Eaha to roto?

Tapura tumu parau

A arue ia Ia no ta ˈna ra mau haavaraa!

A arue ia Ia no ta ˈna ra mau haavaraa!

Pene 38

A arue ia Ia no ta ˈna ra mau haavaraa!

1. Eaha te mau parau ta Ioane e faaroo ra “mai te reo o te hoê feia rahi i nia i te raˈi”?

 AORE BABULONIA RAHI faahou! Auê ïa parau apî oaoa e, e ere anei! E ere ïa i te mea maere e te faaroo ra o Ioane i te mau piiraa oaoa e te mau arueraa i nia i te raˈi. “E i muri aˈe i taua mau mea nei, faaroo atura vau i te reo rahi mai te reo o te hoê feia rahi i nia i te raˈi ra, i te na ôraa e, Haleluia: * o te ora, e te hanahana, e te tura, e te mana, tei te Fatu, tei to tatou Atua ïa. E mea mau hoi e te tia ta ˈna ra tuuraa utua: ua faautua iho nei hoi oia i taua faaturi rahi ra, o tei haaviivii i to te ao nei i tana faaturiraa; e ua tahoo oia i te toto o to ˈna ra mau tavini, ta to ˈna rima i haamanii ra. Ua na ô faahou aˈera hoi ratou, Haleluia. * E e tia to ˈna au auahi i te peeraa i nia, e a muri noa ˈtu.”—Apokalupo 19:1-3.

2. (a) Eaha te auraa o te parau “Haleluia,” e i te mea a piti atura taime to Ioane faarooraa i te reira te haapapu ra ïa i te aha? (b) O vai te faahanahanahia ra i te haamouraahia Babulonia Rahi? A tatara i te reira.

2 Haleluia! Teie ïa te auraa o taua parau ra “A arue ia Ia!” ei haapotoraa i te iˈoa o te Atua ra o Iehova. Te faahaamanaˈo ra te reira ia tatou i te hoê faaitoitoraa a te hoê taata papai salamo e: “O tei huti i te aho ra ia haamaitai anaˈe ïa ia Iehova. Halelu Ia.” (Salamo 150:6) I to Ioane faarooraa i te pǔpǔ himene i nia i te raˈi i te himeneraa ma te oaoa rahi “Haleluia.” e piti ïa taime i teie vahi o te Apokalupo, te haapapu maitai maira te reira i te huru tamau noa o te faaiteraa a te Atua no nia i te parau mau. Hoê roa Atua to te mau Papai heleni kerisetiano e to te mau Papai hebera, e o Iehova to ˈna iˈoa. Te Atua o te haamairi ia Babulonia i tahito ua haava ïa e ua haamou oia i teie nei ia Babulonia Rahi. E tia ïa ia faahanahanahia o ˈna no teie ohipa faahiahia e! No ˈna te puai o tei faatopa ia Babulonia Rahi, e ere râ te puai o te nunaa o ta ˈna i faaohipa no te faaanoraa ia ˈna. To tatou ora no ǒ anaˈe ïa ia Iehova.—Isaia 12:2; Apokalupo 4:11; 7:10, 12.

3. No te aha e tia iho â teie haavaraa na te vahine faaturi rahi?

3 No te aha e tano iho â taua haavaraa ra no te vahine faaturi rahi? Ia au i te ture ta Iehova i horoa ia Noa—e na roto i to ˈna arai i te huitaata atoa ïa—ia manii-anaˈe-hia te toto hara ore, te utua o te pohe ïa, e tia ˈi. Ua haapapu-faahou-hia te reira i roto i te Ture a Mose tei horoahia ia Iseraela. (Genese 9:6; Numera 35:20, 21) Hau atu â i te reira, i raro aˈe i te Ture a Mose, o te pohe ïa te utua no te faaturi i te pae tino e i te pae varua. (Levitiko 20:10; Deuteronomi 13:1-5) I te roaraa o te mau tausani matahiti, ua haamanii o Babulonia Rahi i te toto; e e faaturi rahi atoa oia. Ei hiˈoraa, ua aratai te ture a te Ekalesia katolika no Roma e opani etaeta ra i te mau perebitero ia faaipoipo, ia rave ïa i te mau peu taatiraa haama i te pae tino nei, e i teie nei mahana, vetahi i rotopu ia ratou, ua roohia ïa ratou i te maˈi SIDA. (Korinetia 1, 6:9, 10; Timoteo 1, 4:1-3) Ta ˈna râ mau hara rahi, ‘e ua tae hoi te raˈi i te reira,’ o ta ˈna ïa mau ohipa poreneia faufau i te pae varua, o ta ˈna i rave i to ˈna haapiiraa ˈtu i te mau parau haavare e i to ˈna amuiraa ˈtu i te mau taata politita viivii. (Apokalupo 18:5) I te mea e ua roohia o ˈna i te utua hopea, tapiti ihora te hoê feia rahi i nia i te raˈi i te na ôraa e Haleluia.

4. Te faahohoˈa ra te au auahi a Babulonia Rahi i “te peeraa i nia, e a muri noa ˈtu” i te aha?

4 Mai te hoê oire i haruhia, ua tutuihia o Babulonia Rahi e to ˈna au auahi e tia i “te peeraa i nia, e a muri noa ˈtu.” Ia tutui-anaˈe-hia te hoê oire e te mau nuu o tei upootia, e pee noa te auauahi i nia a hope roa ˈtu ai te arahu ama. O te taata te tamata noa ˈˈe i te patu faahou ia ˈna, e paapaa ïa o ˈna, no te mea te vai noa ra te auahi i roto i te mau pueraa parari. I te mea e e pee noa te auauahi i nia “e a muri noa ˈtu” mai nia mai ia Babulonia Rahi ei taipe no to ˈna haavaraa hopea roa, eita roa ˈtu te hoê noa ˈˈe taata e nehenehe e patu faahou i teie oire ino mau. Ua moe ïa te haapaoraa hape e a muri noa ˈtu. Oia mau: Haleluia!—Hiˈo Isaia 34:5, 9, 10.

5. (a) Eaha ta te mau matahiapo e 24 e te mau mea ora e maha e rave ra e e parau ra? (b) No te aha e mea navenave aˈe teie haleluia i te mau haleluia atoa e himenehia ra e te mau pǔpǔ himene a te mau Ekalesia no te amuiraa faaroo kerisetiano?

5 I roto i te hoê orama, ua ite aˈena o Ioane e maha mea ora poietehia e na matahiapo e 24, e faahohoˈa ra i te feia aiˈa i te Basileia i roto i to ratou tiaraa hanahana i nia i te raˈi i te haaatiraa i te terono. (Apokalupo 4:8-11) E i teie nei, te ite faahou ra oia ia ratou i te parauraa i te toru o te haleluia no te faaiteraa e ua haamouhia o Babulonia Rahi. “Ua tipapa ihora te mau peresibutero e piti ahuru ma maha, e na mea ora e maha ra, i raro, haamori atura i te Atua i parahi i nia iho i te terono ra, na ô atura, Amene; Haleluia.” * (Apokalupo 19:4) E amui-atoa-hia ïa teie himene faahiahia mau o te mau haleluia i te “himene apî” i faataehia ˈtu i te Arenio. (Apokalupo 5:8, 9) I teie nei, te himene ra ratou i te himene faahoˈiraa no te upootiaraa faahiahia a Iehova, te Fatu e te Arii mana hope ra, no te faahanahana ia ˈna no ta ˈna upootiaraa rahi i nia ia Babulonia Rahi, te vahine faaturi faufau mau. E mea navenave mau teie mau haleluia eiaha râ te mau haleluia e himenehia ra e te mau pǔpǔ himene no te mau Ekalesia a te amuiraa faaroo kerisetiano, i reira hoi Iehova aore ra o Ia i ore ai i faahanahanahia e i haavahavahahia ˈi. Ua haamamuhia teie nei mau reo haavare o te faaino ra i te iˈoa o Iehova.

6. No vai te “reo” e faaroohia ra, e te titau ra i te feia e faaroo ra ia rave i te aha, e o vai ma tei pahono atu i taua titauraa ra?

6 I te matahiti 1918 to Iehova haamataraa i te haamauruuru i ‘te feia i mǎtaˈu i to ˈna iˈoa, o tei teitei e te haehaa,’ te mau taata matamua i rotopu ia ratou o te mau kerisetiano faatavaihia ïa, tei pohe ma te taiva ore, e o ta ˈna i faatia faahou, e e parahi ai ratou i rotopu i na matahiapo e 24 i nia i te raˈi. (Apokalupo 11:18) Ua tahoê mai te tahi atu â ia ratou no te himene i te mau haleluia, no te mea te faatia maira o Ioane e: “O te hoê reo maira no roto i taua terono ra, i te na ôraa e, E haamaitai i to tatou Atua, o outou atoa o to ˈna ra mau tavini o outou hoi o tei mǎtaˈu ia ˈna ra, o te taata rii, e te feia rarahi.” (Apokalupo 19:5) Taua “reo” ra o te reo ïa no te Afai parau a Iehova, ta ˈna iho Tamaiti o Iesu Mesia, e tia ra i “ropu mai i te terono.” (Apokalupo 5:6) Eiaha i nia i te raˈi noa, i nia atoa râ i te fenua nei, te himene ra “to ˈna ra mau tavini [atoa]” e arataihia ra e te mau melo faatavaihia o te pǔpǔ a Ioane i nia i te fenua. Ma te oaoa rahi, te auraro ra ratou i teie faaueraa e: “E haamaitai i to tatou Atua.”

7. I muri aˈe i te haamouraahia Babulonia Rahi, o vai ma te arue ia Iehova?

7 Oia mau, tei rotopu atoa te mau melo o te nahoa rahi i taua mau tavini ra. Mai te matahiti 1935 mai â, te haere maira ratou i rapae au ia Babulonia Rahi, e te tupu ra i nia ia ratou te parau tǎpǔ a te Atua e: “E faaora hoi oia i te feia i mǎtaˈu ia Iehova, i te taata rii e te feia rarahi atoa ra.” (Salamo 115:13) I muri aˈe i te haamouraahia te vahine faaturi ra o Babulonia, e mau mirioni ïa i rotopu ia ratou e tahoê atoa i te pǔpǔ a Ioane e i te feia rahi i nia i te raˈi ra no te ‘haamaitai i to tatou Atua.’ E i muri iho, ma te feaa ore, e himene atoa ïa te mau taata o tei faatia-faahou-hia i nia i te fenua nei, te feia tuiroo aore ra aita, i to ratou iteraa e ua mou o Babulonia Rahi e a muri noa ˈtu. (Apokalupo 20:12, 15) Ia aruehia Iehova no ta ˈna upootiaraa tuiroo i nia i te vahine faaturi ruhiruhia!

8. E turai te mau pǔpǔ himene arueraa faaroohia e Ioane ia rave tatou i te aha i teie nei iho â, na mua aˈe Babulonia Rahi e haamouhia ˈi?

8 Auê ïa faaitoitoraa e turai ra ia tatou ia haa ma te taatoa i roto i te ohipa a te Atua no to tatou nei tau! Ia pûpû te mau tavini atoa a Ia i to ratou tino taatoa e to ratou ora taatoa, no te faaiteraa ˈtu i te mau haavaraa a te Atua e te utua maitai o te Basileia, i teie nei iho â, e aitâ Babulonia Rahi i faaerehia i to ˈna tiaraa arii vahine e i haamouhia!—Isaia 61:1-3; Korinetia 1, 15:58.

‘Haleluia—ua riro Iehova ei Arii!’

9. No te aha e parare rahi ai te haleluia hopea?

9 Te vai atu â te mau tumu no te oaoaraa, mai ta Ioane e parau ra i te na ôraa e: “Ua faaroo atura vau i te haruru mai te reo o te hoê pupu rahi ra, e mai te haruru miti rahi ra, e mai te haruru patiri rahi ra i te na ôraa e, Haleluia: * tei te Fatu ra [Iehova] tei te Atua Puai hope ra te hau.” (Apokalupo 19:6) Na teie haleluia hopea i faaoti i taua faaiteraa ra, ma te horoaraa i te hoê aifaitoraa tia roa. O te hoê ïa pǔpǔ himene mana rahi e vai ra i nia i te raˈi, e ua hau atu to ˈna reo i te puai i te tahi noa ˈˈe pǔpǔ taata himene, hau atu i te faahiahia rahi i te tahi noa ˈˈe toparaa pape e hau atu i te riaria i te haruru patiri. Te faahanahana ra te mau muriadi reo e vai ra i nia i te raˈi i taua tupuraa ra: “Tei te Fatu ra [Iehova] tei te Atua Puai hope ra te hau.”

10. Mea nafea e nehenehe ai e parau e e haamata Iehova i te faatere i muri aˈe i te haamouraahia o Babulonia Rahi?

10 No te aha te parauhia ra e tei ia Iehova ra te hau? E mau tausani matahiti i teie nei to te hoê taata papai faˈiraa e: “O oe hoi, e te Atua, tau arii mai tahito mai â.” (Salamo 74:12) E mea maoro Iehova i te ariiraa i te reira ïa tau, no te aha ïa te pǔpǔ himene o te ao taatoa nei e himene ai: “Tei te Fatu ra [Iehova] . . . te hau”? No te mea i muri aˈe i te haamouraa o Babulonia Rahi, aita ïa to Iehova e enemi faaahaaha faahou no te raveraa i te faaroo e tia no te Arii mana hope o te ao taatoa nei. Eita ïa te haapaoraa hape e turai faahou i te mau raatira taata nei ia patoi atu ia ˈna. I te toparaa Babulonia i tahito ra mai to ˈna parahiraa puai faatere o te ao nei, ua faaroohia i Siona teie faˈiraa parau upootiaraa e: “Tei to Atua ra te hau!” (Isaia 52:7) I muri aˈe i te fanauraahia mai te Basileia i te matahiti 1914, ua faˈi na matahiapo e 24 e: “E haamaitai matou ia oe, e te Fatu [Iehova], e te Atua . . . no te mea, ua faatupu oe i to oe mana rahi, e ua riro te hau ia oe.” (Apokalupo 11:17) I teie nei e ua ano o Babulonia Rahi, te faaroo-faahou-hia ra taua piiraa e: “Tei te Fatu ra [Iehova] . . . te hau.” Aore e atua faahou tei hamanihia e te taata nei no te patoiraa ˈtu i te mana arii o te Atua parau mau ra o Iehova.

Ua fatata roa te faaipoiporaa a te Arenio!

11, 12. (a) Mea na roto i teihea mau parau to Ierusalema i tahito ra parauraa ˈtu ia Babulonia i tahito ra, ma te horoaraa i teihea faaauraa no nia ia Ierusalema apî e ia Babulonia Rahi? (b) I muri aˈe i te upootiaraa i nia ia Babulonia Rahi, eaha ta te feia rahi i nia i te raˈi e himene ra e e faaite atea ra?

11 “E tau enemi.” Mea na reira Ierusalema, i reira te hiero no te haamoriraa ia Iehova i vai na, i te parauraa ˈtu ia Babulonia haamori idolo. (Mika 7:8) E nehenehe atoa ïa, “te oire moˈa ra, ia Ierusalema apî,” oia hoi te mau 144 000 melo o te vahine faaipoipo, e faaau atu ia Babulonia Rahi mai te hoê enemi te huru. (Apokalupo 21:2) I te pae hopea, ua farerei te vahine faaturi rahi i te fifi, te ati e ua ano oia. Aita roa ˈtu ta ˈna mau peu tahutahu e ta ˈna feia hiˈo fetia i nehenehe e faaora ia ˈna. (Hiˈo Isaia 47:1, 11-13.) Auê ïa upootiaraa rahi mau no te haamoriraa mau!

12 I te mea e ua moe Babulonia Rahi, te vahine faaturi faufau mau e a muri noa ˈtu, e nehenehe ïa tatou e haapao maitai i teie nei i te paretenia viivii ore oia hoi te vahine faaipoipo a te Arenio. No reira ïa te nahoa rahi i nia i te raˈi e arue ai ia Iehova ma te oaoa rahi i te na ôraa e: “E oaoa tatou, e ia rahi atu â te oaoa, e e haamaitai hoi ia ˈna: ua tae hoi i te faaipoiporaa a te Arenio, e ua faanehenehe ta ˈna vahine ia ˈna iho. E ua tuuhia ia ˈna te ahu i te ahu hua teatea e te anaana: e taua ahu hua ra, o te parau-tia ïa a te feia moˈa ra.”—Apokalupo 19:7, 8.

13. I te roaraa o te mau senekele, mea nafea te faaipoiporaa a te Arenio i te faaineineraahia?

13 I te roaraa o te mau senekele, ua faaineine o Iesu, ma te here mau, i taua faaipoiporaa ra i nia i te raˈi. (Mataio 28:20; Korinetia 2, 11:2) Ua tamâ oia i te mau 144 000 melo o te Iseraela i te pae varua, “ia tuu oia ia ˈna i mua i ta ˈna aro, ei ekalesia hinuhinu, ma te porao ore, e te miomio ore, e te mau mea atoa mai te reira te huru: ia moˈa râ, e te ino ore.” (Ephesia 5:25-27) Ia noaa ia ratou “te berabeio i te parauraa a te Atua no nia maira,” e tia ïa i te mau kerisetiano faatavaihia taitahi ia faarue i te huru taata tahito e ta ˈna atoa ra mau peu, ia ahu mai i te huru taata kerisetiano apî e ia rave i te mau ohipa o te parau-tia ‘ma te aau atoa mai te mea e e na te Fatu [Iehova].’—Philipi 3:8, 13, 14; Kolosa 3:9, 10, 23.

14. Mea nafea Satani i te tamataraa i te haaviivii i te mau melo o te vahine faaipoipo a te Arenio?

14 Mai te Penetekose o te matahiti 33 mai â, ua faaohipa Satani ia Babulonia Rahi no te tamataraa i te haaviivii i te mau melo no a muri aˈe a te vahine faaipoipo a te Arenio. I te hopea o te senekele matamua, ua ueue oia i te mau huero a te haapaoraa babulonia i roto i te amuiraa. (Korinetia 1, 15:12; Timoteo 2, 2:18; Apokalupo 2:6, 14, 20) Mea na reira te aposetolo Paulo i te faataaraa i te feia e faatiopa ra i te faaroo a vetahi ê: “E aposetolo haavare hoi te reira, e rave ohipa haavare ïa, i te faahua aposetoloraa na te Mesia ia ratou iho. Eita hoi e maerehia; o Satani hoi te faahua melahi atoa ia ˈna iho no te maramarama.” (Korinetia 2, 11:13, 14) I te roaraa o te mau senekele, ua ahu te amuiraa faaroo kerisetiano apotata, e oia atoa te toea o Babulonia Rahi i te mau faufaa e te mau toroa, “te ahu uraura e te uteute, . . . te auro, e te ofai maitatai ra, e te poe.” (Apokalupo 17:4) Ua amuimui atu ta ˈna upoo faatere haapaoraa e ta ˈna atoa mau pâpa i te mau emepera taparahi taata mai ia Constantin e o Charlemagne. Aita roa ˈtu oia i ahu i “te parau-tia . . . a te feia moˈa.” Mai te hoê vahine faaipoipo haavarevare, ua riro mau oia ei ravea haavare rahi faahiahia mau a Satani. I te pae hopea, ua moê ïa oia e a muri noa ˈtu!

Ua faaineine te vahine faaipoipo a te Arenio ia ˈna iho

15. Mea nafea te mau kerisetiano faatavaihia i te tapaohia, e eaha tei titauhia ia ratou taitahi?

15 Ua fatata ïa e 2 000 matahiti tei mairi i teie nei, ua ineine ïa te mau 144 000 melo o te pǔpǔ a te vahine faaipoipo. Afea râ e nehenehe e parauhia ˈi e ‘ua faanehenehe te vahine faaipoipo a te Arenio ia ˈna’? Mai te Penetekose mai â o te matahiti 33, ua ‘tapao-rii-maite-noa-hia’ te feia faaroo faatavaihia ‘i te varua moˈa i parauhia maira,’ “e tae noa ˈtu i te mahana oraraa ra.” Mai ta te aposetolo Paulo i faataa, o te Atua “oia hoi tei tapao mai ia tatou, e ua horoa mai i te tarahu ra i te [v]arua i roto i to tatou aau [mafatu].” (Ephesia 1:13; 4:30; Korinetia 2, 1:22) Te mau kerisetiano faatavaihia tataitahi, e taata ‘parauhia ïa, e te maitihia’ mai te peu râ e ‘haapao mau’ oia.—Apokalupo 17:14.

16. (a) Afea te aposetolo Paulo i te tapaoraahia, e mea nafea tatou e papu ai i te reira? (b) Afea te vahine faaipoipo a te Arenio e oti roa ˈi i te “faanehenehe[hia]”?

16 I muri aˈe i te mau ahuru matahiti tamataraa, ua nehenehe ia Paulo i te faˈi e: “I tô na vau i te tôraa maitai, ua oti to ˈu hororaa, i mau maite na vau i te parau. E teie nei, te vaiihohia ra te korona o te parau-tia no ˈu, ta te Fatu, ta te hiˈo parau-tia ra, e horoa mai no ˈu ia tae i taua mahana ra; e ere hoi o to ˈu anaˈe ra, o to te feia atoa râ i hinaaro i taua faraa mai no ˈna ra.” (Timoteo 2, 4:7, 8) Te itehia ra e ua tapaohia te aposetolo, noa ˈtu â ïa e te vai noa ra oia i roto i te tino taata nei e e taparahihia hoi oia no to ˈna faaroo. Oia atoa, e tae te tau i reira e tapao-atoa-hia ˈi te mau melo tataitahi o te mau 144 000 e vai noa ra i nia i te fenua nei e na Iehova hoi ratou. (Timoteo 2, 2:19) E tupu te reira ia oti te vahine faaipoipo a te Arenio i te faaineine ia ˈna, ua noaa aˈena i te rahiraa o te mau 144 000 ta ratou utua i nia i te raˈi, e tei parahi noa ra i nia i te fenua nei ua fariihia ïa ratou i te pae hopea e ua tapaohia ratou no to ratou haapao maitai.

17. Afea e tupu ai te oroa faaipoiporaa a te Arenio?

17 I taua taime ra ia au i te tarena a Iehova, ia oti anaˈe te mau 144 000 atoa i te tapaohia, i reira ïa te mau melahi e tuu ai i na mataˈi e maha o te ati rahi. (Apokalupo 7:1-3) Na mua ˈˈe, e haavahia te vahine faaturi, o Babulonia Rahi. I muri iho, te Mesia o tei noaa ia ˈna te re, e horo ai i Aramagedo i reira oia e haamou ai i te toea o te faanahonahoraa a Satani i nia i te fenua nei, e i te pae hopea, e huri atu ai ia Satani e ta ˈna ra mau demoni i roto i te abuso. (Apokalupo 19:11 e tae atu i te 20:3) Eita te feia faatavaihia o te ora mai i nia i te fenua e haamaoro roa i te farii i ta ratou utua i nia i te raˈi e ia farerei atu i to ratou mau hoa, melo o te pǔpǔ a te vahine faaipoipo. I reira râ, e hau ïa te itehia i te ao taatoa nei, e e nehenehe atura ïa te faaipoiporaa a te Arenio i te tupu.

18. Mea nafea te Salamo 45 i te haapapuraa i te anairaa o te mau tupuraa no nia i te faaipoiporaa a te Arenio?

18 Na te faataaraa no nia i te mau mea e tupu a muri aˈe tei papaihia i roto i te Salamo 45, e haapapu ra i teie anairaa o te mau tupuraa. Na mua ˈˈe, te horo ra te Arii faateronohia no te haapau i ta ˈna ra mau enemi (irava 1 e tae atu i te 7); e i muri iho o te faaipoiporaa ïa, e te tavinihia ra te vahine faaipoipo i nia i te fenua nei e te mau paretenia, ta ˈna mau hoa o te nahoa rahi (irava 8 e tae atu i te 15); e i te pae hopea, e tamarii te fanauhia mai na roto i te faatia-faahou-raahia te huitaata nei e tae roa ˈtu ai i te tia-roa-raa i raro aˈe i te hiˈopoaraa a te mau ‘tamarii hui arii na te fenua atoa nei.’ (Irava 16 e te 17) Parau mau, e mau haamaitairaa rahi tei itehia i muri aˈe i te faaipoiporaa a te Arenio!

E ao to tei titau-manihini-hia

19. Eaha te maha o te oaoaraa e vai ra i roto i te Apokalupo, e o vai te ite i taua oaoaraa taa ê ra?

19 I teie nei, te faahiti ra o Ioane i te maha o na hitu oaoaraa i papaihia i roto i te Apokalupo: “Ua parau maira oia [te melahi e horoa ra i teie mau faaiteraa ia Ioane] ia ˈu, A papai na, E ao to tei parauhia e haere mai i te amuraa rui faaipoiporaa a te Arenio ra. E ua na ô maira oia ia ˈu, O te parau mau teie na te Atua ra.” (Apokalupo 19:9) * O te mau melo o te pǔpǔ a te vahine faaipoipo te mau manihini no te “amuraa rui faaipoiporaa a te Arenio ra.” (Hiˈo Mataio 22:1-14.) Te oaoa ra te mau melo faatavaihia atoa e apee ra i te tane e te vahine faaipoipo i te mea e ua titau-manihini-hia ratou. Te rahiraa o te mau manihini tei te raˈi aˈena ratou, i reira e tupu ai te amuraa rui, te tamaaraa no te oroa faaipoiporaa. Te oaoa atoa ra tei parahi noa ra i nia i te fenua nei i te mea e ua titau-manihini-atoa-hia ratou. Mea papu to ratou parahiraa i te amuraa faaipoiporaa. (Ioane 14:1-3; Petero 1, 1:3-9) Ia faatia-anaˈe-hia ratou i nia i te raˈi, i reira ïa te vahine faaipoipo taatoa e tahoê ai e e amui atu ai i te Arenio no taua faaipoiporaa hau roa ˈˈe i te oaoa.

20. (a) Eaha te auraa o te mau parau i muri nei e: “O te mau parau mau teie na te Atua ra”? (b) Mea nafea te mau parau a te melahi i te haaputapûraa ˈtu ia Ioane, e eaha ta ˈna pahonoraa i te aposetolo ra?

20 Te na ô faahou ra te melahi e: “O te parau mau teie na te Atua ra.” Ua iritihia te parau ra e “parau mau” no roto mai i te parau heleni ra alêthinos teie to ˈna auraa “tia mau” aore ra “e nehenehe e tiaturihia.” No te mea no ǒ mai taua mau parau ra ia Iehova, e mea tano e e nehenehe atoa ïa e tiaturihia te reira. (Hiˈo Ioane 1, 4:1-3; Apokalupo 21:5; 22:6.) Ei manihini no te oroa faaipoiporaa a te Arenio, ua oaoa roa ïa o Ioane i to ˈna faarooraa i taua mau parau ra e i to ˈna manaˈoraa i te mau haamaitairaa tei faahereherehia na te pǔpǔ a te vahine faaipoipo. I te mea e ua putapû roa oia, ua aˈo atu te melahi ia ˈna; teie ta Ioane e faatia ra e: “Ua tipapa ihora hoi au i raro i tana pae avae e haamori ia ˈna. Ua parau maira oia ia ˈu, [A haapao maitai!] Eiaha oe e na reira: e taetaeae tavini hoi au no oe, e no to mau taeae e faaite i te parau o Iesu ra: o te Atua te haamori.”—Apokalupo 19:10a.

21. (a) Eaha te faaiteraa a te Apokalupo no nia i te mau melahi? (b) Mai te aha ïa te huru o te mau kerisetiano no nia i te mau melahi?

21 Mai te haamataraa e tae noa ˈtu i te hopea o te Apokalupo, te faaitehia ra te huru haapao maitai e te itoito o te mau melahi. E tuhaa ratou no te arai i faaohipahia no te faaite mai i te parau mau i heheuhia. (Apokalupo 1:1) Te rave amui ra ratou i te ohipa e te mau taata i roto i te pororaa i te parau apî maitai e i te maniiraa i te mau pohe taipe. (Apokalupo 14:6, 7; 16:1) Ua aro ratou i pihai iho ia Iesu no te tiavaruraa ia Satani e ta ˈna ra mau demoni i rapae au mai i te mau raˈi, e e aro faahou â ratou i pihai iho ia ˈna i Aramagedo. (Apokalupo 12:7; 19:11-14) I te mea mau, e nehenehe ratou e haafatata ˈtu ia Iehova iho. (Mataio 18:10; Apokalupo 15:6) Tera râ, e mau tavini haehaa hoi ratou no te Atua. I roto i te haamoriraa viivii ore, aita ïa e haamoriraa i te mau melahi, aita atoa e haamoriraa i te Atua na roto râ i te arai a te hoê “taata moˈa” aore ra te tahi noa ˈˈe melahi. (Kolosa 2:18) E haamori te mau kerisetiano ia Iehova anaˈe, ma te faatae atu ia ˈna i ta ratou mau aniraa na nia i te iˈoa o Iesu.—Ioane 14:12, 13.

Te ohipa a Iesu i roto i te parau tohu

22. Eaha ta te melahi i parau atu ia Ioane, e eaha te auraa o taua mau parau ra?

22 Teie ta te melahi e parau ra i teie nei: “O te parau hoi ia Iesu ra, o te varua ïa o te tohu.” (Apokalupo 19:10b) Nafea ïa te reira? Teie ïa te auraa, ua taaihia te taatoaraa o te mau parau tohu faauruahia i nia ia Iesu e te ohipa o ta ˈna e rave i roto i te mau opuaraa a Iehova. Te faaite atea ra te tohu matamua o te Bibilia i te haereraa mai o te hoê huaai. (Genese 3:15) E o Iesu hoi taua Huaai ra. Te mau faaiteraa i faaitehia i muri iho, ua tauturu ïa te reira i te haamauraahia mai te hoê faanahonahoraa rahi o te parau mau no nia i te mau mea e tupu a muri aˈe, o tei niuhia i nia i taua parau fafau tumu ra. Ua parau te aposetolo Petero ra ia Korenelio, taata faaroo no rotopu mai i te feia e ere i te ati Iuda e: “Oia hoi ta te mau peropheta atoa i parau maira [no nia ia Iesu].” (Ohipa 10:43) Tau 20 matahiti i muri iho, ua faˈi te aposetolo Paulo ra e: “Te mau mea atoa a te Atua i parau mai, e oia anaˈe ïa i roto ia ˈna [Iesu].” (Korinetia 2, 1:20) E maha ahuru ma toru matahiti i muri aˈe, te faahaamanaˈo maira o Ioane iho ia tatou e: “Te parau mau, na Iesu Mesia ïa.”—Ioane 1:17.

23. No te aha te tiaraa teitei e te mana a Iesu e ore ai e haafifi i ta tatou haamoriraa ia Iehova?

23 Te haafifi ra anei te reira i ta tatou haamoriraa ia Iehova? Aita. A haamanaˈo anaˈe na tatou i te faaararaa a te melahi e: “O te Atua te haamori.” Aita roa ˈtu Iesu i tamata noa ˈˈe i te faaaifaito ia ˈna ia Iehova ra. (Philipi 2:6) Oia mau, te parauhia ra i te mau melahi ‘ia faatura ia Iesu,’ e i te mau mea atoa i poietehia ia farii ratou i to ˈna tiaraa teitei, “ia tuu te mau turi atoa i raro . . . , i te iˈoa o Iesu ra.” A tapao na ra e “e hanahana ˈtu te Atua Metua ra” e mea faauehia te reira e a ˈna. (Hebera 1:6; Philipi 2:9-11) Ua horoa Iehova i te mana rahi no Iesu, e ia farii anaˈe tatou i taua mana rahi ra, te faahanahana ra ïa tatou i te Atua. Te patoiraa ˈtu i te auraro i te faatereraa a Iesu teie ïa te auraa, te faarue ra ïa tatou i te Atua ra ia Iehova iho.—Salamo 2:11, 12.

24. Eaha na tupuraa maere mau toopiti ra o ta tatou e tiai nei, e no reira eaha ïa te mau parau ta tatou e tia i te parau atoa?

24 No reira ïa, ia tahoê ïa tatou ma te reo hoê roa i te mau omuaraa parau a te mau Salamo 146 e tae atu i te 150 e: “E haamaitai ia Iehova [e arue ia Ia].” Ia faaroohia te pǔpǔ himene o te mau haleluia na mua aˈe a tupu ai te upootiaraa a Iehova i nia i te mana faatere babulonia o te ao taatoa nei o te haapaoraa hape! E ia rahi te oaoa no te mea te fatata maira te faaipoiporaa a te Arenio!

[Nota i raro i te api]

^ Tatararaa a te ao apî, Bibilia faahororaa irava beretane, nota i raro i te api.

^ Tatararaa a te ao apî, Bibilia faahororaa irava beretane, nota i raro i te api.

^ Tatararaa a te ao apî, Bibilia faahororaa irava beretane, nota i raro i te api.

^ Tatararaa a te ao apî, Bibilia faahororaa irava beretane, nota i raro i te api.

[Uiraa haapiiraa]

[Tumu parau tarenihia i te api 273]

“Episetole ia Sodoma e Gomora”

I raro aˈe i taua upoo parau ra, te Daily Telegraph no Lonedona no te 12 no novema 1987, te faaite ra oia i te hoê parau aniraa o tei tuuhia ˈtu i mua i te Apooraa rahi a te Ekalesia beretane. Te opua ra teie parau aniraa e tiavaru i te mau “kerisetiano” mahu o te Ekalesia. Ua faˈi te taata papai vea o Godfrey Barker e: “I nanahi ra, ua faˈi te arii epikopo no Cantorbéry ma te peapea mau e: ‘Ahiri o te taata moˈa ra o Paulo e tia i te faatae atu i te hoê episetole i te Ekalesia beretane, eaha ïa te huru rata o ta ˈna e papai atu?’” Teie te manaˈo iho a Barker tane e: “Te hoê episetole ia Sodoma e Gomora, teie ïa te pahonoraa,” e ua na ô faahou â oia e: “Te manaˈo ra te Taote ra o Runcie [arii epikopo] e e au taua episetole ra i te pene matamua o te rata i to Roma.”

Ua faahiti te taata papai vea i te mau parau a Paulo i roto i te Roma 1:26-32: “No reira te Atua i tuu noa ˈtu ai ia ratou i te mau hinaaro faufau ra; . . . e tane e e tane, i te raveraa i te mea haama ra. . . . Ite noâ taua feia ra i te ture a te Atua ra, (e o tei rave i taua mau mea ra, e au ia ratou te pohe,) e rave â i taua mau mea ra, e ere hoi te reira anaˈe ra, te au ra râ i te feia i rave ra.” Ua faaoti ihora oia e: “Te haapeapea noa ra te taata moˈa ra o Paulo i te feia haere pure, area râ te fifi o te Taote ra o Runcie, o te mau faatere ïa o te Ekalesia.”

No te aha te arii epikopo e faaruru ai i te fifi mai te reira te huru? Ua nenei te Daily Mail no Lonedona no te 22 no atopa 1987 i teie upoo parau rahi e: “‘Hoê ekalesiatiko i nia i te toru e mahu ïa oia.’ . . . Te hoê polititaraa no te tiavaruaraa i rapae te mau mahu ‘o te hopea ihora ïa no te Ekalesia beretane.’” Te faatia ra teie mau tumu parau i te mau parau a te ekalesiatiko oia hoi te papai rahi o te Taatiraa kerisetiano no te mau vahine e taoto ra e te mau vahine e no te mau mahu e: “Mai te peu e e fariihia taua parau aniraa ra, e tomo ïa te Ekalesia mai te pahi ra te huru, e ua ite papu te arii epikopo no Cantorbéry i te reira. Te manaˈo nei matou e fatata e 30 e tae atu i te 40 % o te mau melo o te upoo faatere haapaoraa no te Ekalesia beretane e mau mahu ïa ratou. E o ratou hoi teie e haa rahi nei i te taviniraa i te Ekalesia.” Peneiaˈe te iti noa ra te rahiraa o te feia faaroo o tei faufau roa i teie huru taviniraa o te mau mahu e rave rahi.

Eaha te faaotiraa i ravehia e te Apooraa a te Ekalesia? Ua maiti te hoê rahiraa e 388 melo (95 % o te upoo faatere haapaoraa) i te hoê parau aniraa mǎrû rii. No nia i taua tumu parau ra, te faatia ra te Economist no te 14 no novema 1987 e: “Te patoi ra te Ekalesia beretane i te mau peu mahu, eiaha râ ma te etaeta mau. Ua faaoti te Apooraa rahi, te Apooraa iriti ture a te Ekalesia i teie hebedoma, ma te manaˈoraa i te upoo faatere haapaoraa mahu, e mea taa ê te mau taatiraa mahu i te poreneia e te faaturi e no reira e ere ïa i te hara: ‘aita [ratou] e naea ra i te tia-roa-raa,’ oia hoi ‘ua taaihia te taatiraa i te pae tino nei i nia i te horoa-taatoa-raa ia ˈna iho e au i te mau auraa tamau o te faaipoiporaa.’” Ma te tuuraa i te faaotiraa i ravehia e te arii epikopo no Cantorbéry i mua i te faˈiraa parau papu maitai a te aposetolo Paulo ra i roto i te Roma 1:26, 27, ua tuu atu te Economist i te hoê faahitiraa parau a Paulo i nia ˈtu i teie parau e: “Ua ite te taata moˈa ra o Paulo e eaha ta ˈna e parau ra.”

Ua ite atoa o Iesu e eaha ta ˈna e parau ra, e ua faataa oia i te reira ma te maramarama maitai. Ua parau oia e, “e haamahura ˈˈe to Sodoma ia tae i te mahana haavaraa ra” i to te mau raatira o te haapaoraa o tei ore i faatura i ta ˈna poroi. (Mataio 11:23, 24) Te faaohipa ra o Iesu i te hoê faaauraa parau no te faarahi roa i to ˈna auraa no te faaite i taua mau raatira faaroo ra, o tei patoi atu i te Tamaiti a te Atua e i ta ˈna haapiiraa, e hara rahi roa ˈtu â ta ratou i to te mau taata no Sodoma. Te faˈi ra o Iuda irava 7 e ua roohia te mau taata no Sodoma “i te pohe i te auahi pohe ore ra,” oia hoi te haamouraa mure ore. (Mataio 25:41, 46) Mai te aha ïa te huru o te haavaraa etaeta e tae mai i nia i te mau ekalesiatiko e faahua parau ra e kerisetiano ratou, mai te matapo ra te huru, ua haavare ïa ratou i to ratou feia haere pure o tei haapourihia i te mau ture morare teitei i haamauhia e te Basileia o te Atua, e ua aratai te reira ia ratou i nia i te mau eˈa i reira e faatia-noa-hia ˈi te mau mea atoa e te haerea taiata o te ao nei! (Mataio 15:14) No nia i te haapaoraa hape, Babulonia Rahi, te pii maira te hoê reo mai te raˈi mai ma te ru hoi e: “A haere ê mai na outou i rapae, e au mau taata e, ia ore outou ia riro ei rave atoa i ta ˈna ra mau hara, ia ore outou ia pohe atoa i to ˈna ra mau pohe.”—Apokalupo 18:2, 4.

[Hohoˈa i te api 275]

Te faaroohia ra e maha haleluia i nia i te raˈi no te faahanahanaraa ia Iehova no ta ˈna upootiaraa hopea i nia ia Babulonia Rahi