma te ore e haamarirau e ma te ore e faaea i te vahi tano ore.

9 A faahiti e rave rahi taime i te mau parau fifi e te mau parau ta outou i ore i matau e tae roa i te taime outou e nehenehe ai e faahiti ma te ohie. E a taio i te pereota taatoa i te vahi outou i faaea ˈi, e tae roa i te taime outou e nehenehe ai e taio ma te maumau ore.

10 A haamatau tamau ia outou ia taio ma te reo puai i te hoê irava ta outou i ore i matau. Ei hiˈoraa, a taio ma te puai i te irava o te mahana e te tatararaa ma te ore e taio na mua ˈtu. Ia na reira outou i te mau mahana atoa, e matau outou i te taio i te mau anairaa parau, te tahi mau manaˈo, maoti i te mau parau i faataa-ê-hia. Ia tutava outou, e roaa ia outou taua huru faufaa ra no te hohora i te hoê oreroraa parau aore ra no te taio ma te aravihi.

**********

11-15. I roto i teihea auraa tei te huru ïa o te toparaa reo o te aparauraa te tahi mau taˈo i faaohipahia?

11 Te tahi atu huru hinaarohia no te oreroraa o te “Toparaa reo o te aparauraa” i tapaohia i nia i te api iti aˈoraa. E faaohipa outou i roto i ta outou aparauraa i te mau mahana atoa, tera râ te faaohipa ra anei outou i roto i ta outou mau oreroraa parau? E riro vetahi, o te aparau ma te ohie e te hoê pǔpǔ taata rahi, i te faarahi roa i ta ratou parau e te rave i te huru o te hoê “orometua” ia titauhia ratou ia horoa i te hoê oreroraa parau. Teie nei râ, te ravea aravihi roa ˈˈe ia paraparau i mua i te huiraatira na roto ïa i te reo o te aparauraa.

12 Parau e faaohipahia. Tei te huru ïa te aravihi o te mau oreroraa parau i faahitihia i nia i te reo o te aparauraa, i roto i te faito rahi i te mau parau e faaohipahia. I te rahiraa o te taime, ia faaineinehia te hoê oreroraa parau faanahohia i te reira iho taime, mea au aˈe ia ore e taio noa i te mau parau i neneihia. E ere hoê â huru te papai e te huru paraparau. A faaite i to outou mau manaˈo na roto i ta outou iho mau parau. A ape i te mau pereota fifi roa.

13 Ia hoê â ta outou paraparauraa na mua mai i ta outou aparauraa o te mau mahana atoa. Eiaha e tamata i te “haapeu.” Oia mau, e haapao maitai outou i te huru paraparauraa o ta outou oreroraa parau i tei matauhia, no te mea ua faaineine aˈena outou i ta outou mau manaˈo, a nehenehe atu ai outou e faahiti i te mau pereota i faanaho-maitai-hia.

14 No reira, e mea faufaa ia haapao maitai i ta outou huru paraparau i te mau mahana atoa. Ia tano i to outou huru natura. A faarue i te mau parau aita to roto i te titionare. A ape i te faahiti i taua noâ mau parau ra e taua noâ mau pereota ra no te faaite i te rahiraa o to outou mau manaˈo. A haapii ia ite maitai i te mau parau o ta outou e faahiti ra i te mau taime atoa. A haamaitai i ta outou aparauraa o te mau mahana atoa. Ia tae anaˈe outou i mua, e ite oioi outou i te mau parau, e e faahohoˈaraa to roto i ta outou oreroraa parau e faahitihia i nia i te toparaa reo o te aparauraa e mea ohie roa ia taa e ia fariihia e te mau huru feia faaroo atoa.

15 E tano taa ê te reira no te taviniraa. Mai te peu e e faaite outou i ta outou oreroraa parau taata haapii i mua i te hoê taata ê atu, a paraparau mai te mea e tei roto outou i te taviniraa e a faaohipa i te mau parau ta outou i matau i te faaohipa. I reira e tano ai ta outou mau oreroraa parau i ta outou huru paraparau e te mea faufaa atu â e tauturu atu ia outou ia paraparau ma te aravihi i roto i te taviniraa.

16-19. A faaite e mea nafea te huru paraparau ia ohipa i nia i te toparaa reo o te aparauraa.

16 Te huru paraparau. E ere noa tei te huru o te mau taˈo e faaohipahia te reo o te aparauraa. E ô atoa mai te huru paraparau. Te vai ra te taˈiraa e te toparaa o te reo e oia atoa te huru natura. E faura mai te huru paraparau na roto roa i te mafatu mai ta tatou aparauraa o te mau mahana atoa, e faarahihia râ no te faatano no te feia e rave rahi e faaroo ra.

17 Te huru paraparau e ere ïa hoê â huru e te paraparauraa ma te faaohipa i te mau parau fifi. Aita roa ˈtu e tuea ra e te “pororaa orometua.” Aita roa ˈtu e faahua.

18 E pinepine e erehia i te feia orero apî i te toparaa reo o te aparauraa no te mea e tâuˈa aˈe ratou i te faaineine i te mau taˈo o ta ratou oreroraa parau. Ia faaineine anaˈe outou i te hoê oreroraa parau, eiaha e tamau aau i te mau taˈo tataitahi. Aita e faufaa. E titau te oreroraa parau i ravehia no te reira iho taime e ia faaineine-maitai-hia te mau manaˈo. A feruri atu e tae roa i te taime e matara maitai ai. Ia faahiti outou i te oreroraa parau, eita ïa outou e fifi i te haamanaˈo e i te aparau i nia i te toparaa reo tano no te mea e hinaaro iho â outou e faaite atu i te reira i te feia e faaroo ra.

19 Te hoê ravea maitai o te aparauraa ïa e te mau melo taa ê e faaroo ra. A paraparau ia ratou tataitahi. A feruri na e ua ui te hoê ia outou i te hoê uiraa, e i muri iho a horoa ˈtu i te pahonoraa. A vauvau i taua manaˈo ra i roto i te tahi huru aparauraa e taua noâ taata ra. E i muri iho a taui i te tahi atu melo e faaroo ra e na reira ˈtu.

20-23. Nafea e nehenehe ai e taio ia au i te toparaa reo o te aparauraa?

20 Te iteraa i te taio i nia i te toparaa reo o te aparauraa o te hoê o te huru o te aravihi o te oreroraa fifi roa ˈˈe ia roaa mai; teie nei râ o te hoê atoa râ huru faufaa roa. E taotia-noa-hia ta tatou mau taioraa i mua i te huiraatira i nia i te tahi mau irava bibilia e tano i te mau oreroraa parau tei faaineinehia i taua iho taime ra. E tia ia tatou ia taio i te Bibilia ma te putapû, ma te taa i te hohonuraa o te mea o ta tatou e taio ra. E oraora mai ïa te taioraa. Teie nei râ, eita roa ˈtu te mau tavini mau a te Atua e rave noa ˈˈe i te toparaa reo haavarevare o te upoo faatere haapaoraa. E taio ratou i te Parau a Iehova na roto i te haapapu e te ohie e au i te faahitiraa parau oraora o teie Buka.

21 Hoê â huru no te taioraa i te mau paratarapha i te haapiiraa o Te Pare Tiairaa e i te haapiiraa buka. I reira atoa, ua papaihia te mau taˈo e te mau pereota e eita e nehenehe i te mau taime atoa e taio i nia i te toparaa reo o te aparauraa. Mai te peu râ e ua taa ia outou i te auraa o te tumu parau e ia taio outou ma te ieie e te huru ohie tano, e nehenehe ïa e manaˈohia e ua faatanohia ta outou oreroraa parau i taua iho taime ra, o te huru paraparau noa râ e ere ïa mai te paraparauraa. Ia riro ei peu na outou ia faaineine na mua roa e ia papai i ta outou mau irava e te tahi mau tapao o te tauturu ia outou ia taio atu na roto i te hoê huru paraparau oraora e te ohie.

22 Te mau taviri no te manuïa no te taio aore ra no te paraparau i nia i te toparaa reo o te aparauraa, o te mau manaˈo rotahi ïa e te ohie. A vaiiho i to outou mafatu ia manii roa e a paraparau i te feia e faaroo ra ia outou na roto i te hoê huru o te huti i to ratou feruriraa.

23 Mai te mau peu maitatai atoa, eita e nehenehe e ahu mai i te huru paraparauraa maiti-maitai-hia mai te hoê pereue. Mai te iteraa i te peu i te utuafare e faaite-atoa-hia i mua i te huiraatira, oia atoa ia haapao maitai outou i ta outou huru paraparau i te mau mahana atoa, e itehia te reira i roto i ta outou mau oreroraa parau.

**********

24, 25. No te aha e tia ia ape i te faahiti-hape-raa i te mau parau?

24 Faahitiraa parau. Mea faufaa atoa te hoê faahitiraa parau maitai. Ua faataa-ê-hia teie huru i nia i te api iti Aˈoraa no te oreroraa. Mai ia Petero e o Ioane, o tei parauhia e feia haapii-ore-hia e e feia riirii, aita i roaa i te mau kerisetiano atoa i te hoê haapiiraa teitei i roto i teie nei ao. Teie nei râ, e faaiti mai te hoê faahitiraa parau tano ore i te faufaaraa o ta tatou poroi. Tera râ, o te hoê paruparu te nehenehe e faatitiaifaro-ohie-hia, mai te peu râ e e haapaohia.

25 Mai te peu e e faahitiraa parau hape ta te hoê taata, eita ïa o ˈna e taahia e te feia e faaroo ra ia ˈna, o te tia ïa e ia apehia. Hoê â huru to te hoê taˈo i faahiti-hape-hia e te hoê mori uteute. E faaea vetahi feia faaroo maoti i te apee i te taata orero i roto i ta ˈna tatararaa. E haapao hau atu â ïa ratou i ta ˈna faahitiraa parau hape maoti i te haapao i te mau manaˈo ta ˈna e faaite ra.

26, 27. Eaha te mau fifi taa ê o te faahitiraa parau?

26 E faanahohia te mau fifi o te faahitiraa parau na roto e toru tuhaa rahi. A tahi o te faahitiraa hape noa ïa i te parau. Ua hape te tuuraa reo e aita i faahiti-maitai-hia te mau reta. Taa ê atu i te reo beretane, te pee nei te rahiraa reo o to tatou nei tau i te tahi mau ture i te pae o te faahitiraa parau tei haamau-aˈena-hia. Te piti o te tuhaa no te hoê faahitiraa parau maitai tera râ mea faahua roa aore ra mea papu roa. E huru faahua roa e te haafaufaa rahi. E tia e ia apehia taua huru ra. Te toru o te tuhaa o te huru paraparau tâuˈa ore e rave rahi hape faatuatiraa e te tahi mau haapueraa parau tei momihia. E tia atoa e ia apehia i te reira.

27 I roto i ta tatou aparauraa i te mau mahana atoa, e faaohipa tatou i te tahi mau taˈo ta tatou i matau maitai; aita ïa e fifi to ratou faahitiraa. E ere ïa hoê â huru mai te peu e e taio tatou i te hoê tumu parau. Teie nei râ, e pinepine e tia i te mau ite no Iehova ia taio i mua i te huiraatira e te hoê anaˈe taata. E taio tatou i te Bibilia i mua i te taata i tera e tera uputa. E titauhia vetahi mau taeae ia taio i te mau paratarapha i te haapiiraa o Te Pare Tiairaa, i te haapiiraa buka aore ra i te hoê haapiiraa bibilia. Mea faufaa mau â e ia taio maitai tatou e ia faahiti maitai tatou i te mau taˈo. Aita anaˈe mai te huru ra e aita tatou i ite eaha ta tatou e parau ra. E taui ïa te reira i te aveia o te poroi.

28-34. Na te aha e tauturu i te hoê taata ia haamaitai i ta ˈna faahitiraa parau?

28 Eiaha e ia faarahi roa i te parau ia horoahia te mau aˈoraa no nia i te faahitiraa. Mai te peu e hoê aore ra e piti noa taˈo tei ore i faahiti-maitai-hia, e nehenehe te tiaau no te haapiiraa e paraparau i te taata haapii raua anaˈe iho. E na reira oia mai te peu iho â râ e mau taˈo te faahiti-pinepine-hia nei i roto i te pororaa aore ra i roto i te aparauraa o te mau mahana atoa. I reira te taata haapii e haamatau ai ia faahiti maitai i te reira.

29 Taa ê atu, mai te peu e e taio te hoê taata haapii i te hoê irava i roto i te Bibilia e eita oia e faahiti maitai hoê aore ra e piti iˈoa hebera, eita ïa e hiˈohia mai te hoê paruparu. Tera râ, mai te peu e eita oia e faahiti maitai e rave rahi mau iˈoa, te auraa ïa aita oia i faaineine maitai ia ˈna, e i roto i taua huru tupuraa ra, e tia e ia aˈohia oia. E tia e ia tauturuhia te feia haapii ia hiˈopoa maitai i te faahitiraa o te tahi mau taˈo e ia haamataro i te taio maitai.

30 Area no te feia e faarahi nei i ta ratou faahitiraa, e tia ia aˈo ia ratou mai te peu e e riro taua paruparu ra ei mea taahoa i te roaraa o te oreroraa parau. E hape iho â te rahiraa i rotopu ia tatou i nia i te tahi mau taˈo ia paraparau anaˈe tatou ma te vitiviti. E ere ïa i te mea faufaa ia horoa i te tahi mau aˈoraa i nia i taua tumu parau ra, ia riro anaˈe râ ei peu e mea fifi roa ia apee i te taata haapii e e faaiti i te faufaaraa o te poroi. E tia ïa e ia aˈohia oia no nia i te huru faahitiraa parau.

31 E haapao te taeae aˈo i te mau huru toparaa reo ia au i te vahi taa ê o te fenua e fariihia. Te faaite nei vetahi mau titionare i taua mau parau taa ê ra. No reira, e haapao maitai ïa te tiaau i ta ˈna mau aˈoraa i nia i te faahitiraa parau. Eita oia e faahepo i to ˈna iho mau manaˈo no nia i taua mau tumu parau ra.

32 Mai te peu e ua riro te faahitiraa parau ei fifi no outou, a tutava no te faatitiaifaro i te reira e e tapae outou ma te fifi ore. E haapao atoa te mau taata orero aravihi i te faahitiraa parau o te tahi mau iˈoa aore ra taˈo ta ratou i ore i matau maitai na mua ˈˈe e horoa ˈi i ta ratou oreroraa parau. Eita ratou e haapao noa i ta ratou e manaˈo ra. A faaohipa i te mau titionare.

33 Te tahi atu ravea maitai roa o te taioraa ïa ma te reo puai i mua i te tahi atu taata o tei ite e nafea ia faahiti maitai i te parau. A ani atu ia ˈna ia tapea ia outou i te mau taime atoa outou e faahiti ai ma te hape.

34 Te toru o te ravea na roto ïa i te faaroo-maite-raa i te feia orero aravihi. A faaroo noa ˈi outou, a feruri e a nota i te tahi mau taˈo ta ratou i ore i faahiti mai ta outou. E i muri iho, a hiˈopoa ˈtu i roto i te titionare e a haamatau ia outou ia faahiti maitai. Tau taime noa i muri iho, e faatitiaifaro outou i ta outou faahitiraa hape. E faateitei ïa te ohieraa i te parau, te toparaa reo o te aparauraa e te hoê faahiti-maitai-raa i te parau, i te faufaaraa o ta outou mau oreroraa parau.

[Uiraa haapiiraa]