Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te tupu nei te opuaraa a Iehova i roto i te hanahana

Te tupu nei te opuaraa a Iehova i roto i te hanahana

Pene 24

Te tupu nei te opuaraa a Iehova i roto i te hanahana

1, 2. a) Eaha te opuaraa a Iehova no ta ˈna mau mea maramarama i poietehia? b) O vai ma te fetii tahoê o te feia haamori i te Atua? c) No nia i taua parau ra, eaha te tumu parau te tia ia tatou iho ia tuatapapa?

 TE tahoêraa i te mau mea maramarama atoa i poietehia i roto i te haamoriraa mau e te horoaraa ˈtu no ratou te tiamâraa hanahana ei tamarii na te Atua, o te opuaraa ïa ta Iehova i faatupu na roto i to ˈna paari e to ˈna here. Te hinaaro nei te feia atoa mea au na ratou te parau-tia ia tupu mau â taua opuaraa ra.

2 Ua haamata aˈera Iehova i te faatupu i taua opuaraa faahiahia mau ra i to ˈna poieteraa i te mau mea atoa. Te ohipa matamua ta ˈna i poiete o te hoê ïa Tamaiti oia hoi “te anaana hoi oia o to ˈna ra hanahana, e o te hohoˈa mau ïa no ˈna iho”. (Heb. 1:1-3.) Ua riro oia ei Tamaiti fanau tahi i te mea hoi e na te Atua iho i poiete ia ˈna. Mea na roto ia ˈna, te tahi atu mau tamarii i te poieteraahia: na mua te mau melahi, i roto i te mau raˈi e i muri iho te taata i nia i te fenua nei (Ioba 38:7; Luka 3:38). Hoê noa iho fetii rahi roa, taua mau tamarii ra. O Iehova anaˈe hoi to ratou Atua, e o ˈna anaˈe ta ratou e haamori. Ua riro te Arii o teie nei ao ei Metua here mau no ratou. Ua riro atoa anei oia ei Metua no outou, e tei roto atoa anei outou i taua mau tamarii na ˈna ra? A feruri na i te mau taairaa faufaa mau te nehenehe e noaa mai ia outou!

3. a) No te aha aita hoê noa ˈˈe i roto ia tatou nei i riro ei tamaiti na te Atua mai to tatou fanauraahia mai? b) Eaha râ hoi ta Iehova e faaau maira ma te here i te mau taata parau-tia ore?

3 Teie râ hoi te ino, e tia ia tatou ia ite papu e ua faautuahia to tatou na metua matamua i te utua pohe no to raua opua-mau-raa e rave i te hara e ua tiavaruhia ˈˈera raua i rapae i te ô i Edene ra e ua faaruehia ˈˈera raua e te Atua. Mai reira mai, aita ˈtura ïa raua i roto faahou i taua fetii rahi ra (Gen. 3:22-24; hiˈo Deuteronomi 32:4, 5). I te mea hoi e, no roto mai tatou i te taata hara ra o Adamu, ua fanau-paatoa-hia ïa tatou ma te hara. E no te mea hoi e huaai tatou na taua na taata tei tiavaruhia i rapae i te fetii o te Atua, eita ïa ta tatou e nehenehe e parau e e tamarii tatou na te Atua i to tatou fanauraahia mai. Teie râ, ua ite o Iehova e e here mau te tahi mau huaai a Adamu i te parau-tia; no reira ˈtura ïa o ˈna i horoa mai ai ma te here, i te ravea e noaa ˈi te tiamâraa maitai o te tamarii a te Atua ra. — Roma 8:20, 21.

Te tiaraa faahiahia o Iseraela

4. a) No te aha te mau ati Iseraela i riro ai ei mau “tamarii” na te Atua? b) Eaha râ te ore e tia ia tatou ia faaoti?

4 Fatata 2 500 matahiti i muri aˈe te poieteraahia o Adamu, ua farii faahou aˈera o Iehova i te tahi mau taata ia nehenehe â ratou e taai i te mau auraa e o ˈna mai te metua e te tamarii te huru. Ia au i te faufaa ta ˈna i faaau e o Aberahama, ua maiti Iehova ia Iseraela ia riro mai ei nunaa no ˈna. No reira, ia ˈna i parau atu ia pharao i Aiphiti, ua pii aˈera oia ia Iseraela “ta ˈu tamaiti”. (Exo. 4:22, 23; Gen. 12:1, 2.) I muri aˈe, i nia i te mouˈa i Sinai, ua horoa ˈtura oia i ta ˈna Ture i taua mau taata ra, ta ˈna i faariro ei nunaa e ua faaohipa aˈera ia ˈna no te faatupu maitai i ta ˈna opuaraa. I te mea hoi e “pǔpǔ taata mau” ratou no Iehova, ua riro atura ïa te mau ati Iseraela ei mau “tamarii na ˈna”. (Deut. 14: 1, 2; Isa. 43:1.) E, no te mau taairaa taa ê e vai ra i rotopu ia ˈna e vetahi mau taata no taua nunaa ra, ua faariro aˈera Iehova ia ratou ei mau tamarii na ˈna (Par. 1, 22:9, 10). Mai te peu e te reira to ratou tiaraa, no te faufaa ïa ta te Atua i faaau ia ratou. Eiaha râ e faaoti e te fanaˈo ra ratou i te tiamâraa hanahana i fanaˈohia na e Adamu i to ˈna vairaa ei tamarii na te Atua, no te mea tei raro aˈe noâ ratou i te faatîtîraa a te hara e a te pohe.

5. No te aha i erehia ˈi i te nunaa Iseraela i to ˈna mau taairaa faufaa mau e te Atua?

5 Teie râ, ua noaa ia ratou ia au i to ratou tiaraa tamarii na te Atua i te hoê tiaraa faahiahia roa i mua i te aro o te Atua. Ei faahoˈiraa, ta ratou hopoia o te faaturaraa ïa i to ratou Metua e te raveraa i te ohipa no te faatupu i ta ˈna opuaraa. Ua faataa maira Iesu e mea faufaa mau ia rave ratou i taua hopoia ra, eiaha na roto noa i te parauraa e o te Atua to ratou Metua, na roto râ i te ‘faaite-papu-raa’ e e tamarii mau ratou na ˈna (Mat. 5:43-48; Mal. 1:6). Teie râ hoi, aita te nunaa ati Iuda i manuïa i roto i taua tuhaa ra. No reira, i roto i te matahiti hopea o ta ˈna taviniraa i nia i te fenua nei, ua parau atura te mau ati Iuda e hinaaro ra e taparahi ia ˈna e: “Hoê â o matou Metua, o te Atua”, ua pahono maira Iesu ia ratou e mea taa ê roa hoi ta ratou mau ohipa e to ratou manaˈo i taua faahitiraa na ratou ra (Ioane 8:41, 44, 47). I te matahiti 33, ua faaore aˈera te Atua i te faufaa o te Ture, e te niu i reira te haamauraahia te mau auraa taa ê tei tahoê na i te mau ati Iseraela i te Atua, ua mou atoa ïa. Aita râ Iehova i faaea i te farii i te tahi atu mau taata ei tamarii na ˈna.

Te tahoêraa iehova i to ˈna nunaa

6. Eaha te faatereraa ta Paulo e faataa ra i roto i te Ephesia 1:9, 10, e no te aha oia i haamauhia ˈi?

6 I roto i ta ˈna rata i te mau kerisetiano no Ephesia, ua faahiti maira te aposetolo Paulo i te tabura ohipa ta te Atua i haamau no te tahoêraa i to ˈna mau tavini, ia nehenehe te feia faaroo ia riro mai ei mau melo herehia o to ˈna fetii. Ua parau aˈera oia e: “E ua faaite mai [te Atua] ia tatou i te parau aro ra o to ˈna ra hinaaro, to ˈna ra manaˈo hamani maitai i opuahia e ana i roto ia ˈna iho, [no te hoê faatereraa] [teie hoi te auraa “no te hoê faatereraa o te hoê fare”] e ia tae i te tuuraa parau i te hoperaa mau o te mau tau ra, e amui ai oia i te mau mea atoa i te Mesia ra, to te raˈi, e to te ao nei, ei ia ˈna.” (Eph. 1:9, 10). O Iesu Mesia te mauhaa matamua o taua “faatereraa ra”. Auaa oia, e nehenehe ai te huitaata nei e fanaˈo i te haamaitairaa a te Atua, — te tahi pae no te oraraa i nia i te raˈi, e te tahi pae no te ora ïa i nia i te fenua nei, — no te tavini ma te tahoê e te mau tamarii melahi a te Atua tei tapea i to ratou haapao maitai no Iehova.

7. Eaha “to te raˈi”, e ua tahoêhia ratou i roto i tei hea auraa?

7 Mai te mahana Penetekose atu o te matahiti 33, ua haapao na mua te Atua i “to nia i te raˈi”, oia hoi i te feia aiˈa e te Mesia tei maitihia no te faatere ei arii i pihai iho ia ˈna i roto i to ˈna Basileia i nia i te raˈi. No to ratou faaroo i roto i te faufaa o te tusia o Iesu, ua faarirohia ˈˈera ratou e te Atua ei feia parau-tia (Roma 5:1, 2). E inaha, ‘ua fanau-faahou-hia maira’ ratou, oia hoi te auraa ua faatavai te Atua ia ratou ei tamarii na ˈna no te ora ˈtu i nia i te raˈi (Ioane 3:3; 1:12, 13). Ua riro maira taua mau taata ra ei nunaa varua o ta te Atua i faaau atu i te faufaa apî, e 144 000 rahiraa melo, ati Iuda aore e ere i te ati Iuda. — Gal. 3:26-29; Apo. 14:1.

8. Eaha te faufaa o te mau taairaa e tahoê ra te feia aiˈa o te Basileia i te Metua ia au i te mau taairaa e fanaˈohia na e te mau ati Iuda i raro aˈe i te ture a Mose?

8 Noa ˈtu to ratou tiaraa taata hara tei roto noâ ratou i te tino taata, te fanaˈo nei te feia aiˈa hopea o te Basileia i te raˈi i teie nei â, i te mau taairaa fatata faahiahia mau e te Metua. No nia i taua mau taairaa ra, teie ta Paulo i papai: “E no te mea e tamarii outou na, ua tuu mai te Atua i te [v]arua [huru manaˈo] o ta ˈna Tamaiti i roto i to outou [mafatu], i te tauraa e, Aba, E tau Metua. E tena na, e ere atura oe i te tavini, e tamaiti râ; e e tamaiti ra, e taata aiˈa ïa na te Atua i te Mesia nei.” (Gal. 4:6, 7). Te parau aramea ra “Aba”, oia hoi te auraa “metua tane”, e parau teie e faataa mai i te here, o te hoê o te mau iˈoa ta te hoê tamarii e parau atu i to ˈna metua tane. No te faufaa o te tusia o Iesu e no te aroha faito ore o te Atua, te atuatu ra taua mau pǐpǐ faatavaihia i te varua moˈa ra i te mau auraa fatata e te hau aˈe i te mau auraa ta te mau taata tia ore e nehenehe e fanaˈo i raro aˈe i te Ture. Teie râ, e hau atu â te oraraa i mua ia ratou i te faahiahia.

9. Nafea ratou ia riro roa mai ei mau tamarii na te Atua?

9 Oia mau, ia tapea ratou i to ratou haapao maitai e tae noa ˈtu i to ratou poheraa, e riro roa mai ïa taua mau kerisetiano ra ei mau tamarii taa ê na te Atua, ia faatiahia mai ratou no te riro atu ei mau taata pohe ore i roto i te mau raˈi. I reira, e noaa mai ia ratou i te haamaitairaa e tavini ma te tahoê i mua roa ia Iehova. Te hoê anaˈe numera iti nainai o taua mau tamarii a te Atua ra teie e toe nei â i nia i te fenua nei. — Roma 8:14, 23; Ioane 1, 3:1, 2.

Te haaputuputuraahia “to te ao nei”

10. a) Eaha “to te ao nei”, e afea ra to ratou tahoêraahia i roto i te haamoriraa? b) Eaha te mau huru auraa ta taua mau taata ra e atuatu ra e o Iehova?

10 Te “faatereraa” e horoa mai i te mau taata te ravea ia haaputuputuhia ratou i roto i te fare o te Atua no te ora ˈtu i nia i te raˈi e tano atoa ïa no “to te ao nei”. Oia mau, ua haaputuputu-atoa-hia te mau taata tei tuu i to ratou faaroo i roto i te tusia o te Mesia, mai te matahiti 1935 maira, ma te tiaturi e e ora e a muri noa ˈtu i nia i te fenua nei. Te faahanahana nei ratou i te iˈoa o Iehova e te faatupu nei i ta ˈna haamoriraa ma te aau hoê i pihai iho i te toea o te mau kerisetiano faatavaihia (Zeph. 3:9; Isa. 2:2, 3). Ma te faatura hohonu, te parau atoa nei ratou ia Iehova e “Metua”, no te mea te farii nei ratou e o ˈna anaˈe te Tumu no te ora. I te tahi aˈe pae, te faaitoito nei ratou i te faatupu i to ˈna mau huru maitai, ma te faaohipa i ta te Atua e titau maira i ta ˈna mau tamarii. Hau atu, te fanaˈo nei ratou i te haamaitairaa a te Atua na roto i to ratou faaroo i roto i te toto i niniihia e Iesu (Mat. 6:9; Apo. 7:9, 14). Teie râ, ua ite ratou e e tiâ ia ratou ia tiai e e oaoa ˈtu ai ratou i te mea e e faariro mau te Atua ia ratou ei mau tamarii na ˈna.

11. a) I roto i te Roma 8:19-21, eaha te parau tǎpǔ e tano no te mau taata atoa? b) Eaha te “faaiteraa o te mau tamarii a te Atua” ta ratou e tiai ra ma te rû?

11 Mai ta te Roma 8:19-21 e faaite maira, te tiai noa ra te mau “mea hamanihia nei” i te “faaiteraahia mai o te tamarii a te Atua”, no te mea ia tupu anaˈe te reira, e matara mai ïa ratou i “te tapea ra o te pohe”. E tupu taua “faaiteraa” ra, ia ite te mau taata e ua haamata te mau tamarii a te Atua tei faatavaihia e tei noaa ta ratou faufaa i nia i te raˈi, i te faatere ei arii i pihai iho ia Iesu Mesia, to ratou Fatu hanahana. E tupu na mua te reira na roto i te haamouraahia te amuiraa ino atoa o te mau mea nei, e i muri iho na roto i te mau haamaitairaa e niniihia mai i roto i te tausani matahiti o te faatereraa a te Mesia, anotau i reira taua mau “tamarii a te Atua” ra e faatere ai i pihai iho ia ˈna ei arii e ei tahuˈa. — Apo. 2:26, 27; 20:6.

12. I muri aˈe i te ati rahi, eaha te himene faahanahanaraa ta te mau tamarii varua a te Atua o te upootia mai, e himene, e e tapao te reira no te aha?

12 Ia oti anaˈe te ati rahi, auê ïa te oaoa e ia ite atu i te tau i reira te mau tamarii a te Atua tei apiti atu i te Mesia e tahoê ai i to ratou reo no te arue i te Atua ma te oaoa, i te na ôraa e: “E ohipa rahi e te faahiahia ta oe, e te Fatu ra, o te Atua Mana-Hope ra e; e haerea tia e te parau mau ta oe, e te Arii o te feia moˈa ra e. O vai hoi te ore e mǎtaˈu ia oe e te Fatu e, e te faahanahana i to oe iˈoa? o oe anaˈe hoi tei maitai roa: e hope atoa te mau fenua i te tae mai i mua i to aro ra a haamori ai: ua faaitehia ta oe ra mau utua tia.” (Apo. 15:3, 4). Oia mau, e tahoê te mau taata no roto mai i te mau nunaa atoa no te haamori i te Atua mau. E faatiahia mai hoi te feia atoa i roto i te apoo e e nehenehe atoa ratou e himene i taua himene haamaitai ra ia Iehova.

13. E fanaˈo te feia e ora ˈtu i tei hea tiamâraa i muri noa ˈˈe i te ati rahi?

13 Eita te Diabolo ra o Satani e riro faahou ei “atua o teie nei ao”. Eita ˈtura ïa te mau tavini o Iehova e aro faahou i ta ˈna faaohiparaa iino (Kor. 2, 4:4; Apo. 20:1-3). Aita faahou hoi te haapaoraa hape no te faaite hape mai i to tatou Atua here ra, no te faaamahamaha i te totaiete taata. Eita te mau tavini o te Atua mau e ite faahou i te parau-tia ore e eita hoi te mau tia politita e haavî faahou ia ratou. E ite te feia e ora ˈtu na roto i te ati rahi i te hoê tiamâraa faahiahia mau.

14. Nafea ratou e faatiamâhia ˈi i te hara e to ˈna mau faahopearaa atoa?

14 I reira Iesu Mesia, “te Arenio a te Atua, o tei hopoi ê atu i te hara o te ao”, e faaohipa ˈi i te faufaa o to ˈna tusia no te huitaata nei ei tamâraa i ta ˈna mau hara i rave (Ioane 1:29). I to ˈna parahiraa mai i nia i te fenua nei, a parau ai Iesu e ua faaorehia te hara a te hoê taata, ua faaora atoa oia ia ˈna no te haapapu-roa-raa i te reira (Mat. 9:1-7). Oia atoa, mai te raˈi mai oia e faaora semeio mai ai te mau matapo, te mau turi, te mau vava, te mau pirioi, te mau maamaa e te feia atoa e mauiui nei i te tahi atu mau maˈi. Na roto i te faaau-rii-maite-raa ˈtu ma te haapao maitai i nia i te mau haerea tia o te Atua, e nehenehe te feia aau tae e te auraro atoa hoi e haavî roa i roto ia ratou iho i “te ture o te hara”, ia riro hoi to ratou mau hinaaro, ta ratou mau ohipa e to ratou mau manaˈo ei mea au i mua i te Atua e ia ore atoa ratou iho e tatarahapa i te reira (Roma 7:21-23; faaau i te Isaia 25:7, 8 e te Apokalupo 21:3, 4). Hou te hopea o te tausani matahiti, e riro roa ˈtu ai ratou ei mau taata tia roa. E tiamâ roa mai atoa ratou i te hara e ta ˈna faahopearaa iino. I reira hoi ratou e riro roa mai ai ‘ia au i te hohoˈa e te huru o te Atua’ i roto i te hoê paradaiso o te parare roa ˈtu i nia i to tatou palaneta atoa nei.— Gen. 1:26.

15. Ia hope te tausani matahiti, eaha te ohipa ta te Mesia e rave, e no te aha?

15 Ia oti te Mesia i te faahoˈi mai i te huitaata nei i nia i te huru taata tia roa, i reira oia e faahoˈi atu ai i te Metua ra i te faatereraa tei horoahia mai ia ˈna ra no te faatupu i taua ohipa ra. Ta te Korinetia 1, 15:28 ïa e parau ra i te na ôraa e: “E ia tuu-mau-hia te mau mea atoa i raro aˈe ia ˈna ra, e i raro atoa aˈe ïa te Tamaiti iho ia ˈna, i tei tuu i te mau mea atoa i raro aˈe ia ˈna ra, ia riro o te Atua i nia iho i te mau mea atoa i te mau vahi atoa ra.”

16. E faaruru atu te mau taata i te aha, e no te aha?

16 I reira ïa te mau taata tei riro mai ei taata tia e nehenehe ai e faaite e ua maiti mau ratou i te tavini i te Atua ora hoê mau ra e a muri noa ˈtu. No reira, hou oia e farii ai ia ratou ei mau tamarii na ˈna na roto i te arai o Iesu Mesia, e tuu atu Iehova ia ratou i roto i te hoê tamataraa hopea. E tuu-faahou-hia mai o Satani e ta ˈna mau demoni mai roto mai i te abuso. Eita ta ratou aroraa e faaino mai i te mau taata e here mau ra ia Iehova. Te feia râ e ore e tapea i to ratou haapao maitai na roto i te oreraa ratou e faaroo ia Iehova, e riro ïa ratou i te haamou-roa-hia e oia atoa te patoi matamua ra e ta ˈna mau demoni. — Apo. 20:7-10.

17. Ia au i te opuaraa a Iehova, eaha ihora ïa te huru o te mau mea maramarama atoa i poietehia?

17 Na roto i te arai o Iesu Mesia, o Iehova e farii ai i te mau taata tia atoa o te upootia mai i taua tamataraa hopea ra. I reira ïa, e a tahi ra hoi, ratou e ite mau ai i te “tiamâ maitai o te mau tamarii a te Atua ra”. (Roma 8:21.) I reira ratou e apiti mau atu ai i roto i te fetii rahi e te tahoê o te Atua, o Iehova anaˈe hoi te Atua, te Arii o te ao taatoa nei e te Metua here mau. E i reira atoa te mau mea maramarama i poietehia e Iehova, to te raˈi e to te fenua nei, e tahoê-faahou-hia ˈi i roto i te haamoriraa a te Atua hoê mau ra.

Ei haapoto-noa-raa

● Hou te patoiraa i tupu ai i Edene ra, eaha te mau taairaa ta te feia haamori ia Iehova i faatupu e o ˈna iho?

● Eaha te hopoia a te feia i riro mai ei mau tamaiti na te Atua?

● O vai ma i teie mahana te mau tamaiti a te Atua? O vai o te tiâ ia riro mai ei mau tamarii na te Atua, e eaha to te reira auraa e te opuaraa a te Atua no nia i te tahoêraa i roto i te haamoriraa?

[Uiraa haapiiraa]