Eaha to roto?

Tapura tumu parau

‘Ia aroha hohonu tatou te tahi i te tahi’

‘Ia aroha hohonu tatou te tahi i te tahi’

Pene 17

‘Ia aroha hohonu tatou te tahi i te tahi’

1, 2. a) Eaha te mea e haaputapû pinepine nei i te feia e haere matamua mai i te mau putuputuraa a te mau Ite o Iehova? b) Nafea e itehia ˈi teie â huru i roto i ta tatou mau tairururaa rarahi?

 MEA PINEPINE, ia haere matamua mai te hoê taata i te hoê putuputuraa i roto i te amuiraa o te mau Ite o Iehova, e putapû roa oia i te here e itehia ra i reira. E ite oia i te reira i te auhoaraa hohonu e taai ra i te mau melo o te amuiraa, na reira hoi te farii-popou-raa i faaitehia ˈtu i nia ia ˈna.

2 I roto i ta tatou mau tairururaa, te ite-atoa-hia ra te haerea maitai o te rahiraa o te mau taata e amui mai. Teie ta te hoê taata papai vea i papai no nia i taua huru putuputuraa ra: ‘Aita roa e taata i raro aˈe i te mana o te raau taero aore ra o te ava. Aita e tuôtuôraa. Aita e maniania. Aita hoi e turairairaa. Aita e taata e faaô na roto no te haere roa i mua. Aita e tuhi e aita atoa e faaino. Aita roa ˈtu e parau hauti hairiiri e aita atoa e parau faufau. Aita e auauahi. Aita e eiâraa. Aita e taata e hue haere noa i te pehu na nia i te matie. E peu matau-ore-hia hoi teie.’ E mau tapao anaˈe te reira no te aroha, o te aroha “eita e rave i te mea au ore, eita e imi i te maitai no ˈna iho”. — Kor. 1, 13:4-8.

3. a) No nia i to tatou here, eaha te tia ia tatou ia ite i roto i te roaraa o te tau? b) Eaha te huru aroha te tia ia tatou ia faaohipa no te peeraa ˈtu i te hiˈoraa o te Mesia?

3 Na roto i to ratou here e itehia ˈi te mau kerisetiano mau atoa (Ioane 13:35). A paari noa ˈi tatou i te pae varua, e tia ïa ia tatou ia faaite hau atu â i teie huru. Te pure ra te aposetolo Paulo “ia tupu maite â” to to ˈna mau taeae aroha. (Phil. 1:9; Tes. 1, 3:12.) Area o Petero râ, ua aˈo atu ïa oia i te mau kerisetiano ia rahi â to ratou aroha i “te hui taeae”. (Pet. 1, 2:17.) Mai te peu e na te aroha e turai ra ia tatou, eita ïa tatou e amuimui noa ˈtu e to tatou mau taeae ma te ore tatou iho e haamatau roa ˈtu ia ratou. Eita hoi e navai noa te aroharaa ˈtu ia ratou i te tahi noa mau taime. Oia mau, te faaite ra te aposetolo Ioane e ia aroha ˈtu tatou i te taata ma te haapae ia tatou iho, e tia ˈi. Ua papai oia e: “O te mea teie i ite ai tatou i te aroha, oia [te Tamaiti a te Atua] i horoa i to ˈna iho ora no tatou: e ia horoa atoa tatou i to tatou ora no te mau taeae e tia ˈi.” (Ioane 1, 3:16; Ioane 15:12, 13); E ineine mau ra anei tatou no te horoa i to tatou iho ora no to tatou mau taeae? Teie nei râ, ua ineine tatou i te haere i hea roa no te tauturu atu ia ratou, noa ˈtu e e haafifi te reira ia tatou?

4. a) Nafea tatou e nehenehe ai e faaite rahi atu â i to tatou aroha? b) No te aha e mea faufaa ia here hohonu te tahi i te tahi?

4 Hau atu i te mau ohipa e faaite ra i te huru feruriraa faatusia, e mea tia atoa ia faatupu tatou i te manaˈo here mau no to tatou mau taeae. Te aˈo mai nei te Parau a te Atua ia tatou e: “Ei atiraa aroha mau to outou ia outou iho, i te aroha taeae ra.” (Roma 12:10). Mai te reira iho â tatou i nia i te tahi mau taata. E nehenehe anei râ ta tatou e faaite i te reira i te tahi atu pae? I te mea e, te fatata noa maira te hopea o teie amuiraa tahito, e mea faufaa mau ïa no tatou ia haafatata hau atu â i to tatou mau taeae. Te parau mai nei hoi te Bibilia ia tatou e: “Ua fatata râ te hopea o te mau mea atoa nei (...). O te aroha, ia uˈana maite ïa ia outou outou iho: e moe hoi te hapa e rave rahi i te aroha.” — Pet. 1, 4:7, 8.

5. No te aha e ere i te mea tano ia manaˈo e eita e itehia te fifi i rotopu i te mau melo o te hoê amuiraa?

5 Oia mau, a vai taata hara noa ˈi tatou, e nehenehe atoa tatou e haamauiui i to taata-tupu. Area ratou ra, e rave faahou ratou i te hara i nia ia tatou na roto e rave rahi mau ravea (Ioane 1, 1:8). Ia tupu anaˈe ïa taua mau fifi ra, eaha ïa te tia ia outou ia rave?

Ia tupu anaˈe te mau fifi

6. a) No te aha eita te mau aˈoraa a te Bibilia e tuea noâ i ta tatou e hinaaro nei e rave? b) Eaha râ tei itehia mai ia pee anaˈe tatou i taua mau aˈoraa ra?

6 Te horoa mai nei te mau Papai i te aratairaa e hinaarohia ra e tatou, aita râ te reira e tuea pinepine ra e to tatou mau hinaaro e faaite maitai ra e e feia hara tatou (Roma 7:21-23). Mai te peu râ e tutava tatou iho ma te mafatu taatoa ia pee i teie mau aˈoraa, e faaite papu ïa tatou e te hinaaro mau nei tatou ia auhia mai tatou e Iehova, e e maitai roa ˈi to tatou here i to tatou taata-tupu.

7. a) Ia faainoino mai te hoê taata ia tatou, no te aha eita e tia ia tatou ia tahoo atu? b) No te aha eita ta tatou e nehenehe e ape noa i te taeae tei faainoino mai ia tatou?

7 Ia inoino anaˈe ratou, e imi te tahi mau taata i te tahoo atu i te taata tei faainoino ia ratou. E faarahi roa ˈtu â ïa te reira i te fifi. Mai te peu e mea titauhia te utua, e vaiiho ïa tatou e na te Atua ïa te reira tuhaa (Mas. 24:29; Roma 12:17-21). E ore roa ˈtu vetahi e tâuˈa faahou atu i tei faaino mai ia ratou ma te aperaa ˈtu ia ˈna. Eita roa râ e tia ia tatou ia na reira i te feia i tahoê mai ia tatou no te haamori ia Iehova, no te mea ua taaihia te faufaa no ta tatou haamoriraa i nia i to tatou here i to tatou mau taeae (Ioane 1, 4:20). E nehenehe mau anei tatou e parau e te here ra tatou i te hoê taata eita hoi tatou e paraparau atu ia ˈna aore ra e huru-ê-hia tatou ia ite noa ˈtu ia ˈna? Eita, e tia râ ia tatou ia haavitiviti noa i te tatara i te fifi. Nafea râ ïa?

8, 9. a) Mai te peu e faainoino mai te hoê taeae ia tatou, eaha te tia ia tatou ia rave? b) Eaha ˈtura ïa mai te peu e mea pinepine taua taeae ra i te rave i te hara i nia ia tatou? c) No te aha tatou e na reira ˈi, e na te eaha e tauturu mai ia tatou?

8 No taua tumu ra, ua papai aˈera te aposetolo Paulo e: “E faaoromai te tahi i te tahi, e e faaore te tahi i ta te tahi hapa, ia pariraahia ta te tahi i te tahi; mai [ta Iehova] atoa i faaore i ta outou na, e na reira atoa outou.” (Kol. 3:13). E na reira anei outou, noa ˈtu e e mea pinepine te hoê taata i te rave i te hara i nia ia outou?

9 Te uiui noa ra te aposetolo Petero e e hitu anei taime ia faaore oia i te hara a to ˈna taeae. Ua pahono atura râ Iesu ia ˈna e: “Aore au i parau atu ia oe e, Ia hitu; ia hitu râ ahuru i te hituraa.” No te aha hoi? Ua faataa ˈtura Iesu na roto i te hoê faahohoˈaraa e faaite maira i te rahiraa o ta tatou hara i mua i te Atua ia faaauhia i ta te hoê taata e nehenehe e rave i nia ia tatou (Mat. 18:21-35). Te hara nei tatou i mua i te Atua i roto e rave rahi mau tuhaa i te mau mahana atoa, na roto paha i te mau ohipa miimii, te mea pinepine roa na roto ïa i ta tatou mau parau aore ra i to tatou mau manaˈo, aore ra te oreraa tatou e rave i ta tatou mau hopoia. Peneiaˈe, aita hoi tatou e ite ra i ta tatou mau hape. Aore râ mea pinepine na te hoê oraraa ru noa e tapea ia tatou ia feruri hohonu i nia i ta tatou mau hape mai tei au. Teie râ, e tia hoi i te Atua ia titau mai e ia aufau tatou i ta tatou mau hara o to tatou ora (Roma 6:23). Tera râ, te faaite tamau noa mai nei râ oia i to ˈna aroha ia tatou (Sal. 103:10-14). E mea tia iho â ïa ia ani mai oia e ia na reira atoa ˈtu tatou i to tatou taata-tupu (Mat. 6:14, 15; Eph. 4:1-3). Mai te peu e na reira tatou, te faaite ra ïa tatou e ua noaa ia tatou te here o te ore “e manaˈo ino ia vetahi ê”. — Kor. 1, 13:4, 5; Pet. 1, 3:8, 9.

10. Eaha te tia ia tatou ia rave mai te peu e e riri mai te hoê taeae ia tatou?

10 I te tahi mau taime râ, noa ˈtu aita tatou e riri ra i to tatou taeae, o o ˈna râ te riri mai ia tatou. Eaha ïa te tia ia tatou ia rave? E tia ia tatou ia aparau oioi atu ia ˈna, no te faatupu faahou i te hau. Te faaitoito mai nei te Bibilia ia tatou ia rave i te taahiraa avae matamua (Mat. 5:23, 24). Oia mau, e ere te reira i te mea ohie. E titauhia ïa te here e te haehaa. Mea puai mau anei teie mau huru i roto ia outou iho no te turai ia outou ia pee atu i teie aˈoraa a te Bibilia? Tera te hoê tapao faufaa mau o te tia ia outou ia titau.

11. Mai te peu e e haafifi te haerea o te hoê taeae ia tatou, eaha ïa te tia ia tatou ia rave?

11 Teie nei râ, e nehenehe atoa outou e fifihia i te haerea o tera aore ra tera kerisetiano. E ere paha outou anaˈe. E ere anei i te mea maitai ia haere atu e paraparau atu ia ˈna? E, e nehenehe. Mai te peu e e faataa ˈtu outou ia ˈna i te fifi ma te here, e nehenehe ïa e itehia mai te mau faahopearaa maitatai roa. A aniani râ ia outou iho na mua ˈˈe: ‘Te faahapa mau ra anei te mau Papai i to ˈna mau haerea? Aore ra, no roto mai anei te fifi mau i te mea e mea taa ê to ˈu huru oraraa e ta ˈu mau peu i ta ˈna iho?’ Mai te peu e, e, a haapao maitai ïa eiaha outou e haava i to outou taeae ia au i ta outou iho huru hiˈoraa (Iak. 4:11, 12). Oia mau, te farii nei Iehova ma te paetahi ore i te mau huru taata atoa e te horoa nei oia ma te faaoromai i te taime e au ia haere ratou i mua i te pae varua.

12. a) Ia rave-anaˈe-hia te hoê hape ino mau i roto i te amuiraa, na vai ïa e haapao i te reira? b) I roto i tei hea huru tupuraa e tia ˈi i te taata tei faainohia ia haere na mua e farerei i tei faaino mai ia ˈna? Eaha ïa ta ˈna tapao e titau atu?

12 Mai te peu râ e rave te hoê kerisetiano i te hape ino mau, e tia ïa ia haapao-oioi-hia te reira. Na vai râ te reira e rave? Te mea matauhia, na te mau matahiapo ïa. Teie râ, mai te peu e e fifi no nia i te pae tapi hooraa tauihaa e vai ra i rotopu i te mau taeae, aore ra no nia i te hoê parau faaino tei haamauiui i te hoê taata, e tia ïa na mua ˈˈe ia haere te taata tei faainohia e farerei i te taata tei faaino mai ia ˈna no te tamata i te tauturu atu ia ˈna. E mea fifi mau te reira, teie râ, o ta Iesu ïa e titau mai nei (Mat. 18:15-17). E tauturu mai to tatou here i to tatou taeae e to tatou hinaaro mau ia faaea noa oia i roto i te amuiraa ia rave i teie hopoia no te haaputapû i to ˈna mafatu, ia au i ta tatou e nehenehe e rave. — Mas. 16:23.

13. Na te aha e tauturu mai ia tatou ia rave i te hiˈoraa maitai no nia i te mau fifi e tupu mai i rotopu ia tatou e te tahi atu taeae?

13 Ia tupu anaˈe mai te hoê fifi, rahi aore ra haihai, e mea maitai ia feruri tatou i te huru hiˈoraa o te Atua no nia i te reira. Eita roa ˈtu te Atua e farii i te hara, ua ite maitai râ oia e te vai ra te hara i roto ia tatou tataitahi. I te tau mau ra, e haapao iho â Iehova ia tamâhia ta ˈna faanahonahoraa i te feia hara o te ore e tatarahapa. Area tatou râ, e faaea nei i roto i te amuiraa, te fanaˈo nei tatou i to ˈna faaoromai e to ˈna hamani maitai. Ua horoa mai Iehova i te hiˈoraa o ta tatou e pee atu. E ia na reira tatou, e itehia ïa i nia ia tatou to ˈna here. — Eph. 5:1, 2.

“Ia mahora outou”

14. a) No te aha o Paulo i faaitoito ai i to Korinetia ia ‘haamahora’ ia ratou? b) Ia au i te mau irava bibilia i faahitihia, no te aha e tia ˈi ia tatou ia feruri maite i nia i te reira?

14 E rave rahi avae to Paulo faaitoitoraa i te amuiraa no Korinetia. Ua haa oia no te tauturu i te mau taeae no taua oire ra o ta ˈna hoi e here rahi ra. Aita râ te tahi pae o ratou i here atu ia ˈna. Ua faaino uˈana ˈtu râ ratou ia ˈna. No reira Paulo i aˈo atu ai ia ratou e ‘ia mahora’ ratou i to ratou faaiteraa ˈtu i to ratou here (Kor. 2, 6:11-13; 12:15). E mea tia ia hiˈopoa tatou paatoa e mea nafea râ tatou i te hereraa ˈtu ia vetahi ê e ia imi i te mau ravea atoa ia ‘haamahora ia tatou atoa’. — Ioane 1, 3:14; Kor. 1, 13:3.

15. Na te aha e turai ia tatou ia atuatu i te hoê here hohonu mau no te feia o ta tatou e ore e au maitai ra?

15 Mea fifi anei no tatou i te haafatata ˈtu i te tahi o to tatou mau taeae? No reira, a faaitoito anaˈe na no te faaore i ta ratou mau hape rii, mai ta tatou atoa hoi e hinaaro nei ia na reira atoa ratou ia tatou, e na te reira e tamahanahana i te mau taairaa e vai ra i rotopu ia tatou (Mas. 17:9; 19:11). Hau atu â, ia faaitoito anaˈe na tatou ia hiˈo i to ratou mau vahi maitai e ia haapao noa tatou i te reira, e manaˈo maitai ïa to tatou no nia ia ratou. Ua tapao anei tatou e mea nafea to Iehova faaohiparaa i teie mau taeae? Mai te peu e e haafaufaa tatou i te reira, e rahi mau ïa to tatou here ia ratou. — Luka 6:32, 33, 36.

16. Ma te tapea noa mai i te hoê feruriraa tano, nafea tatou e nehenehe ai e ‘haamahora’ i to tatou here i te mau melo o ta tatou amuiraa?

16 Oia mau, e otia to te maitai o ta tatou e faatupu no te tahi pae. Eita paha ta tatou e nehenehe e aroha ˈtu i te taatoaraa o te amuiraa i te mau putuputuraa atoa. Ia faatupu anaˈe tatou i te hoê tamaaraa e to tatou mau hoa eita iho â ta tatou e nehenehe e titau i te taatoaraa. Hau atu â, te vai ra to tatou mau hoa rahi o ta tatou e amuimui pinepine nei. Eita anei râ ta tatou e nehenehe e ‘haamahora ia tatou’? E nehenehe anei tatou e rave tau minuti rii noa i te mau hebedoma atoa no te haamatau atu i te hoê melo o ta tatou amuiraa e ere oia i te hoa rahi no tatou? E nehenehe anei ta tatou e titau i te tahi mau taeae o ta tatou i ore i matau maitai ia haere mai e poro e o tatou? Mai te peu e e here hohonu mau to tatou te tahi i te tahi, e itehia e tatou i te mau ravea no te faaiteraa i te reira.

17. Mai te peu e e haaatihia tatou e te mau taeae aita tatou i matau maitai, nafea tatou ia faaite e te here hohonu nei tatou ia ratou?

17 Ua riro te mau tairururaa rarahi ei mau ravea maitai roa no te ‘haamahoraraa’ i to tatou here. E amui mai tau tausani taeae i reira. Oia mau, eita ta tatou e nehenehe e haamatau ia ratou paatoa. Tei ia tatou râ te faaiteraa ˈtu e mea faufaa aˈe na tatou to ratou maitai i to tatou iho. Hau atu â, e nehenehe tatou e haapao atu i te taata taitahi e haaati ra ia tatou na roto i te paraparauraa ˈtu ia ratou ia faaoti anaˈe te mau putuputuraa. Te vai ra te hoê mahana e riro ai te mau taata atoa o te fenua nei ei taeae e ei tuahine tei tahoê i roto i te haamoriraa a to ratou Atua e to ratou Metua hoê roa. Auê ïa te oaoa i te haamatauraa ˈtu ia ratou paatoa e i te iteraa ˈtu i to ratou mau huru maitai e rave rahi e! Na to tatou here hohonu ia ratou e horoa mai i te hinaaro ia na reira. No te aha e ore e haamata i teie nei iho â?

Ei haapoto-noa-raa

● Mea nafea te mau kerisetiano ia faatitiaifaro i to ratou mau fifi? E no te aha?

● A paari noa ˈi tatou i te pae varua mea nafea ia faarahi atu â i to tatou here?

● Nafea tatou ia faaite i te hoê here hohonu i te feia e ere ratou te mea matau-roa-hia e outou?

[Uiraa haapiiraa]