Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Paraparau ma te aravihi, e te papu râ

Paraparau ma te aravihi, e te papu râ

Haapiiraa 14

Paraparau ma te aravihi, e te papu râ

1. No te aha e tia ia tatou ia faatupu i te aravihi?

 1 A tono ai Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ no te poro, ua faaite tahaa oia ia ratou e e tia ia ratou ia haapao maitai i ta ratou mau parau e ta ratou mau ohipa. Noa ˈtu e ua tǎpǔ oia e tei pihai iho oia ia ratou, eiaha roa ratou ia roohia i te fifi ma te faufaa ore. (Mat. 10:16) I rotopu atoa ia ratou, e tia i te mau kerisetiano ia paraparau e ia ohipa ma te paari ia ore te tahi e te tahi ia mauiui no te mea aita ratou i feruri. (Mas. 12:8, 18) Mea faufaa ia paraparau ma te aravihi.

2. Eaha te auraa te noaaraa te aravihi?

2 Teie te auraa o taua huru maitai ra, “o te au i te parau tano aore ra i te rave i roto i te mau taairaa e te mau taata” aore ra “te faatupuraa i te mau taairaa e to tatou taata-tupu ma te ore e haamauiui ia ratou.” Te auraa o te paraparau ma te aravihi, te faaiteraa ïa i te mǎrû na roto i ta tatou mau parau e ta tatou mau ohipa no te ore e faaino i te mau manaˈo hohonu o vetahi ê. Aita tatou e hinaaro e haamauiui i te hoê taata na roto i te huru o ta tatou mau parau aore ra o to tatou haerea. Teie nei râ, e ere ïa te auraa e eita tatou e haapeapea ia vetahi ê na roto i ta tatou mau parau e te ohipa ta tatou e rave ra, no te mea mea peapea atoa te poroi iho a te Bibilia no vetahi pae. (Roma 9:33; Kor. 2, 2:15, 16) No reira, ma te faaite i te aravihi na roto i to tatou huru, e faaite atoa tatou i te huru papu i roto i to tatou ati-maite-raa e te parau mau a te Atua.

3. A faaite mea nafea te mau hotu o te varua te riroraa mai ei niu no te aravihi.

3 E ere i te mea fifi ia faaite i te aravihi i roto i to tatou oraraa i te mau mahana atoa ia faaohipa tatou i te mau hotu o te varua a te Atua o te reira hoi te niu. (Gal. 5:22, 23) Ei hiˈoraa, eita te taata e arataihia e te here, e hinaaro e faariri i to ˈna mau taata-tupu, e faaite râ o ˈna i te hinaaro hohonu e tauturu ia ratou. E rave te hoê taata i te mau mea atoa ma te au maitai. E huti ohie noa te hoê taata ia vetahi ê i ta ˈna huru hiˈoraa ia faaite oia i te hitahita ore e ia tamǎrû oia ia ˈna i roto i te mau huru tupuraa fifi. Area te tiaihia ra e ia paraparau te taata iria e te riri haere noa ma te faahepo e e au ore mai te feia ta ˈna e paraparau ra. (Mas. 15:18) E tia i ta tatou mau parau ia huti i te manaˈo eiaha râ ia haaparuparu i te mau feruriraa tano.

4-8. a) Nafea tatou ia faaite i te aravihi i roto i ta tatou taviniraa i tera e tera fare? b) E tia anei ia faahuru ê i te parau mau no te faatupu i te aravihi? Eaha ta taua huru ra e titau nei?

4 A faaite i te aravihi i roto i te pororaa. I roto i ta outou ohipa i tera e tera fare, e nehenehe outou e faaite i te aravihi ma te haamata i ta outou paraparauraa na roto i te mau fifi e faaanaanatae ra i te taata e ma te faaite e nafea te Basileia o te Atua e afai mai ai i te pahonoraa. A titau i to ˈna here i te parau-tia, i to ˈna feruriraa e i to ˈna hinaaro e ite te tahi mau mea maitai roa ˈˈe. Mai te peu e e faaooo outou aore ra e faahapa ˈtu i ta ˈna mau tiaturiraa i te pae faaroo, e opani ïa oia i to ˈna feruriraa. No reira, maoti i te tuatapapa i te mau uiraa o te faatupu i te aimârôraa, a paraparau i te mau mea e fariihia ra e te taatoaraa. Mai te peu e mea titauhia e ia paraparau no nia i te tahi tumu parau o te faatupu i te aimârôraa a imi na mua i te hoê manaˈo e tuea e te taata ta outou e paraparau ra, e a haapapu maitai i te reira. Mai te peu e e nehenehe ta outou e faaô i roto i te feruriraa o te taata te mau parau mau tamahanahana no nia i te Basileia e te mau haamaitairaa ta te reira e afai mai, e nehenehe outou e faatitiaifaro, i te taime mau, i te tahi o to ˈna mau manaˈo a rahi noa ˈi to ˈna mauruuru no te hamani maitai faito ore o te Atua.

5 E tutava te kerisetiano e paraparau ma te aravihi i te faaitoito i te taata e faaroo maira ia ô atoa mai i roto i te tauaparauraa e ia faaite i to ˈna manaˈo. Ua tutava o Paulo i te haaferuri ia au i te manaˈo o te taata ta ˈna e faataa ra i te poroi, no te horoa i te mau haapapuraa maitai aˈe e hau atu i te puai no nia i te parau apî maitai. (Kor. 1, 9:20-22) E tia ia tatou ia pee i to ˈna hiˈoraa. Ia taa ia tatou i ta ratou e faaruru ra e te mau tumu, no te aha ratou e tiaturi ai e e paraparau ai mai te reira, i reira e ohie ai no tatou ia paraparau atu ma te aravihi e ma te taa i te huru. No roto mai paha to ratou manaˈo i te tahi huru oraraa e i te mau tupuraa taa ê i ta tatou nei aore ra aita ratou i auraro i te hoê â mana mai ta tatou i auraro. A roaa mai ai te tahi mau haamaramaramaraa no nia i te huru hiˈoraa o te feia e faaroo maira, e nehenehe outou e faaite i te parau apî maitai ma te manaˈo tano maoti i te faaino faufaa ore noa ia ratou no te mea aita outou i tâuˈa i to ratou manaˈo e te mau tumu o taua mau manaˈo ra.

6 Te haapaoraa i te manaˈo o te tahi e ere ïa te auraa te faahuru-ê-raa i te mau mea tia. E ere te paraparau ma te aravihi i te faatauiraa i te mau ohipa. E tia ia tatou i roto i te mau tupuraa atoa ia taai maite i te mea mau. E taa ïa i te kerisetiano maoti i te paraparau ma te aravihi, te faahapa nei oia i te parau mau. Te vaiiho nei oia e ia faaterehia o ˈna e te mǎtaˈu i te taata maoti i te here i te parau-tia. Teie nei râ, noa ˈtu e e ere te paraparau ma te aravihi i te faahuru-ê-raa i te parau mau, e tia ïa ia paraparau i te taime tano, oia hoi te taaraa eaha te taime tano no te horoa i te tahi mau haamaramaramaraa. I te tahi taime, mea au aˈe ia ore e tâuˈa ma te aravihi i te hoê parau a te hoê taata. Mea au aˈe ia vaiiho te tahi uiraa no a muri aˈe, ia ineine te taata i te tuatapapa ˈtu. No reira Iesu i parau ai i ta ˈna mau pǐpǐ e: “E rave rahi â ta ˈu parau ia parau atu ia outou, eita râ e tia ia outou i teie nei.” (Ioane 16:12) Noa ˈtu e aita tatou i afaro e te taata ta tatou e paraparau ra, e ere i te mea titauhia e ia huti i te reira iho â taime i to ˈna ara-maite-raa i nia i te mau manaˈo hape tataitahi ta ˈna i faahiti. Ia na reira tatou, e turai ïa tatou ia ˈna ia opani i to ˈna feruriraa e ia patoi i te tahi tauaparauraa ê atu.

7 Ia tupu te hoê paraparauraa e te hoê taata o te faahiti e rave rahi tuhaa bibilia ma te parau e mea hape, mea fifi roa ia pahono atu ma te aravihi i taua iho taime ra i ta ˈna mau patoiraa tataitahi. I te rahiraa o te taime, mea maitai aˈe ia ore e haapao i te taatoaraa, ia tâuˈa râ i te mau manaˈo e tuati ra e te tumu parau e tauaparauhia ra. Peneiaˈe e tamata te taata i te aratai ia outou i nia i te tahi mau haaferuriraa taata. Ma te aravihi, eiaha e apee atu e a faaohipa i te Bibilia no te pahono atu i taua mau uiraa ohie ra. Ia na reira outou, e pee ïa outou i te hiˈoraa o Iesu.—Mat. 22:15-22.

8 Ia riri anaˈe te taata, a tamau noa i te faaite i te aravihi ma te papu râ. Eiaha e faahapa i te parau mau no te tamata i te faahau ia ˈna. A tamata râ i te taa i to ˈna mau manaˈo hohonu; e nehenehe outou iho e ani e no te aha o ˈna e manaˈo ai mai te reira. Mai te peu e e faataa mai oia i te tumu o to ˈna manaˈo, e nehenehe outou e parau e te hinaaro atoa nei outou e faataa i te mau tumu o to outou manaˈo. Noa ˈtu eaha te hopearaa o te tauaparauraa, e faahotu mai te aravihi i te mau faahopearaa maitatai. A haamanaˈo na i te aˈoraa i muri nei i papaihia i roto i te Maseli 15:1: “O te parau mǎrû ra tei faaore i te riri; area te parau faaooo ra, o te riri ïa te tupu.” Teie nei râ, mai te peu e eita te tahi mau taata e farii i ta tatou mau parau mea au aˈe ia vaiiho ia ratou.—Mat. 7:6.

9, 10. E tia anei ia tatou ia faatupu i te aravihi i roto i to tatou mau taairaa e to tatou mau taeae kerisetiano?

9 Faatupu i te aravihi e to tatou mau taeae kerisetiano. E tia ia tatou ia faaite i te aravihi eiaha noa i roto i to tatou mau taairaa e te feia o tei ore i ite ia Iehova, oia atoa e to tatou mau taeae i te pae varua. E nehenehe e tupu i te tahi taime e e moehia i te tahi mau taeae aore ra mau tuahine, o tei faaite i te aravihi i roto i te taviniraa, ia faatupu i taua huru maitai ra i roto i to ratou mau taairaa e to ratou mau hoa kerisetiano. Mea faufaa mau ia faaite i te huru maitai na roto i te parau e te ohipa i roto i te faanahonahoraa a Iehova no te faatupu i te hoê huru feruriraa here e te autahoêraa e no te atuatu i te mau auraa maitatai tera mahana e tera mahana. Te horoa atoa ra o Paulo i teie faaueraa: “E hamani maitai tatou i te taata atoa, ia rahi atu râ i to te fetii faaroo ra.”—Gal. 6:10.

10 Te anaanatae nei tatou i to tatou mau taeae, to ratou faufaa i te pae varua iho â râ, no te mea e mau melo anaˈe tatou paatoa no te faanahonahoraa a Iehova. (Phil. 2:2-4) Teie nei râ, e farii te hoê kerisetiano aravihi e mai te peu e e anaanatae oia i to ˈna mau taeae, eita râ oia e faaô atu i roto i ta ratou iho mau ohipa, ei hiˈoraa ma te ani atu i te tahi mau uiraa huru ê, e ere te ohipa na ˈna. E tauturu te aravihi ia ape i te ‘faaô i roto i te mau ohipa a vetahi ê.’—Petero 1, 4:15.

11. Nafea te mau Papai te faaiteraa e e tia i te mau matahiapo i roto i te mau amuiraa ia faaite i te aravihi?

11 E faufaa taa ê to te aravihi no te mau matahiapo e hiˈopoa ra i te mau fifi i roto i te amuiraa. I to Paulo horoaraa ia Timoteo i te tahi mau faaueraa no nia i te huru haerea i mua i te feia patoi i roto i te amuiraa kerisetiano, ua haapapu oia i te faufaaraa ia faaite i te huru maitai e te mǎrû ma te parau e: “E ore hoi te tavini o te Fatu nei e tia ia mârô; ia mǎrû râ oia i te taata atoa nei . . . e te faaoromai maite i te ino, ma te haapii mǎrû maite i te feia i mârô maira, tia ˈˈe . . . ia farii i te parau mau ra. Ia ora ratou i te marei a te diabolo ra.” (Tim. 2, 2:24-26) Oia atoa, ua aˈo te aposetolo i te mau kerisetiano ia faaite i te “aau mǎrû” ma te haere e farerei i te hoê taeae o tei hapa hou oia a ite ai. (Gal. 6:1) Ia aˈo anaˈe ratou i taua mau huru taeae ra, e tia i te mau matahiapo ia faatupu i te aravihi ma te faaohipa papu râ i te mau faaueraa tumu o te parau-tia.

12, 13. No te aha e mea faufaa te aravihi i roto i te oraraa utuafare?

12 Tei roto te mau melo o to tatou utuafare i to tatou mau taata-tupu, te tia atoa ia tatou ia faaite i te aravihi. E ere no te mea e ua matau maitai tatou ia ratou e e tia ia tatou ia faaetaeta ˈtu aore ra ia faaino atu ia ratou. E tano mau â e ia faaite tatou i te aravihi i nia ia ratou. E nehenehe te mau parau etaeta aore ra faaooo e haaparuparu ia ratou. Mai te peu e e ere vetahi melo o to tatou utuafare i te mau tavini no Iehova, eita anei e tia e ia paraparau atu tatou ia ratou ma te aravihi? Oia, no te mea mai te peu e e faatupu tatou i te aravihi e te feia o te ore e farii i te parau mau, peneiaˈe e farii ratou i te hoê mahana i te haamoriraa mau.—Petero 1, 3:1, 2.

13 Ma te faaite i te aravihi teotaratia, e faatupu tatou i te mau hotu maitatai i roto i ta tatou mau taairaa e te mau taata atoa, e to tatou mau taeae e mau tuahine i te pae varua aore ra e te mau melo o to tatou utuafare. E huru maitai ta taua hotu ra e faatupu i nia i te feia e faaroo ra ia tatou, mai ta te Maseli 16:24 e faaite ra na roto i te parau e: “E au te parau maitai i te topata rii meli ra; e momona i te taata nei, e ora hoi to te ivi.” A rave na i te mau tutavaraa atoa no te faatupu i te aravihi ma te atuatu i te hinaaro uˈana ia faaite i te maitai i te mau taata atoa ta outou e farerei nei.

[Uiraa haapiiraa]