Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Ia haapii na outou i ta outou mau tamarii mai te aruaruraa mai â

Ia haapii na outou i ta outou mau tamarii mai te aruaruraa mai â

Pene 9

Ia haapii na outou i ta outou mau tamarii mai te aruaruraa mai â

1-4. Eaha mau te mau haapapuraa e faaite mai e e mea rahi te mau ravea e vai ra i roto i te hoê tamarii rii apî, no te haapii?

 UA FAAAUHIA te feruriraa o te hoê aiû fanau apî i te hoê api parau uouo. I te parau mau, ua nenei-aˈena-hia o ˈna e rave rahi neneiraa tei roto noâ oia i te opu o to ˈna metua vahine, e ua oti vetahi o to ˈna mau huru i te tapaohia no te mau mea i noaa mai ia ˈna mai roto mai i to ˈna mau tupuna. Teie râ, mai to ˈna iho â fanauraahia mai, e rave rahi mau ravea ta ˈna no te haapii. E ere atura ïa i te hoê noa api parau iti teie, e mau buka râ o te hoê vairaa buka taatoa e tiai ra ia faaîhia ˈtu te parau i roto.

2 I to ˈna fanauraahia, e maha taime mâmâ aˈe te roro o te hoê tamarii ia faaauhia i te roro o te hoê taata paari. Teie râ, no te oioi to ˈna tupu, e inaha, i roto i te piti matahiti, e taeahia ïa ia ˈna e toru tuhaa i nia i te maha o to ˈna faito teiaha ia paari oia. Na reira atoa te tupuraa i te pae feruriraa. Te parau ra te tahi mau taata maimi e e maraa te maramarama o te hoê tamarii i roto i na matahiti matamua e maha o to ˈna oraraa i roto atoa i na matahiti hoê ahuru ma toru i muri iho. Inaha hoi, te parau ra vetahi pae e, “te mau mea e noaa mai i te tamarii hou aˈe to ˈna matahiti e taeahia ˈi i te pae matahiti, o te mau tuhaa fifi roa ˈˈe ïa ta ˈna e haapii mai”.

3 Ua riro te mau tuhaa tumu mai te iteraa i te atau e te aui, to nia e to raro, te mea î e te mea i ore i î, e tae noa ˈtu hoi te mau auraa i rotopu i te faito roa aore ra te faito teiaha, ei mau mea matauhia na tatou. Tera râ, e tia i te mau tamarii ia haapii i taua mau mea atoa nei, e e rave rahi atu â mau mea. Te mau tuhaa atoa i te pae no te reo, e tia i te reira ia mau e ia nahonaho maitai i roto i te feruriraa o te aiû fanau apî.

4 No vetahi pae, “eita e ore [te reo] i te riro ei tuhaa fifi roa ˈˈe i te pae no te feruriraa tei titauhia i te hoê taata ia faatupu”. Mai te peu e ua farerei aˈena outou i te tahi mau fifi i te pae no te haapiiraa i te hoê reo ěê, eita e ore outou i te turu mai i taua manaˈo nei. Teie râ hoi, ua noaa ia outou i te hoê reo, aita râ i noaa i te hoê aiû fanau apî. Noa ˈtu e eaha, e nehenehe to ˈna feruriraa e taa eaha mau na te reo e e faaohipa i te reira. Hau atu â, e nehenehe te mau tamarii rii e ora ra i roto i te mau utuafare aore ra i te mau vahi e paraparauhia ra e piti reo, e paraparau i na reo e piti ma te fifi ore hou aˈe oia e haere ai i te haapiiraa. No reira, te vai ra ïa te maramarama, tei ineine hoi i te tupu.

A HAAPII OIOI NOA

5. Afea hoi e haamata ˈi i te haapii i te hoê tamarii?

5 I roto i te hoê rata ta ˈna i papai atu i to ˈna hoa ia Timoteo, ua faahaamanaˈo atura te aposetolo Paulo e ua ite o ˈna i te mau parau moˈa “mai to tamarii-rii-raa mai â”. (Timoteo 2, 3:15.) Te metua tane aore ra te metua vahine tei ite maitai e te hiaai ra ta ˈna tamarii i te haapii, e metua tane aore ra e metua vahine paari ïa. Mea hiˈopoa roa te mau tamarii rii. Mea hiˈopoa roa ratou e mea faaroo parau roa ratou. E ite to ratou mau metua aore ra aita, eita ratou e faaea i te haaputu i te mau haamaramaramaraa, i te faanaho i te reira, i te faatuati mai e i te huti i te tahi mau faahopearaa. Inaha hoi, ia ore te mau metua e haapao, eita e maoro roa te tamarii i te ite ma te faahiahia hoi, nafea râ ia rave ia faatia mai ratou i to ˈna mau hinaaro. No reira te aˈoraa i muri nei o te Parau a te Atua e tano maitai ai mai te fanauraahia mai â: “E haapii i te tamaiti i tana eˈa ia haere ra; e ia paari oia ra, e ore e faarue i taua eˈa ra.” (Maseli 22:6). Parau mau, te mau haapiiraa matamua, e mau haapiiraa here mau ïa e te aupuru e te poihere. E oia atoa, mea faufaa roa ia faaohipa i te aˈo, ma te mǎrû e te papu râ.

6. a) Mea maitai aˈe ia parau atu i te hoê tamarii ia au i tei hea huru paraparau? b) Nafea tatou ia faariro i te mau uiraa e rave rahi ta te hoê tamarii e ui mai?

6 Ia paraparau atu outou i ta outou tamarii, eiaha na outou e paraparau atu i te parau “pepe”, a faaohipa râ i te hoê huru paraparau taata paari ohie roa, te huru paraparau ta outou e hinaaro ia haapii oia. Ia haapii te hoê tamarii rii i te parau, mea rahi roa ïa te mau uiraa ta ˈna e ui mai: “No te aha e ûa ˈi? No hea mai vau? E haere te mau fetia i hea ia ao? Te aha ra oe? No te aha e mai tera? Aore ra no te aha mai tera?” Eita e pau te mau uiraa. A faaroo atu, no te mea o te mau mauhaa maitai roa ˈˈe hoi te reira na te tamarii no te haapii. Ia haaparuparu atu outou ia ˈna ia ui mai i te tahi mau uiraa, e riro ïa outou i te tapea i to ˈna tupuraa i te pae feruriraa.

7. Eaha te ravea faahiahia roa ˈˈe no te pahono i te mau uiraa a te hoê tamarii, e no te aha?

7 Teie râ, ia haamanaˈo na outou i ta te aposetolo i parau: “I tau tamarii-rii-raa ra, mai ta te tamarii atoa ta ˈu parau, e mai to te tamarii to ˈu ite, e mai to te tamarii hoi to ˈu manaˈo.” (Korinetia 1, 13:11). A faaitoito i te pahono atu i te mau uiraa a to outou tamarii, ma te ohie e te poto atoa. Ia ani mai oia e no te aha e ûa ˈi, eita o ˈna e tiai i te hoê faataaraa roaroa e te fifi atoa hoi. Eita e ore o ˈna i te mauruuru noa i te hoê maa pahonoraa mai teie te huru: “E teiaha roa te ata i te pape e e topa mai te pape.” Eita te feruriraa o te hoê tamarii e mau maoro i nia i te hoê manaˈo e e oioi noa o ˈna i te faaite i te tahi atu manaˈo. No reira, mai ta outou e horoa ˈtu na ˈna i te û ia ore oia e nehenehe e amu i te maa paari, e horoa atoa ˈtu outou na ˈna i te mau haamaramaramaraa ohie roa e tae roa i te taime oia e nehenehe ai e rave mai i te tahi mau ite hohonu aˈe. — A faaau i te Hebera 5:13, 14.

8, 9. Nafea tatou ia haapii riirii atu i te hoê tamarii, ia taio?

8 Ia haere mǎrû noa ïa ta outou haapiiraa ia ˈna. Mai ta tatou i ite aˈenei, ua ite o Timoteo i te mau Papai mai to ˈna tamarii-rii-raa mai â. Noa ˈtu e mea atea roa te mau mea i roto i to ˈna feruriraa, e tia ia ˈna ia haamanaˈo e ua noaa ia ˈna i te hoê haapiiraa bibilia. Eita e ore e ua horoa-mǎrû-noa-hia mai te reira na ˈna, mai teie mahana, ia haamata te mau metua i te haapii i ta ratou tamarii i te taio. A faataio ia ˈna. A vai aiû noa ˈi oia, a rave ia ˈna i nia i to outou turi avae, a tauahi atu ia ˈna e a taio atu ma te hoê reo mǎrû. E riro oia i te ore e mǎtaˈu e te oaoa roa, e e riro te taioraa no ˈna ei ohipa au mau noa ˈtu e eita e rahi te mea ta ˈna e taa ra. I muri iho, e nehenehe ta outou e haapii atu ia ˈna i te piapa mai te hoê hauti. I muri aˈe, a faanaho i te tahi mau reta parau e, oia hoi, te tahi mau pereota poto noa. Ia haapao maitai na outou ia haapii oia ma te oaoa.

9 Mea na reira hoi to te hoê tane e te hoê vahine haamatauraa i te faataio i ta raua tamaiti e toru matahiti, a faaite noa ˈtu ai ia ˈna ma te toro i te rima i nia i te mau parau tataitahi ia nehenehe oia ia pee i te taioraa. I te tahi mau vahi, e faaea na raua i te taio, e na te tamarii e faahiti i te parau, mai te parau ra “Atua”, “Iesu”, “taata”, “tumu raau”, e rave rau atu â. E taa rii rii noa ia ˈna e rave rahi mau parau, e ia taeahia i te maha o to ˈna matahiti, ua fatata o ˈna e nehenehe e taio maitai. E apee te papai i te taioraa: e papai-na-mua-hia te mau reta, ia oti, te mau parau taatoa. E oaoa roa te hoê tamarii ia ite oia i te papai i to ˈna iˈoa.

10. No te aha e mea maitai ia tauturu i te tamarii tataitahi ia faatupu i to ˈna iho mau aravihi?

10 Mea taa ê te tamarii tataitahi. Tera tamarii to ˈna huru, e tia râ hoi ia horoahia ˈtu na ˈna te ravea e nehenehe mau ai o ˈna e faaohipa i to ˈna aravihi e te mau ǒ i noaa mai ia ˈna. Mai te peu e e haapii outou ia ˈna ia faatupu i to ˈna vahi puai e to ˈna mau aravihi, eita roa ˈtu ïa o ˈna e faahinaaro i te manuïaraa o vetahi pae. E tia i te tamarii tataitahi ia herehia e ia poiherehia no ˈna iho. A tauturu noa ˈtu hoi outou ia ˈna ia haavî i to ˈna mau manaˈo iino, eiaha roa ˈtu outou e tamata i te faaau ia ˈna i te tahi mea i manaˈo-ê-na-hia. Ia tauturu râ outou ia ˈna ia faaohipa maitai i to ˈna iho mau huru.

11. No te aha e ere i te mea maitai ia faaau i te hoê tamarii i te tahi ma te au ore?

11 E nehenehe te hoê metua tane aore ra te hoê metua vahine e faaitoito i te huru miimii e te feruriraa feii i roto i ta ˈna tamarii ia rave oia e ia manaˈo ta ˈna tamarii e mea teitei aˈe oia aore ra mea haihai aˈe i te tahi. Noa ˈtu â ïa e e oioi roa te mau tamarii i te faaite i te mau tapao no to ratou huru miimii, eita roa ˈtu to ratou e manaˈo no nia i te tiaraa totiale aore ra no nia i te huru faateitei aore ra te hoê manaˈo faarahi no nia ia ratou iho. No reira o Iesu i nehenehe ai e rave i te hiˈoraa o te hoê tamarii rii no te aˈo i ta ˈna mau pǐpǐ oia hoi, i te tahi taime, tei hinaaro e faarahi ia ratou (Mataio 18:1-4). Eiaha na outou e faaau ma te au ore te hoê tamarii i te tahi. E nehenehe o ˈna e manaˈo e eita o ˈna e auhia ra. I te haamataraa, e peapea roa o ˈna, e e nehenehe o ˈna e riri roa mai ia outou ia tamau noâ outou i te parau i taua mau huru parau ra. Teie râ, ia rave outou e ia tiaturi te hoê tamarii e mea hau aˈe oia i te tahi, e riro ïa oia i te teoteo mai e e riro to ˈna mau hoa i te ore e au mai ia ˈna. E tia i te mau metua ia here e ia farii i te hoê tamarii ma te ore e haamau i te tahi mau faaauraa e vetahi pae. Mea faahiahia mau te rau o te mau mea. No reira, te mau huru upaupa i roto i te hoê pǔpǔ hauti upaupa e e turu hoi te upaupa tataitahi i te rau e te faufaa o te pehepehe, e riro ei pǔpǔ au maitai. E faariro te mau huru taa ê o te mau melo o te hoê utuafare fetii i taua utuafare ra ei utuafare au aˈe e te anaanatae aˈe, ma te ore hoi e faaino i to ˈna au-maite-raa, ia faaau maite te taatoaraa o ratou i nia i te mau faaueraa tumu tia a to ratou Poiete.

IA TURU NA OUTOU I TE TUPURAA O TA OUTOU TAMARII

12. Eaha te mau mea no nia i te mau taata paari e haapapu maira e mea hinaaro mau â na te hoê tamarii ia aratai-maitai-hia oia?

12 Te parau ra te Parau a te Atua e “e ere tei te taata iho to ˈna haerea”. (Ieremia 10:23.) Eita râ hoi te taata e turu nei i taua manaˈo nei. No reira, ma te farii i te aratairaa a te taata eiaha râ i te aratairaa a te Atua, te tomo noa ˈturâ ratou i roto i to ratou mau fifi e ma te haapapu mai i te parau mau o taua parau a te Atua ra. Te haapapu maira te Atua ra o Iehova e te vai ra te eˈa tia i mua i te aro o te hoê taata, o te pohe râ te faahopearaa (Maseli 14:12). Mea maoro i teie nei to te taata raveraa i te eˈa ta ratou i manaˈo e e eˈa afaro i mua i to ratou mata, ua aratai râ te reira ia ratou i te tamaˈi, i te oˈe, i te maˈi e i te pohe. Mai te peu e aratai tia te hoê eˈa ta te hoê taata paari aravihi e manaˈo ra e mea maitai, i te pohe, nafea ïa te eˈa ta te hoê tamarii e manaˈo ra e mea afaro, e nehenehe ai e aratai i te tahi atu mea? Mai te peu e e ere tei te taata i te aratairaa i to ˈna haerea, tei te tamarii anei ïa e haere mǎrû noa ia aratai i to ˈna oraraa? Auaa pai, na roto i te rave o ta ˈna Parau, ua horoa mai te Poiete i te tahi mau aratairaa na te mau metua e na te mau tamarii.

13, 14. Nafea te mau metua e nehenehe ai e haapii i ta ratou mau tamarii ia au maite i te aˈoraa i faaitehia i roto i te Deuteronomi 6:6, 7?

13 I te mau metua, teie ta te Atua e parau ra: “E teie nei mau parau ta ˈu e parau atu ia oe i teie nei mahana, ei roto i to aau e vai ai: e e haapii tamau maite oe i to mau tamarii i taua mau parau nei; o ta oe ïa e parau ia parahi noa oe i roto i te fare, e ia haere noa oe na te eˈatia ra, e ia taoto noa oe ra, e ia tia noa oe i nia ra.” (Deuteronomi 6:6, 7). I te mau taime atoa, e tia ia outou ia haapii i ta outou tamarii. Ia inu amui te utuafare i te taofe i te poipoi, e mai te peu e e pinepine i te haavitiviti noa i te poipoi no te mea e tia i te taata tataitahi ia reva i te ohipa aore ra i te haapiiraa, e riro te tahi mau parau haamauruururaa no nia i taua maa nei i te aratai i te mau manaˈo o te taatoaraa i nia i te Poiete. E nehenehe atoa e faaô mai i roto i taua pure poipoi ra i te tahi mau manaˈo faufaa mau i te pae varua no te taatoaraa o te fetii. Ia inu outou i te taofe, e riro paha e e taime to outou no te paraparau rii i nia i te mau ohipa o taua mahana ra aore ra no nia i te haapiiraa, e te horoa i te tahi mau aˈoraa faufaa mau e faaite mai e nafea râ ia faatitiaifaro i te mau fifi e nehenehe e farereihia. I te ahiahi, “ia taoto noa oe ra”, e nehenehe e riro ei taime oaoa roa no te mau tamarii ia faaite mai to ratou mau metua ia ratou i te tahi aupuru taa ê. Mea au roa na te mau tamarii ia faatiahia ˈtu ia ratou i te hoê aamu hou aˈe ratou e taoto ai, e e riro atoa hoi ei ravea maitai roa no te haapii ia ratou. Mea rahi te mau tumu parau i roto i te Bibilia te titau mai i te tahi maa maramarama iti e te anaanatae atoa no te faariro i te reira ei mau aamu e auhia mai e te tamarii. E anaanatae taa ê atoa ratou i te mau ohipa i farereihia e outou iho e ta outou e nehenehe e huti mai i te mau haapiiraa faufaa mau. E riro paha e mea fifi roa ia faaapî â i ta outou mau aamu, e ite râ outou e mea au roa na te rahiraa o te mau tamarii ia na nia-iho-noa-hia i te faatia ˈtu ia ratou i taua mau aamu noa nei â. I muri aˈe, e riro ïa outou i te ite e te taime ta outou e horoa ˈtu no ratou i te po, e tauturu ïa ia outou ia tapea i te hoê aparauraa maitai i rotopu ia outou e o ratou. E tauturu atoa te pure e te mau tamarii rii i te taime ratou e taoto ai, e haamau oioi i te mau auraa e Tei nehenehe e rave hau atu â no te aratai ia ratou e no te paruru ia ratou. — Ephesia 3:20; Philipi 4:6, 7.

14 ‘Tei roto outou i te fare’ aore ra “tei nia i te eˈatia”, e mau huru ravea atoa to mua ia outou no te haapii i ta outou tamarii ma te faahiahia mau e te aravihi atoa hoi. E nehenehe atoa taua huru haapiiraa nei e riro mai te hoê hauti te huru. Ua faatia te hoê taata nafea râ, na roto i te hoê hauti, raua ta ˈna vahine i te tautururaa i te mau tamarii ia haamanaˈo i te mau tumu parau i tuatapapahia i te hoê putuputuraa bibilia. Teie ta ˈna e parau ra:

‘I te hoê po, ua aratai mâua na muri ia mâua i te hoê tamaiti iti e ono matahiti eita hoi o ˈna e mau i roto i te mau putuputuraa. A haere ai matou i te piha o te Basileia, ua na ô atura vau ia ˈna e: “E hauti tâua. Ia hoˈi mai tatou, e ite ïa tatou e mai te peu e nehenehe ta tatou e haamanaˈo i te mau himene ta tatou e himene e te mau tumu parau matamua e vauvauhia mai i roto i te putuputuraa.” Ia matou i hoˈi mai, ua maere roa mâua. Ua vaiiho mâua ia ˈna e na ˈna e parau na mua mai, e o ˈna hoi e mai tei matauhia e eita e mau, ua haamanaˈo o ˈna e rave rahi mau mea. Ua amui maira ta mâua mau tamarii i te tahi mau pahonoraa, e ua faaoti aˈera mâua ta ˈu vahine na roto i te tahi mau manaˈo. Eita roa ˈtu te reira i riro ei ohipa teimaha roa na ratou, eita, ua riro râ ei ohipa faaanaanataeraa manaˈo.’

15. Nafea tatou e nehenehe ai e faaitoito i te hoê tamarii ia maitai roa ˈtu oia i roto i te mau mea ta ˈna e rave?

15 Ia paari oia, e haapii te tamarii i te faaite i to ˈna iho mau manaˈo, i te papai, i te faatupu i te tahi mau ohipa e te hauti rii i te tahi upaupa. E manaˈo hoi oia e te faatupu ra o ˈna i te tahi mea, e te ohipa ta ˈna e rave ra, mai te huru ra ïa e ua rave o ˈna i te tahi ohipa. Na ˈna iho hoi teie mau mea. Ia hiˈo atu outou ia ˈna e ia parau atu outou ia ˈna e: “Mea maitai roa” e oaoa roa ïa te tamarii. Mai te peu e i roto i ta ˈna ohipa i rave, te vai ra te tahi mea ta outou iho e nehenehe e haapopou atu ia ˈna, a haapopou atu, no te mea e riro te reira i te faaitoito ia ˈna. Mai te peu râ e e faaino taue atu outou ia ˈna e riro ïa oia i te paruparu mai. E nehenehe ta outou e faaite atu i to outou manaˈo i nia i tera huru aore ra tera huru o ta ˈna ohipa mai te peu e e tia, eiaha râ outou e faaite atu ia ˈna e mea faufaa ore ta ˈna ohipa i rave. Ei hiˈoraa, maoti i te rave mai i ta ˈna hohoˈa i papai e i te papai faahou outou iho, mea maitai aˈe ïa ia faaite atu outou ia ˈna i nia i te tahi atu api parau e nafea râ ia haamaitai atu â. E nehenehe oia iho e faatitiaifaro i ta ˈna iho hohoˈa mai te peu e e hinaaro o ˈna. Ia faaitoito outou ia ˈna i roto i ta ˈna mau tutavaraa, e turu ïa outou i to ˈna tupuraa. Ia faaino râ outou ia ˈna e riro ïa outou i te haaparuparu ia ˈna e i te tapea roa i to ˈna hinaaro e tamau â i roto i ta ˈna mau tutavaraa. E tano atoa te faaueraa tumu i faahitihia i roto i te Galatia 6:4 no te mau tamarii; teie hoi ta ˈna e parau ra: “E hiˈopoa maite na râ te taata atoa i ta ˈna ihora ohipa, e riro tana oaoaraa ia ˈna iho i reira, eiaha ia vetahi ê.” Mea hinaaro na te hoê tamarii te mau faaitoitoraa, i roto iho â râ i ta ˈna mau tamatamataraa matamua. Mai te peu e te ohipa ta ˈna i rave mea maitai ia au i to ˈna faito matahiti, a haapopou atu ia ˈna. Mai te peu e aita i manuïa maitai, a haapopou atu ia ˈna no ta ˈna mau tutavaraa e a faaitoito atu ia ˈna ia na nia iho faahou. Inaha hoi, aita o ˈna i haere i te omuaraa ra iho â.

NAFEA IA FAAHITI I TE PARAU NO NIA I TE TAATIRAA I TE PAE TINO

16. Ia au i te mea ta tatou e nehenehe e taio i roto i te Bibilia, nafea tatou ia pahono atu i te hoê tamarii e uiui mai ia tatou i nia i te tahi mau tumu parau i te pae no te taatiraa i te pae tino?

16 E pahono outou i te mau uiraa a ta outou mau tamarii e e faaitoito atu outou ia ˈna ia aparau mai e o outou. E inaha, i te hoê mahana e ui taue mai oia ia outou i to outou manaˈo no nia i te tahi tumu parau i te pae taatiraa. E faaite tahaa atu anei outou ia ˈna i to outou manaˈo, aore ra e haavare atu outou i te parauraa ˈtu ei hiˈoraa e, no te fare maˈi to ˈna tuaane iti aore ra to ˈna tuahine iti? E horoa ˈtu anei outou i te mau haamaramaramaraa tano, aore ra e vaiiho anei outou ia ˈna ia haere atu e tii i te mau pahonoraa hape i pihai iho i te mau tamarii paari aˈe ia ratou, o te faataa mai hoi i te parau i te tahi mau taime, ma te faufau? E pinepine te Bibilia i te faaite tahaa mai i te parau no nia i te taatiraa i te pae tino e no nia i te mau melo taatiraa (Genese 17:11; 18:11; 30:16, 17; Levitiko 15:2). I roto i te mau faaueraa ta ˈna i horoa ˈtu i to ˈna nunaa no nia i te mau tairururaa i reira ta ˈna Parau e taiohia ˈi, teie ta te Atua i parau: “E haaputuputu atoa mai i te taata atoa, i te tane, e te vahine, e te tamarii, (...) ia ite ratou, ia haapii.” (Deuteronomi 31:12). No reira, e faaroo atura ïa te mau tamarii i te mau parau i te pae taatiraa i roto i te hoê vahi nahonaho maitai e te tura, eiaha râ ma te parau tia ore.

17-19. Nafea tatou e nehenehe ai e faataa mǎrû atu ia ˈna i te mau mea no nia i te taatiraa i te pae tino?

17 Inaha hoi, tae ê atu i ta te rahiraa o te mau metua e manaˈo nei, e ere roa ˈtu i te mea fifi ia tuatapapa i te mau parau i te pae taatiraa. E oioi roa te hoê tamarii i te ite i te mau tuhaa taa ê o to ˈna tino. A faaite noa ˈtu e nafea ia parau i taua mau tuhaa ra: te rima, te avae, te vairaa maa, te ohure, te melo taatiraa e rave rau atu â. Eita te reira e faahuru ê i te tamarii, ia taui oioi râ outou i to outou huru e ia ore outou e haapapu maitai atu i te parau no nia i to ˈna mau melo taatiraa. Mai te peu e e mǎtaˈu te mau metua i te faahiti i taua mau parau ra, no te mea ïa te manaˈo ra ratou e e tia ia ratou ia faataa i taua mau mea atoa ra ia haamata te tamarii i te ui mai i te tahi mau uiraa. I te parau mau, e ui mǎrû mai hoi te tamarii i te reira, i te mau taime taa ê o to ˈna tupuraa. Mea tano aturâ, i te mau taime oia e ani mai ai, ia faaohipa i te huru parau e tano e ia horoa ˈtu i te tahi mau haamaramaramaraa ohie roa.

18 Ei hiˈoraa, i te hoê mahana, e riro ta outou tamarii i te ani mai e: “No hea mai te mau pepe?” E nehenehe outou e pahono noa ˈtu e: “E tupu oia i roto i te opu o to ˈna mama.” Aita e faufaa ia faahiti faahou atu i te tahi parau i taua mahana ra. I muri iho, e riro paha ta outou tamarii i te ani mai e: “Nafea te pepe ia haere mai i rapae i te opu o to ˈna mama?” “Te vai ra te hoê vahi i faataahia no te reira.” E navai noa taua pahonoraa nei.

19 I muri roa ˈˈe, e riro paha te tamarii i te ani mai i teie â uiraa: “Mea nafea te pepe i te haamataraa?” E nehenehe outou e pahono atu e: “Ia hinaaro te hoê papa e te hoê mama i te hoê pepe, e taati atu te hoê huero no roto mai i te papa i te hoê huero i roto i te opu o te mama, e e haamata te pepe i te tupu mai te hoê huero e tupu i roto i te repo e a riro atu ai ei tiare aore ra ei tumu raau.” E tia ˈtura ïa ia faataa riirii atu ia ˈna i te mau taime atoa te tamarii e hinaaro ai e ite. I muri iho, e riro paha oia i te aniani e: “Nafea hoi te huero o te papa ia ô i roto i te opu o te mama?” E nehenehe ta outou e pahono noa ˈtu e: “Ua ite oe i te huru hamaniraa o te hoê tamarii tamaroa. E melo iho â to ˈna e haapapu mai e e tamaroa o ˈna. E apoo to te tino o te tamahine e nehenehe e farii i te melo taatiraa o te tamaroa. Na reira ˈtura ïa te huero ia tanuhia. Mea na reira te huru hamaniraa o te mau taata ia nehenehe te pepe ia haamata i te tupu i roto i te opu o te mama e ia haere mai i rapae ia rahi mai oia.”

20. No te aha e tano mau ai, na te mau metua e pahono i te mau uiraa i te pae taatiraa ta ta ratou mau tamarii e ui atu?

20 Mea hau aˈe paha ia faaite tahaa ˈtu i te manaˈo na roto i te faaohiparaa i teie huru ravea maoti hoi i te haavare atu aore ra i te faariro ei ohipa moe mai te huru ra ïa e e ohipa faufau roa (a faaau e te Tito 1:15). Hau atu, mea maitai aˈe e na te mau metua e haamaramarama ˈtu i ta ratou mau tamarii, o te nehenehe e faataa mai i muri iho no te aha o te mau tane e te mau vahine faaipoipo anaˈe o te here te tahi e te tahi e tei farii i te hopoia no te here e te aupuru i te aiû, te nehenehe e taati e e fanau i te tamarii. Ia na reira outou, e haapii ïa te mau tamarii i te faariro i taua mau parau nei ma te hoê hiˈoraa mâ e i te pae varua, maoti hoi i te faaroo atu i te reira i te hoê vahi o te faariro i te reira mai te hoê mea viivii.

NAFEA IA HOROA ˈTU I TE MAU HAAPIIRAA FAUFAA ROA ˈˈE NO NIA I TE ORARAA

21. Ia au i tei hea huru o te mau tamarii e riro ai ei mea faufaa roa na te mau metua, ia haapao maitai i te horoa ˈtu i te hiˈoraa maitai?

21 I te hoê mahana, ua faaau atura o Iesu i te mau taata o to ˈna tau i “te tamarii e parahi i te vahi hooraa ra, i te tiaororaa i to ratou ra, e te na ôraa e, Faaoto atu na matou i te vivo, aita râ outou i ori mai; pehe atu na matou i te pehe oto, aita râ outou i oto mai.” (Mataio 11:16, 17). I roto i ta ratou mau hauti, te pee ra taua mau tamarii nei i te mau taata paari, i ta ratou mau oroa e ta ratou mau hunaraa taata pohe. I te mea hoi e pee na te mau tamarii i te feia e haaati ra ia ratou, e tiaraa faufaa roa ˈtura ïa to te hiˈoraa o te mau metua i roto i te haapiiraa ˈtu ia ratou.

22. Eaha te ohipa ta te haerea o te mau metua e nehenehe e faatupu i nia i ta ratou mau tamarii?

22 I to ˈna iho â fanauraahia, e haapii ta outou aiû e rave rahi mau mea i pihai iho ia outou, eiaha noa na roto i te mau mea ta outou e parau ra, na roto atoa râ i ta outou huru parauraa ˈtu ia ˈna, na roto i te tomaraa o to outou reo ia parau atu outou ia ˈna, ia parau atu outou i to outou hoa faaipoipo aore ra i te tahi atu mau taata. E hiˈo mai oia i te huru o te mau metua i nia i te tahi e te tahi e i to ratou huru i nia i te tahi atu mau melo o te fetii aore ra mau taata ěê. E nehenehe te mau haapiiraa ta ˈna e huri mai i to outou huru i roto i taua mau huru tupuraa nei, e riro ei mea faufaa roa ˈtu â no ta outou tamarii i te ite-noa-raa nafea ia haere, ia numera aore ra ia taio. E riro hoi te reira ei niu no te ite e te maramarama e aratai i te oaoaraa mau. E nehenehe to outou hiˈoraa e tauturu i ta outou tamarii ia farii maitai aˈe i te mau faaueraa tumu parau-tia ia paari rii mai oia no te haapii na roto i te parau e te taioraa.

23, 24. Mai te peu e e hinaaro te mau metua ia faaite ta ratou mau tamarii i te hoê haerea maitai, ia ineine ïa ratou i te rave i te aha?

23 Teie ta te aposetolo Paulo i aˈo atu i te mau kerisetiano: “E teie nei, ei pee outou i te Atua mai te tamarii herehia ra; ei haerea aroha to outou.” E na mua iti noa ˈˈe, ua faaite atu oia e eaha te auraa ia pee i te Atua, i te na ôraa ˈtu e: “Ia haapae-roa-hia te mamahu ore, e te iria, e te riri, e te avau e te faaino, e te tairoiro, eiaha roa atoa ïa. Ia hamani maitai outou ia outou iho, ma te aau mǎrû aroha noa, ma te faaore hoi i te hara te tahi e te tahi, mai ta te Atua i faaore mai i ta outou i te Mesia ra. E teie nei e pee outou i te Atua mai te tamarii herehia ra.”

24 Eiaha ïa e piti huru faaueraa tumu ta te mau metua, ta ratou e haapii e ta ratou e faaohipa, te tahi no ta ratou mau tamarii e te tahi ra no ratou iho. Eaha te faufaa ia parau i te hoê tamarii eiaha e haavare mai te peu e te haavare ra outou iho? Mai te peu e eita outou e faatupu i ta outou i parau i mua i ta outou mau tamarii, e nehenehe anei ïa outou e tiaturi e e tapea ratou i ta ratou parau, ia tǎpǔ mai ratou ia outou e rave i te tahi ohipa? Mai te peu e eita te mau metua e faatura te tahi e te tahi, e nehenehe anei ratou e manaˈo e e faatura mai ta ratou tamarii? Mai te peu e eita roa ˈtu te tamarii e faaroo i to ˈna metua tane aore ra i to ˈna metua vahine ia faahiti i te parau ma te haehaa, nafea ïa oia e nehenehe ai e faaohipa i taua huru nei? Ia faaite te mau metua e eita to ratou manaˈo e hape, e nehenehe ïa te tamarii e manaˈo e te mau mea atoa ta ratou e rave, mea tano anaˈe, inaha e hape hoi ratou i te tahi taime, e e faaite mai ta ratou mau ohipa i to ratou huru taata hara e te tia ore. Te taata e ore e ohipa ia au maite i ta ˈna mau parau, e au ïa oia i te mau Pharisea haavarevare ta Iesu i parau atu i te na ôraa ˈtu e: “E teie nei, e haapao outou e e rave i ta ratou e parau mai ia outou: eiaha râ outou e pee ia ratou; o te parau hoi ta ratou, aita râ i haapao.” E te mau metua, mai te peu e eita outou e hinaaro i te mau Pharisea iti i roto i to outou utuafare, eiaha roa ˈtu ïa outou iho e riro ei mau Pharisea rahi! — Mataio 23:3.

25. Nafea ia haapii i te mau tamarii ia faaohipa i te here?

25 E taa i te mau tamarii e eaha mau na te here ia faaohipa outou i te reira, ia herehia ˈtu hoi ratou e haapii ai ratou e nafea ia horoa. E nehenehe te mau metua e horoa ˈtu e hia rahiraa taoˈa na ta ratou mau tamarii, teie râ, eita te here e hoohia mai. Na mua roa ˈˈe, e huru i te pae varua te reira, no roto mai i te aau eiaha râ no roto mai i te pute moni. Eita te mau taoˈa horoa anaˈe e nehenehe e mono i te here mau. Te taata e tamata i te hoo i te here e riro ïa oia i te haafaufaa ore i te reira. Maoti hoi i te horoa ˈtu i te mau taoˈa, a horoa ˈtu ia outou iho, i to outou taime, to outou puai e to outou here. E noaa mai ia outou ia au i te faito ta outou e horoa ˈtu (Luka 6:38). Mai ta te Ioane 1, 4:19 e parau ra no nia i to tatou here i te Atua, “te hinaaro [here] nei tatou ia ˈna, no te mea oia na tei hinaaro [here] mai na ia tatou nei”.

26, 27. Nafea te mau tamarii e nehenehe ai e haapii i te ite i te oaoaraa ia horoa?

26 Ia horoa ˈtu, te mau tamarii e haapii ai i te horoa. E nehenehe tatou e tauturu ia ratou ia farii maitai i te mau oaoaraa e itea mai ia horoa ˈtu na vetahi ê, ia tavini ia ratou e ia horoa te tahi na te tahi. A tauturu atu ia ratou ia ite e e oaoa ratou ia horoa ratou na to ratou mau metua, na te tahi atu mau tamarii aore ra na te mau taata paari. E pinepine te mau taata paari i te ore e hinaaro e farii i te mau mea ta te mau tamarii e pûpû atu na ratou no te mea te manaˈo ra ratou, ma te hape hoi, e te here atura ratou ia faaitoito ratou i ta ratou mau tamarii ia tapea pauroa na ratou. Teie râ hoi ta te tahi taata i parau:

“Ua matau vau i te ore e rave mai i te momona ta te hoê tamarii e horoa mai na ˈu. Ua manaˈo hoi au e te hamani maitai atura vau ia ˈna, i te oreraa e rave mai i te tahi, inaha, ua ite hoi au e mea au roa na ˈna. Ia ore vau e farii i ta te hoê tamarii e horoa mai, ma te vaiiho pauroa na ˈna, eita o ˈna e oaoa mai ta ˈu e manaˈo ra. E ua taa aˈera hoi ia ˈu e aita vau e farii ra i to ˈna huru horoa maitai, i ta ˈna taoˈa horoa. No reira, mai reira mai, e farii noa iho â vau i te mea ta te hoê tamarii e horoa mai, ia nehenehe oia ia ite i te oaoaraa ia horoa.”

27 I roto i te hoê utuafare, ua hinaaro te mau metua e tauturu i ta raua tamaiti iti ia riro mai ei tamarii ‘hamani maitai e te horoa haere’, mau huru hoi i faaitehia i roto i te Timoteo 1, 6:18. No reira, ia haere ratou i te mau putuputuraa bibilia, e horoa na raua i ta raua tamaiti iti ra, te moni ta raua e hinaaro e horoa ia nehenehe oia ia tuu atu i roto i te afata vairaa taoˈa horoa. Ua tauturu aˈera te reira ia ˈna ia faaô mai i roto i to ˈna feruriraa e mea faufaa roa ia turu i te mau mea i te pae varua e ia turu atoa i te mau haamauˈaraa ta te reira e titau mai.

28, 29. Nafea tatou ia haapii atu i te mau tamarii e mea faufaa mau â ia tatarahapa ia hape ratou?

28 Mai te mau tamarii e nehenehe e haapii i te faaohipa i te here e te hamani maitai ia noaa mai ia ratou i te mau aˈoraa maitai e te hoê hiˈoraa nehenehe mau, e nehenehe atoa ratou e haapii nafea râ ia faaite atu e ua hape ratou i te taime mau ra. Teie ta te hoê metua tane e parau ra: “Ia hape vau i mua i ta ˈu mau tamarii, e faaite atu vau ia ratou i to ˈu hape. Mea ohie roa ˈtura ïa na ratou ia ite e ua hape ratou i mua ia ˈu, ma te papu maitai ia ratou e e taata tia ore vau e e taa hoi ia ˈu ia hape noa ˈtu ratou.” Ua faahohoˈahia taua huru nei e te ohipa i farereihia e te hoê taata i haere atu e farerei i te hoê utuafare e ta te metua tane i faaite mai te taatoaraa o te mau melo o to ˈna utuafare. Teie ta ˈna e parau ra:

“Ua faataa maira oia i te mau melo atoa i reira, e inaha, ua haere maira te tamaiti iti hopea ma te ata. ‘E tera ta mâua hopea, ta te metua tane ïa i parau mai, tera ˈtu tei î roa i te ahu i te momona.’ Ua mau taue aˈera hoi te ata a taua tamaiti iti nei e ua peapea roa. A ite atu ai oia e ua haama roa ta ˈna tamaiti e ua fatata roa hoi i te taˈi, ua rave maira to ˈna metua tane ia ˈna e ua na ô atura e: ‘Ua hape vau. Eita e tano ia ˈu ia na reira i te parau ia oe.’ Ua taˈi rii aˈera taua tamaiti iti ra e ua haere atura. Aita râ i maoro roa, ua hoˈi faahou maira oia ma te ata, e teie nei ma te ahu mâ maitai.”

29 Papu maitai e etaeta roa ˈtu â te mau auraa here e tahoê ra te mau metua e te mau tamarii, i taua mau tapao o te haehaa ra. Parau mau, i muri iho, e nehenehe te mau metua e tauturu i ta ratou mau tamarii ia faaohipa i te hoê huru hiˈoraa au maitai no nia i te mau fifi o te oraraa nei, e mau fifi rarahi aore ra e mau fifi nainai. E haapii atu te mau metua ia ratou ia ore ratou ia haafaufaa rahi roa i te mau mea iti haihai ra, ia ite hoi ratou i te ore e haafaufaa rahi ia ratou e ia ore atoa hoi ratou e manaˈo e e mau taata tia vetahi pae, a tiaturi noa ˈtu ai e te titauhia maira ia ratou i te huru tia roa.

A HOROA ˈTU NA I TE HOÊ HIˈORAA MAITAI I TE PAE NO TE MAU MEA FAUFAA

30-32. No te aha e riro ai ei mea faufaa roa ia tauturu oioi te mau metua i ta ratou mau tamarii ia ite e, eaha mau na te mau mea faufaa roa o te oraraa nei?

30 I to tatou nei mau mahana, i te mea hoi e aita te rahiraa o te mau metua i ite e eaha râ te mau mea faufaa aˈe o te oraraa nei, e rave rahi atura ïa mau tamarii teie e paari nei ma te ore roa ˈtu e ite eaha râ taua mau faufaa ra. Te aniani atoa nei hoi vetahi mau metua e e tiamâraa anei to ratou no te faaineine i te huru feruriraa o ta ratou mau tamarii. Ia ore râ hoi ratou e na reira, na te tahi atu ïa mau tamarii, na te feia tapiri mai, na te mau hohoˈa e na te afata teata e na reira mai. E rave rahi mau mea teie e haamǎtaˈu nei i te mau metua: te patu e vai ra i rotopu ia ratou e te mau tamarii, te orure-hau-raa te mau taurearea, te raau taero, te morare apî e te tiamâraa i te pae taatiraa. I te parau mau, ua tupu maitai aˈena hoi te huru o te tamarii, hou aˈe oia e faaruru atu ai i taua mau fifi nei.

31 I muri aˈe i te tahi mau tuatapaparaa i ravehia, ua parau te hoê vea na te mau aivanaa e, “ua papu aˈena te huru o te tamarii hou aˈe oia e haamata ˈi i te haere i te haapiiraa. Ua ite-maitai-hia e e mau tamarii maere haere noa e te ohie hoi ia aratai te mau tamarii aitâ i haere atura i te haapiiraa. (...) Teie râ, ua ite matou e e ohipa maoro mai te mau huru feruriraa e te mau mea ta te tamarii i ite, i nia i to ˈna huru, e e nehenehe atoa hoi e ohipa mai e a muri noa ˈtu”.

32 Parau mau, e nehenehe te mau peu maitai e mono i te mau peu iino, e ma te faaite mai i te ohipa e tupu ia haamâuˈa-noa-hia te mau matahiti faufaa roa, teie â ta te tahi taata maimi i parau: “Mea ohie roa ia aratai i te hoê tamarii i roto i na matahiti matamua e hitu o to ˈna oraraa, rahi noa ˈtu â tatou i te tiai, rahi noa atoa ïa te vahi ta ˈna e faaea ra i te etaeta. Hau atu, a mairi noa ˈi te matahiti, e iti noa atoa mai ïa te mau ravea no te taui ia ˈna.”

33. Eaha te mau faaueraa tumu faufaa roa ˈˈe te tia i te mau tamarii ia haapii?

33 E tia i te mau tamarii rii ia haapii rahi i te mau faaueraa tumu matamua, i te mau faaueraa tumu faufaa roa o te faatia hoi ia ˈna ia faataa e eaha te mea tano aore ra te mea hape, eaha te mea maitai aore ra te mea ino. A papai atu ai oia i te mau kerisetiano no Ephesia, ua aˈo atura Paulo ia ratou ia rave mai i te ite mau, i te na ôraa ˈtu e: “Ia ore tatou ia aueue noa i te mataˈi ra, i tera parau, i tera parau, mai te tamarii ra, i te ravea a te taata nei, e te paari i te mau peu atoa o te haavare ra: ia tapea maite râ i te parau mau ma te aroha, ia tupu i te auraa ˈtu ia ˈna i te upoo ra i te Mesia, i te mau mea atoa nei.” (Ephesia 4:13-15). Ia faataere te mau metua i te faatupu i roto i ta ratou mau tamarii i te here o te parau mau, i te haerea tia e te mau mea tia atoa e te mau mea maitatai atoa, e riro ïa ratou i te ore e paruruhia i mua i te hape e i mua i te ino. E rave rahi mau metua teie e vaiiho nei i te mau matahiti hou ta ratou mau tamarii e haere ai i te haapiiraa ia mairi, ma te ore hoi ratou iho e ite. Ia haapao maitai na outou ia ore roa ˈtu ia tupu mai te reira te huru. Ia fanaˈo na outou i taua mau matahiti ra e ta outou mau tamarii, e mau matahiti faufaa roa hoi no te faaineineraa ia ratou, no te horoa ˈtu na ratou i te hoê hiˈoraa maitai i te pae no te mau faufaa. Ia na reira outou, e riro paha ïa outou i te ape i te peapea i muri iho. — Maseli 29:15, 17.

34. No te aha te mau faaueraa tumu au maitai e riro ai ei mea faufaa roa, e i hea roa e itehia ˈi te reira?

34 “Te mou nei hoi te huru o teie nei ao”, ta te aposetolo i faaauruahia ïa i papai. E papu-maitai-hia te reira i roto i te tauiraa te manaˈo no nia i te mau tumu parau i te pae materia, i te pae no te here e i te pae morare (Korinetia 1, 7:31). Mea iti roa te mau mea aifaito i roto i teie nei ao. E tia i te mau metua atoa ia ite e, na nia i to ratou tiaraa taata, e nehenehe ratou e ore e manuïa i roto i te tahi mau tuhaa. No reira, mai te peu e mea faufaa roa na ratou te oaoaraa i teie nei e a muri aˈe o ta ratou mau tamarii, e aratai ratou i ta ratou mau tamarii ia au i te mau faaueraa tumu au maitai. E na reira ratou na roto i te haapiiraa ˈtu mai to ratou iho â aruaruraa mai â, noa ˈtu eaha te mau tumu parau te tia ia tuatapapa aore ra te mau fifi te tia ia faatitiaifaro, e tia ia tatou ia fariu tia i nia i te Parau papaihia a te Atua ra, oia hoi te Bibilia, e itea mai ai ia tatou te mau pahonoraa maramarama maitai e te faufaa atoa hoi. Noa ˈtu â ïa e riro te oraraa nei no ratou ei oraraa arepurepu e te poiri atoa hoi, e vai noa mai taua Parau nei ei ‘lamepa no to ratou avae, e turama i to ratou haerea’. — Salamo 119:105.

35. Eaha te faufaaraa no te mau metua ia haapii i ta ratou mau tamarii?

35 Oia mau, ua riro mau â te vai tamarii-rii-raa, ei tau tano maitai no te faatupu i roto i ta outou tamarii i te hoê hiˈoraa i te pae no te mau mea faufaa o te turu mai ia ratou i roto i te taatoaraa o to ratou oraraa. Aita e toroa nehenehe roa ˈˈe e te faufaa roa ˈˈe maoti râ te haapiiraa i ta outou mau tamarii. I to ratou iho â fanauraahia mai e i to ratou vai-tamarii-rii-roa-raa ra, e tia ˈi ia haapii ia ratou.

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 117]

Ia faariro na outou i te taioraa i te buka ei ohipa au mau.