Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te patoiraa te tia i te mau mea atoa i poietehia ia faaruru

Te patoiraa te tia i te mau mea atoa i poietehia ia faaruru

Pene 6

Te patoiraa te tia i te mau mea atoa i poietehia ia faaruru

1. a) Eaha te tumu parau patoiraa ta Satani i faatupu i Edene ra? b) Nafea taua uiraa ra e papu-maitai-hia ˈi i roto i ta ˈna mau parau?

 UA FAATUPU te orure hau i tupu i roto i te ô i Edene ra, i te hoê patoiraa faufaa roa no te mau mea atoa i poietehia. Ia Satani i parau atu ia Eva, ua faahua parau aˈera oia ia ˈna e te erehia ra raua ta ˈna tane i te tahi mea faufaa roa. Teie hoi ta ˈna i ani atu: “Ua parau mai te Atua e, Eiaha orua e amu i to te mau raau atoa o te ô nei?” Ua pahono maira oia ia ˈna i ta te Atua i parau no nia i te hoê noa raau: “Eiaha orua e amu i to te reira; eiaha hoi orua e rave noa ˈtu, a pohe orua.” I reira to Satani pari-roa-raa ia Iehova i te haavare, i te na ôraa e aita te ora o Eva e to Adamu atoa hoi i taaihia i to raua auraroraa ˈtu i te Atua. Ua hinaaro oia e parau e te faaere ra te Atua i te mau mea o ta ˈna i poiete, i te tahi taoˈa maitai: te haamauraa ratou iho i ta ratou mau ture i roto i te oraraa. “E ore roa orua e pohe, ua ite hoi te Atua e, o ta ˈna ïa i parau mai, ua amu anaˈe orua i to reira, e araara ïa to orua mata, e e riro orua mai te Atua ra te huru, i te ite i te maitai e te ino.” (Gen. 3:1-5). Ua turai aˈera o Satani ia Eva ia tiaturi e mea maitai aˈe no ˈna ia rave oia iho i ta ˈna mau opuaraa. Te patoi ra hoi oia i te tiaraa o te Atua ia faatere i nia i te mau mea o ta ˈna i poiete e tae noa ˈtu i ta ˈna huru faatereraa ia ratou. Te patoiraa e itehia ra i ǒ nei no nia ïa i te faatereraa i te ao taatoa nei.

2. Eaha tei nehenehe e paruru i na taata matamua?

2 E nehenehe hoi to ˈna here ia Iehova e paruru ia Eva, e to ˈna faatura i te mana a ta ˈna tane e tapea mai ia ˈna i te rave i te ino. Ua manaˈo noa râ oia i te haamaitairaa no taua noa iho taime ra. Ua hinaaro aˈera oia i te taoˈa i opanihia ra. Ma te fati i raro aˈe i te huru feruriraa o Satani, ua ofati aˈera oia i te ture a te Atua, e i muri iho, ua aratai atoa aˈera oia ia Adamu i roto i taua eˈa ra. Noa ˈtu â ïa e aita oia i haavarehia e Satani, ua faaite atoa oia e aita roa ˈtu oia e mauruuru ra i te aroha o te Atua. Aita oia i tâuˈa i te mana o Iehova e ua tahoê atura oia i to ˈna ora i to ta ˈna vahine faaroo ore. — Gen. 3:6; Tim. 1, 2:13, 14.

3. a) Eaha ˈtu â te tumu parau faufaa roa i taaihia i te patoiraa a Satani i te mana hope o Iehova? b) O vai atu â tei ô mai i roto i taua tumu parau patoiraa ra?

3 Aita te orureraa o Satani i te faatereraa mana hope a Iehova, i mau noa i nia i te mau ohipa i tupu i Edene. I muri aˈe i taua huru manuïaraa na ˈna ra, ua faahapa atoa aˈera oia i te haapao maitai o te tahi atu mau mea i poietehia e Iehova. Inaha, o te tahi atura ïa tumu parau e ati maitai i te tumu parau matamua tei itehia mai. Ua rahi roa ˈtura taua patoiraa ra inaha, ua ô atoa mai te mau huaai a Adamu e te mau tamarii varua a te Atua, e tae noa ˈtu ta ˈna Tamaiti fanau-tahi, herehia e ana ra, i roto i teie ohipa. I te mau mahana o Ioba, ua faahua parau aˈera o Satani e mai te peu e e tavini te mau taata ia Iehova, e ere roa ˈtu ïa no to ratou here ia ˈna e ta ˈna faatereraa, no te tahi râ mau tumu miimii. Ua parau aˈera oia e mai te peu e e roohia ratou i te mau tamataraa teimaha mau, e topa paatoa ïa ratou no to ratou mau hinaaro miimii. Ua tano anei o ˈna? — Ioba 1:6-12; 2:1-6; Apo. 12:10.

To ratou huru i mua i taua tumu parau patoiraa ra

4. No te aha te rahiraa o te taata i ore ai e turu i te mana hope o Iehova?

4 Ua ite maitai Iehova e e nehenehe te tahi atu mau taata e apee ia Satani i roto i ta ˈna patoiraa. Inaha, ia ˈna i rave i ta ˈna faaotiraa i te ô i Edene ra, ua faahiti aˈera oia i te parau no te tahi mau mea i poietehia e riro mai ei ‘huaai na te ophi’. (Gen. 3:15.) To roto atoa hoi te mau Pharisea tei tutava e haapohe i te Mesia, e o Iuda Isakariota, i taua huaai ra. Aita noa taua mau taata ra i haamata i te haere na nia i te eˈa ino hou aˈe ratou e taa ˈi i te reira. Aita, ua ite iho â ratou eaha te mea maitai, ua opua maite râ ratou e patoi ia Iehova e i ta ˈna mau tavini. Taa ê atu i te reira, no to ratou ite ore, e rave rahi mau mea i poietehia i ore ai e faaau ia ratou i nia i te mau faaueraa a Iehova. — Ohi. 17:29, 30.

5. a) Taa ê atu ia Eva, mea nafea to te mau taata tei ore i taiva ia Iehova, hiˈoraa i ta ˈna parau? b) Mea nafea to Noa faaiteraa i to ˈna haapao maitai, e nafea tatou e nehenehe ai e fanaˈo roa i to ˈna hiˈoraa?

5 Ua itehia râ te mau tane e te mau vahine faaroo tei hinaaro e ite o vai mau na to ratou Poiete e tei faaite i to ratou haapao maitai i te Atua, ma te farii ia ˈna ei Mana hope no ratou. Ua tuu ratou i to ratou tiaturiraa i nia ia ˈna. Ua ite ratou e ia noaa ia ratou i te ora, e tia ia ratou ia faaroo e ia auraro ia ˈna. O Noa hoi te hoê o ratou. No reira, a parau mai ai te Atua ia ˈna e: “Ua fatata roa te hopea o te taata atoa ra ia ˈu; (...) A tarai oe i te tahi pahi no oe”, ua auraro aˈera o Noa i te hinaaro o Iehova. Ua tamau noa ˈtura te rahiraa o te mau taata o to ˈna tau, tei faaarahia hoi, i te rave i te mau ohipa i matauhia e ratou mai te huru ra ïa e aita roa ˈtu e ohipa taa ê e tupu. E i taua taime ra, ua hamani aˈera o Noa i te hoê araka rahi a tamau noa ˈtu ai i te poro ma te itoito, ma te faaite i te mau haerea tia o Iehova. Ia au i te faatiaraa a te Bibilia, “ua na reira hoi Noa i te mau mea atoa ta te Atua i faaue mai ia ˈna ra, o ta ˈna ïa i rave maite.” — Gen. 6:13-22; hiˈo atoa Hebera 11:7 e Petero 2, 2:5.

6. a) Eaha ˈtu â te tahi huru e taa ê ai te mau taata haapao maitai? b) Mea nafea to Sara faaiteraa i teie mau huru, e nafea tatou e nehenehe ai e fanaˈo mai i to ˈna hiˈoraa?

6 Ua taa ê atoa taua mau taata haapao maitai ra no to ratou faatura hohonu i te mana e no to ratou here ia Iehova. Aita ratou i tia noa ˈˈe ia Eva tei ore i auraro i te mana o ta ˈna tane, aore ra ia Adamu tei ore i tâuˈa noa ˈtu i te ture a Iehova. Area o Sara, te vahine a Aberahama, ua faaite aˈera oia i te mau huru nehenehe mau mai te faatura e te here. Ua farii oia ia Aberahama ei “fatu” no ˈna e te reira i roto roa i to ˈna mafatu eiaha noa na roto i ta ˈna mau parau. Hau atu, mea here mau na ˈna ia Iehova e ua faaite aˈera oia i to ˈna faaroo. Mai ia Aberahama, “te titau ra hoi oia i taua oire niu mau ra [te Basileia o te Atua], o te Atua te faaau e te faatia ra”. — Pet. 1, 3:5, 6; Heb. 11:10-16.

7. a) I roto i tei hea mau huru tupuraa to Mose tururaa i te mana hope o Iehova? b) Nafea tatou e faufaahia ˈi i to ˈna hiˈoraa?

7 Fatata e 430 matahiti i muri aˈe to Aberahama faarueraa i te fenua i reira to ˈna fanauraahia, ua turu aˈera o Mose i te mana hope o Iehova i mua i te pharao o Aiphiti. E ere ïa no te mea e te tiaturi mau ra o Mose ia ˈna iho. Aita, aita hoi oia e tiaturi mau ra i to ˈna aravihi i te pae no te paraparau, ua auraro noa râ oia i te Atua. Ma te tauturu a Iehova e a to ˈna taeae o Aarona, ua tia ˈtura oia e rave rahi taime i mua ia pharao tei faaiita mai i to ˈna aau, no te faaite atu ia ˈna i te parau a Iehova. Ua faaino atoa te tahi mau tamarii Iseraela ia Mose. Teie râ, ua rave oia ma te haapao maitai i te mau mea atoa ta Iehova i faaue mai ia ˈna e rave, e na roto i to ˈna arai o Iseraela i te faaoraraahia mai mai Aiphiti mai. — Ex. 7:6; 12:50, 51.

8. a) Na te aha e faaite mai e ia riro tatou ei taata haapao maitai na Iehova, e ere ïa te auraa e auraro noa ˈtu tatou i te mau faaueraa taa maitai ta ˈna i haapapai? b) Nafea te papu-maitai-raa e eaha mau na taua huru haapao maitai ra ia tauturu ia tatou ia faaohipa i te Ioane 1, 2:15?

8 Aita roa ˈtu te feia mea here na ratou ia Iehova e parau ra e e navai noa ia auraro maite ratou i te ture a te Atua, oia hoi te mau mea i papaihia ra. Ei hiˈoraa, a tamata ˈi te vahine a Potiphara i te faahinaaro ia Iosepha ia faaturi raua, aita roa ˈtu e faaueraa taa maitai a te Atua e opani ra i te faaturi. Teie râ, ia au i ta ˈna i ite no nia i te faaipoiporaa tei haamauhia e Iehova i Edene ra, ua papu mau ia Iosepha e eita roa ˈtu te mau taatiraa i te pae tino e te vahine a te tahi atu taata e fariihia e te Atua. Aita roa ˈtu oia i hinaaro e ite roa ˈtu e tae roa ˈtu i nia i tei hea faito te Atua e vaiiho ai ia ˈna ia pee i to Aiphiti ra haerea. Ua turu oia i te mau haerea o Iehova na roto i te feruri-hohonu-raa i nia i te mau huru faaohiparaa a te Atua i te taata, e i muri iho, na roto i te auraro-maite-raa ˈtu i te mea o ta ˈna e taa ra e o te hinaaro ïa o te Atua. — Gen. 39:7-12; hiˈo i te Salamo 77:11, 12.

9. Mea nafea te haapapuraahia e rave rahi taime e mea haavare mau te pariraa i parihia e te Diabolo i te tau o Ioba?

9 Eita te mau taata i ite e o vai mau na Iehova, e faarue ia ˈna, noa ˈtu e tei roto ratou i te hoê huru tupuraa fifi roa. Ua faahua parau o Satani e e faarue o Ioba i te Atua ia erehia oia i ta ˈna mau faufaa e ia ino roa oia i te pae tino. Inaha, ua haapapu o Ioba e e haavare mau â te Diabolo, noa ˈtu e aita oia e taa ra i te tumu o te mau ati e faateimaha ra ia ˈna (Ioba 2:3, 9, 10). I muri roa ˈˈe, ma te imi noâ i te ravea e haapapu mai e ua tano oia, ua turai aˈera o Satani i te hoê arii no Babulonia tei hae roa, ia haapohe i na ati Hebera tootoru ra i roto i te hoê umu veavea mau, ia ore noa ˈtu ratou e haamori i te tii ta ˈna i faatia, ma te tipapa i mua ia ˈna. Ma te faahepohia mai e maiti i rotopu i te auraroraa i te faaueraa a te arii e te auraroraa i te ture a Iehova e opani ra i te haamori idolo, ua faaite papu maitai atura na taurearea tootoru nei e e tavini ratou i to ratou Atua Mana hope o Iehova. Mea faufaa aˈe na ratou i to ratou haapao maitai i te Atua, i to ratou iho ora. — Dan. 3:14-18.

10. Nafea tatou e nehenehe ai e faaite i to tatou haapao maitai ia Iehova, noa ˈtu to tatou tiaraa taata hara?

10 E faaoti anei tatou e no te riro ei mau taata taiva ore ia Iehova, ia riro mau ïa tatou ei taata tia roa, e te taata e rave i te hara ra, aita roa ˈtu ïa oia i manuïa i roto i taua tuhaa ra? Eiaha roa ˈtu! Te faaite maira hoi te Bibilia i te mau hape i ravehia e Mose. Aita te Atua i au noa ˈˈe i te reira, aita râ oia i faarue mai ia Mose. Te mau aposetolo, e hiˈoraa maitai hoi to ratou i roto e rave rahi mau tuhaa, te vai atoa ra to ratou mau huru paruparu. E titau te oreraa e taiva i te hoê auraro tamau no roto roa mai i te mafatu. Teie râ, e haapao atoa Iehova i to tatou huru tiaraa taata hara e e oaoa roa oia mai te peu e e ore tatou e haavare ite i to ˈna hinaaro ma te opua mau i roto i te mau tuhaa atoa. Mai te peu râ e, no to tatou paruparu, e rave tatou i te tahi ohipa ino, mea faufaa roa ia tatarahapa mau tatou e ia haapao maitai ia ore tatou e faariro i te reira ei ohipa matauhia. E faaite ïa tatou i reira e mea here mau na tatou ta Iehova e manaˈo ra e e mea maitai, e mea riri roa na tatou i ta ˈna e manaˈo ra e e mea ino. Maoti to tatou faaroo i roto i te faufaa o te tusia taraehara o Iesu, e nehenehe tatou e fanaˈo roa i te hoê haava manaˈo viivii ore i mua i te Atua. — Amosa 5:15; Ohi. 3:19; Heb. 9:14.

11. a) O vai i roto i te mau taata tei faaite i te hoê huru paieti tia mau, e eaha ta ˈna i haapapu ia ˈna i na reira? b) E faufaahia tatou i to ˈna hiˈoraa i roto i tei hea tuhaa?

11 Te auraa ra eita ïa ta te mau taata e nehenehe e faatupu i te hoê huru paieti aore ra e ati maite atu i te Atua? I roto fatata hau atu i te 4 000 matahiti, ua riro noa te pahonoraa i taua uiraa nei ei “parau aro”. (Tim. 1, 3:16.) Noa ˈtu â ïa e ua poietehia oia ei taata tia, aita roa ˈtu o Adamu i horoa mai i te hoê hiˈoraa tia no nia i te huru paieti. O vai râ ïa tei nehenehe? Papu maitai e e ere to ˈna mau huaai hara. O Iesu Mesia anaˈe râ te taata i faaite i te hoê huru paieti tia mau, tei ati maite atu i te Atua. Na roto i to ˈna haerea, ua haapapu aˈera oia e e nehenehe atoa ta Adamu, tei fanaˈo na i te mau huru tupuraa faahiahia aˈe, e tapea i te hoê haapao maitai tia roa ahiri oia i hinaaro. Eita roa ˈtu ïa e tia ia faainohia te mau mea i poietehia e te Atua. O Iesu Mesia te hiˈoraa ta tatou e faaitoito i te apee atu, eiaha noa na roto i te faaiteraa i to tatou auraro i te ture a te Atua, na roto atoa râ i te faaiteraa i to tatou huru paieti, to tatou iho ati-maite-raa ˈtu ia Iehova, te Mana hope o te ao atoa nei.

Eaha to tatou tiaraa?

12. No te aha e tia ˈi ia tatou ia ara maitai i nia i to tatou huru i mua i te mana hope o Iehova?

12 Ma te papu maitai, e tiaraa to tatou i mua i taua tumu parau faufaa mau ra. Mai te peu e e faaite tahaa tatou e no te pae o Iehova tatou, e riro ïa tatou i reira ei tapao na Satani. E tuu mai oia i mua ia tatou i te mau huru fifi atoa e e tamau â oia i te na reira e tae roa ˈtu i te hopea o te amuiraa iino o te mau mea nei. E tia ˈtura ïa ia tatou ia ara maitai (Pet. 1, 5:8). E faaite mai to tatou haerea i to tatou tiaraa mau i mua i taua tumu parau patoiraa faufaa mau ra.

13. a) No hea mai te haavare e te eiâ, no reira hoi tatou e haapae ai i taua mau peu ra? b) A pahono i te mau uiraa o te paratarapha e tuatapapa ra i te mau tupuraa te nehenehe e turai ia tatou ia eiâ aore ra ia haavare. A tuatapapa hoê uiraa i muri aˈe i te tahi.

13 Eita e tia ia tatou ia faariro i te haerea tia ore mai te hoê ohipa faufaa ore no te mea noa ïa e e ohipa matauhia te reira i roto i te ao nei. No te tapea i to tatou haapao maitai, e tia ia tatou ia faaau i to tatou oraraa i nia i te mau haerea tia o te Atua i roto i te mau tuhaa atoa o te oraraa. Ei hiˈoraa, a hiˈopoa na i te mau tuhaa i muri nei:

 1) Ua faaohipa o Satani i te haavare no te aratai i to tatou na metua matamua i roto i te hara. Ua riro maira oia ei “metua no te haavare”. (Ioane 8:44.)

 Eaha te mau taime e haavare ai paha te tahi mau taurearea i to ratou mau metua? No te aha e riro ai ei mea faufaa roa no te mau taurearea kerisetiano ia faarue i taua huru ra (Mas. 6:16-19)?

 Eaha te ohipa e ravehia nei i te pae no te faanavairaa faufaa o te nehenehe e aratai i te hoê taata ia pee i te haerea o “te metua no te haavare” maori hoi i te pee i te Atua o te parau mau (Mika 6:11, 12)?

 Mai te peu e e faahua tatou e e mau taata faahiahia roa tatou e e ere roa ˈtu hoi i te parau mau, mea ino anei noa ˈtu â ïa e eita te reira e faaino ia vetahi ê (Sal. 119:163; hiˈo Ohipa 5:1-11)?

 No te aha e mea faufaa roa ia ore te hoê taata tei rave i te hoê hape ino roa, ia huna i ta ˈna hape ma te haavare (Mas. 28:13)?

 2) A pee ai o Eva e i muri iho o Adamu, i te aˈoraa a Satani e turai ra ia raua ia opua raua iho eaha te mea maitai aore ra te mea ino, ua haamata aˈera raua i te rave i te tahi mea e ere na raua. Ua riro maira raua ei taata eiâ.

 E nehenehe anei tatou e farii i te ohipa eiâ no te mea noa e e mea veve roa te taata eiâ aore ra mea moni roa te taata e eiâhia ra (Mas. 6:30, 31; Pet. 1, 4:15)?

 E iti mai anei te inoraa o te ohipa eiâ mai te peu e e ohipa matauhia te reira i te vahi ta tatou e faaea ra aore ra mai te peu e e ere te taoˈa i eiâhia i te mea faufaa roa (Roma 12:2; Eph. 4:28; Luka 16:10)?

14, 15. a) Eaha te tamataraa te tia i te mau taata atoa ia faaruru ia tae i te hopea o te faatereraa hoê tausani matahiti a te Mesia? b) Mea nafea to tatou haerea i teie nei e nehenehe ai e ohipa i te taime tatou e faaruru ai i taua tamataraa ra?

14 I roto i te faatereraa hoê tausani matahiti a te Mesia, e hurihia o Satani e ta ˈna mau demoni i roto i te abuso, eita ˈtura ta ratou e nehenehe faahou e faahema i te taata. Auê ïa hau e! I muri noa ˈˈe râ i te tausani matahiti, e tuu-faahou-hia mai ratou maa taime iti. E onoono noa Satani e te feia e pee atu ia ˈna i te hamani ino i te feia “moˈa”, oia hoi i te mau taata tei riro faahou mai ei mau taata tia o te ore e taiva. E haere tia ˈtu oia i mua i “te oire herehia ra”, te Ierusalema Apî i nia i te raˈi, e e tamata oia i te faaore i te parau-tia ta ˈna i haamau ia tae i taua taime ra, i nia i te fenua nei. — Apo. 20:7-10.

15 E mea papu maitai e, mai mutaa ihora, e faaohipâ Satani i te haavare, ma te hauti i nia i te miimii e te teoteo, no te turai i te taata ia faarue i to ratou haapao maitai ia Iehova. Mai te peu e e ora ˈtu tatou i taua tau ra, eaha ïa to tatou huru i reira? Eaha ta to tatou mafatu e maiti ia au i te tumu parau patoiraa rahi no nia i te faatereraa i te ao nei? No te mea e mau taata tia anaˈe te mau taata atoa i reira, mea opua-mau-hia ïa te mau ohipa atoa e ravehia ma te auraro ore e e riro te taata e na reira i te roohia i te haamouraa mure ore. Ia nehenehe tatou e tapea i to tatou haapao maitai i taua tau ra, e mea titauhia ia haamatau tatou mai teie atu nei i te auraro oioi noa e i te farii maitai i te mau haapiiraa atoa a Iehova, na roto i ta ˈna Parau aore ra na roto i ta ˈna faanahonahoraa. Ia na reira tatou, e faaite ïa tatou i to tatou here mau ia Iehova, ma te farii ia ˈna ei Arii Mana Hope no te ao nei.

Ei haapoto-noa-raa

● Tei mua te mau mea atoa i poietehia i tei hea uiraa faufaa roa? Eaha to tatou tiaraa i reira?

● Eaha te vahi faahiahia no nia i te huru o te mau tane e te mau vahine tei faahitihia i te api 49 no nia i to ratou haapao maitai ia Iehova?

● No te aha e mea titauhia ia faatupu tatou i te hoê haerea tia i te mau mahana atoa no te faahanahana ia Iehova?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 49]

Ua turu ratou i te faatereraa mana hope a Iehova

Noa

Sara

Mose

Iosepha

Ioba

Nafea tatou e faufaahia ˈi i to ratou hiˈoraa?