Eaha to roto?

Tapura tumu parau

A faaite faahou na i to aroha matamua ra!

A faaite faahou na i to aroha matamua ra!

Pene 7

A faaite faahou na i to aroha matamua ra!

EPHESIA

1. Ua faatae Iesu i ta ˈna poroi matamua i teihea amuiraa, e eaha ta ˈna e faahaamanaˈo ra i te mau tiaau?

 TE POROI matamua a Iesu no te amuiraa ïa no Ephesia, i tahito e oire ruperupe ïa no Asia Iti i te pae miti, i pihai iho noa i te motu no Patamo. Te faaue ra Iesu ia Ioane e: “E papai oe i te parau i te melahi a te ekalesia i Ephesia ra; Te na ô maira oia o tei tapea i na fetia e hitu i tana rima atau ra, o tei hahaere na roto i te mau lamepa auro e hitu ra.” (Apokalupo 2:1) Oia atoa no na poroi e ono ra, te huti ra Iesu i te ara-maite-raa no nia i te hoê tuhaa taa ê no to ˈna mana. Te faahaamanaˈo ra oia i te mau tiaau no Ephesia e ua tuuhia te mau matahiapo atoa i raro aˈe i ta ˈna hiˈopoaraa e ta ˈna parururaa, e e hiˈopoa o ˈna i te mau amuiraa atoa. Tae noa ˈtu i te XXraa o te senekele, aita o ˈna i faaea i te faaite i to ˈna mana î i te aroha, na roto i te haapaoraa i te mau matahiapo e te faaamuraa ma te here mau i te mau melo atoa o te amuiraa. I te tahi râ mau taime, e faatitiaifaro oia i te mau mea e vai ra i roto i te amuiraa ia anaana hau atu â te maramarama. Oia mau, o Iesu te Tiai mamoe rahi no te nǎnǎ a te Atua.—Mataio 11:28-30; Petero 1, 5:2-4.

2. (a) Eaha te mau haapoupouraa ta Iesu i faatae atu i te amuiraa no Ephesia? (b) Eaha te aˈoraa a te aposetolo Paulo ta te mau tiaau no Ephesia i pee atu?

2 E i muri iho, te haamau ra Iesu i te hoê hohoˈa o te tia ia peehia no na poroi e pae e vai ra i rotopu i ta ˈna mau poroi e hitu ra: e haamata oia na roto i te mau haapoupouraa mahanahana mau. Teie ta ˈna poroi i te amuiraa no Ephesia: “Ua ite au i ta oe ohipa, e to oe rohirohi, e to oe faaoromai, e e ore oe e au i te feia iino ra: e ua tamata oe i te feia e parau ra e, e aposetolo ratou, e e ere, e ua ite oe e haavare ratou, E ua haamahu oe, e ua faaoromai maite no to ˈu nei iˈoa, ua tautoo maite, e aore i pau to aho.” (Apokalupo 2:2, 3) Te mau matahiti i mairi aˈenei, ua faaara te aposetolo Paulo i te mau matahiapo no Ephesia no nia i te mau “uri taehae roa,” te mau apotata faatupu peapea i rotopu i te nǎnǎ, e ua parau oia ia ratou e ‘e ara hoi,’ ma te peeraa ˈtu i to ˈna hiˈoraa aueue ore. (Ohipa 20:29, 31) E i te mea e te haapoupou ra Iesu ia ratou i teie nei no ta ratou ohipa, to ratou faaoromai e no te mea aita ratou i fiu, e tapao ïa e ua pee ratou i teie aˈoraa.

3. (a) Mea nafea te mau “aposetolo haavare” i te imiraa i te haavare i te mau taata faaroo no to tatou nei mau mahana? (b) Eaha te faaararaa ta Petero e horoa ra no nia i te mau apotata?

3 I te mahana o te Fatu ra, ua ite-atoa-hia mai te mau “aposetolo haavare” e ‘e parau mai i te parau piˈo, ia peehia ratou e te pǐpǐ.’ (Korinetia 2, 11:13; Ohipa 20:30; Apokalupo 1:10) Te ite ra teie mau taata i te maitai i roto i te mau haapaoraa amahamaha atoa e te patoi ra te tahi i te tahi; te faahua parau ra ratou e aita ta te Atua e faanahonahoraa e aita ratou e farii ra e ua noaa ia Iesu te mana arii i te matahiti 1914 ra. Te faatupu ra râ ratou i te parau tohu e vai ra i roto i te Petero 2, 3:3, 4, i reira tatou e taio ai: “E ia tae i te mau mahana hopea ra, e itea mai ai te feia tâhitohito, i te haapaoraa i to ratou iho hinaaro, e te parauraa mai e, Teihea te haerea mai no ˈna i parauhia ra? te vai noa nei â hoi te mau mea atoa mai te taotoraa mai â o te feia metua ra, mai te hamaniraa mai â i te matamua ra.”

4. (a) Nafea te iteraahia mai te teoteo e te orure hau o te feia tâhitohito? (b) Na roto i teihea ohipa i ravehia i nia i te mau enemi haavare e au ai te mau kerisetiano no teie nei tau i te mau kerisetiano no Ephesia?

4 Aita roa ˈtu teie feia tâhitohito e au ra i te manaˈo e e haere e faaite i to ratou faaroo i mua i te taata. (Roma 10:10) Ua titau ïa ratou i te turu a te upoo faatere haapaoraa no te amuiraa faaroo kerisetiano e tae noa ˈtu i te turu a te mau ravea haapurororaa parau apî e te mau pû no te afata teata no te haaparareraa i ta ratou mau pariraa haavare no nia i to ratou mau hoa tahito. Aita te mau kerisetiano haapao maitai i haamarirau no te iteraa e e ere roa ˈtu te huru paraparau e te haerea o teie feia haavare i te parau mau. Mai te mau kerisetiano no Ephesia, te mau kerisetiano no teie nei tau ‘e ore atoa ratou e au i te feia iino ra,’ e no reira e tiavaru ratou ia ratou i rapae au i ta ratou mau amuiraa. *

5. (a) Ia au i te parau a Iesu, eaha ïa te vahi paruparu o te mau Ephesia? (b) Eaha te mau parau ta te mau Ephesia e tia ia haamanaˈo?

5 E i muri iho, mai ta ˈna atoa e rave ra no na amuiraa e pae e vai ra i rotopu i na amuiraa e hitu ra, e faahiti ïa Iesu i te hoê fifi rahi. Te parau ra oia i te amuiraa no Ephesia e: “Te vai nei râ ta ˈu pariraa ia oe, i te mea ua tuu ïa oe to hinaaro matamua ra.” (Apokalupo 2:4) Eita roa ˈtu e tia i te mau Ephesia ia hiˈa i nia i taua vahi ra, no te mea ua papai te aposetolo Paulo ia ratou 35 matahiti i mahemo aˈenei no nia i ‘te hinaaro rahi [o te Atua] i hinaaro mai ia tatou nei ra,’ e ua faaitoito ihora ia ratou i te na ôraa e: “E teie nei, ei pee outou i te Atua mai te tamarii herehia ra; ei haerea aroha to outou, mai te Mesia i aroha mai ia tatou nei.” (Ephesia 2:4; 5:1, 2) E hau atu â, e tia ia vai tamau noa i roto i to ratou mafatu teie mau parau ta Iesu: “O Iehova to tatou Atua, hoê hoi Iehova. E e hinaaro oe i to Atua ia Iehova ma to aau atoa, e ma to varua atoa, e ma to manaˈo atoa, e ma to puai atoa.” (Mareko 12:29-31) Ua erehia ra i te mau Ephesia teie here matamua.

6. (a) Noa ˈtu e e mea maoro e aore ra no teie nei to tatou amuiraa ˈtu i roto i te amuiraa, e tia ia tatou ia ara i teihea ohipa fifi mau e aore ra teihea mau huru? (b) E turai to tatou here ia Iehova ia rave tatou i te aha?

6 Noa ˈtu e e mea maoro aore ra no teie nei to tatou amuiraa ˈtu i roto i te amuiraa, eiaha roa ˈtu tatou e haamoe i to tatou here matamua no Iehova. Nafea tatou e nehenehe ai i te haamoe i teie here? Na roto ïa i te tuuraa i te parahiraa matamua to tatou anaanatae rahi no ta tatou ohipa e aore ra to tatou hinaaro ia noaa faarahi i te moni, e aore ra te imi-hua-raa i te mau mea no te faaanaanataeraa ia tatou i roto i to tatou nei oraraa. E manaˈonaˈo noa ïa tatou i te mau mea o te tino eiaha ra to te varua. (Roma 8:5-8; Timoteo 1, 4:8; 6:9, 10) Na to tatou râ here no Iehova e turai ia tatou ia faatitiaifaro i teie mau huru e ia ‘mata na râ [tatou] i te imi i te basileia o te Atua e te parau-tia na ˈna ra’ e ia ‘haapue i te taoˈa na [tatou] i nia i te raˈi,’ e tia ˈi.—Mataio 6:19-21, 31-33.

7. (a) Na te aha e turai ia tatou ia tavini noa ia Iehova? (b) Eaha ta Ioane i parau no nia i te aroha?

7 Ia vaiiho noa tatou e na to tatou here hohonu mau no Iehova e turai ia tatou ia tavini noa ia ˈna! Ia mauruuru noa tatou i te mau mea atoa ta Iehova e ta te Mesia i rave no tatou. E mai ta Ioane iho i papai i muri iho: “O te aroha mau teie, e ere râ e na tatou i aroha ˈtu i te Atua, oia râ tei aroha mai ia tatou nei, e ua tono mai i ta ˈna Tamaiti ei taraehara i ta tatou nei hara.” E te parau faahou ra Ioane e: “E aroha te Atua; e o tei parahi i roto i te aroha ra te parahi ra ïa i roto i te Atua, e te parahi ra te Atua i roto ia ˈna ra.” Eiaha roa ˈtu to tatou here no Iehova, no te Fatu ra o Iesu Mesia e no te Parau ora na te Atua ia paruparu noa ˈˈe! Eita teie aroha e ite-noa-hia na roto i te hoê taviniraa itoito no te Atua, na roto atoa râ i te auraroraa i teie “parau i noaa mai ia ˈna ra, E o tei hinaaro i te Atua ra, ia aroha oia i to ˈna ra taeae.”—Ioane 1, 4:10, 16, 21; Hebera 4:12; hiˈo atoa Petero 1, 4:8; Kolosa 3:10-14; Ephesia 4:15.

“E rave i te ohipa matamua ra”

8. Ia au i te parau a Iesu, eaha ta te mau Ephesia e tia i te rave?

8 E tia i te amuiraa no Ephesia ia faaite faahou i to ˈna aroha matamua ra, eiaha oia ia erehia i te mau mea atoa. Te parau ra Iesu ia ˈna e: “E tena na, a haamanaˈo i to oe hiˈaraa, e tatarahapa e rave i te ohipa matamua ra; aore ra, e haere vave atu ïa vau ia oe na, e e hopoi-ê-hia e au ta oe lamepa i to ˈna vairaa, ia ore oe ia tatarahapa.” (Apokalupo 2:5) Mea nafea te mau kerisetiano no te amuiraa no Ephesia i te fariiraa i teie mau parau? Aita matou i ite. Te tiaturi nei râ matou e ua tatarahapa ratou e ua faaite faahou ratou i to ratou aroha matamua no Iehova. Ahiri e aita, e tupohehia ta ratou mori e e iritihia ïa e e hopoi-ê-hia ta ratou lamepa. E erehia ïa ratou i te haamaitairaa taa ê e na roto ia ratou e anaana ai te parau mau.

9. (a) Eaha te mau faaitoitoraa ta Iesu i faatae atu i to Ephesia? (b) I muri iho i te poheraa o Ioane, mea nafea te mau amuiraa i te oreraa e haapao i te pee atu i te aˈoraa ta Iesu i horoa ˈtu i to Ephesia?

9 Tera râ, ua faatae atu Iesu ia ratou ra teie mau faaitoitoraa: “Teie râ ta oe maa maitai e mau na, te faufau na oe i te parau a te mau pǐpǐ a Nikola, ta ˈu atoa e faufau nei.” (Apokalupo 2:6) Auaa, aita roa ˈtu te mau Ephesia e au ra i te mau pǔpǔ faaroo, e oia atoa te Fatu ra Iesu Mesia iho. Te mea ino râ, i te maororaa o te tau aita te mau amuiraa e rave rahi i haapao faahou i te pee i teie mau parau a te Mesia. E no to ratou ereraa i te aroha no Iehova, no te parau mau e no to ratou mau hoa, topa ihora ratou i roto i te pouri i te pae varua. Ua amahamaha ihora ratou i roto i te mau pǔpǔ faaroo e rave rahi e te patoi nei te tahi i te tahi. E ua tumâ te mau taata papai “kerisetiano” o te ore e here ra ia Iehova i te iˈoa iho o te Atua i roto i te mau papai heleni o te Bibilia. E no to ratou ereraa i te aroha, ô maira te mau haapiiraa babulonia e heleni mai te po auahi, te vahi tamâraa e te Toru tahi, na nia i te iˈoa o te kerisetianoraa. E no to ratou ereraa i te aroha no te Atua e no te parau mau, faaea ihora te rahiraa o te feia faahua kerisetiano i te poro i te parau apî maitai o te Basileia o te Atua. E i te pae hopea, ua faaterehia ihora ratou e te hoê pǔpǔ ekalesiatiko miimii o tei haamau i ta ratou iho basileia i nia i te fenua nei.—Hiˈo Korinetia 1, 4:8.

10. Mai te aha ïa te huru e vai ra i rotopu i te mau haapaoraa a te amuiraa faaroo kerisetiano i te matahiti 1918 ra?

10 I te haamataraa te haavaraa i roto i te fare o te Atua i te matahiti 1918, ua turu tahaa noa te upoo faatere haapaoraa taiva o te amuiraa faaroo kerisetiano i te Tamaˈi rahi Matamua o te ao nei, na roto i te turairaa i te mau katolika e te mau porotetani no na pae e piti ia taparahi te tahi i te tahi. (Petero 1, 4:17) Taa ê atu i te amuiraa o Ephesia o tei faufau atu i te mau ohipa a te pǔpǔ faaroo no Nikola, e mea maoro i teie nei te viiviiraa te mau haapaoraa no te amuiraa faaroo kerisetiano na roto i te mau haapiiraa tuati ore te tahi i te tahi e te mau haapiiraa e patoi ra i te Atua, e ua tahoê atu ta ratou upoo faatere haapaoraa i to teie nei ao, e ua parau hoi Iesu e e ere ta ˈna mau pǐpǐ no teie nei ao. (Ioane 15:17-19) No to ratou ite ore i te tumu parau rahi o te Bibilia, oia hoi te Basileia o te Atua, aita ˈtura ta ratou mau amuiraa i riro mai ei lamepa e turama ra i te parau mau o te mau Papai, e aita atoa ta ratou mau melo i riro ei tuhaa no te hiero a Iehova i te pae varua. E ere roa ˈtu ïa to ratou mau taata tuiroo. (tane e te vahine) i te mau fetia, ua riro maira ratou ei melo no te “taata paieti ore.”—Tesalonia 2, 2:3; Malaki 3:1-3.

11. (a) I te matahiti 1918 ra, o vai ma te pǔpǔ kerisetiano i roto i teie nei ao e faaohipa ra i te mau parau ta Iesu i faatae atu i to Ephesia? (b) Eaha te ohipa ta te pǔpǔ a Ioane i rave mai te matahiti 1919 mai â?

11 Area râ, te pǔpǔ a Ioane, ua mahiti mai oia mai roto mai i te mau mahana ahoaho o te Tamaˈi rahi Matamua o te ao nei no to ratou here rahi ia Iehova e i te parau mau e na te reira i turai ia ratou ia tavini ia ˈna ma te itoito uˈana. Ua patoi atu teie mau kerisetiano i te mau taata o tei tamata i te faaô mai i te feruriraa taiva i rotopu ia ratou na roto i te haafaahiahia-roa-raa ia Charles Russell, mai te huru ra e te haamori ra ratou ia ˈna i muri aˈe i to ˈna poheraa, tei tupu i te matahiti 1916. I te mea e ua faatitiaifarohia ratou na roto i te mau hamani-ino-raa e te mau fifi, faaroo ihora ratou i te reo o te Fatu i te na ôraa e: “Ua tia roa,” e ua titauhia ratou ia haere i roto i te oroa oaoaraa a te Fatu. (Mataio 25:21, 23) Ua ite teie mau kerisetiano i roto i teie huru tereraa ohipa o te ao nei e i roto atoa i to ratou huru oraraa e te ora ra ratou i te tupuraa o te tapao ta Iesu i horoa no te faaiteraa mai e tei reira oia ei Arii ma te ite-mata-ore-hia râ. Mai te matahiti 1919 mai â, ua haere ratou i mua no te faatupuraa i te tahi atu â tuhaa no te parau tohu rahi a Iesu, maoti ra: “E e parau-haere-hia te evanelia o te basileia nei e ati noa ˈˈe teie nei ao, ia ite te mau fenua atoa: o te hopea ihora ïa i reira ra.” (Mataio 6:9, 10; 24:3-14) Mai te peu e ua toetoe rii to ratou here ia Iehova, i teie nei râ, te ahu ra oia mai te ama auahi ra te huru.

12. (a) Eaha te piiraa tei faaroohia i roto i te tairururaa tuiroo i te matahiti 1922? (b) Eaha te iˈoa ta te mau kerisetiano mau i rave i te matahiti 1931, e ua tatarahapa ihora ratou i te aha?

12 I roto i te hoê tairururaa tuiroo i reira ua tae mai 18 000 o taua mau kerisetiano ra, Cedar Point (Etats-Unis) mai te 5 e tae atu i te 13 no setepa 1922, ua faaroohia teie piiraa: “A hoˈi i roto i te mau faaapu, o outou te mau tamarii a te Atua teitei! . . . E tia i teie nei ao ia ite e o Iehova te Atua e o Iesu Mesia te Arii o te mau arii e te Fatu o te mau Fatu. . . . No reira: A faaite, a faaite, a faaite i te Arii e to ˈna ra Basileia!” Ua haafaufaa-rahi-hia te iˈoa hanahana o Iehova. I te matahiti 1931, ua rave ihora teie mau kerisetiano tei putuputu i roto i te hoê tairururaa i Columbus (Etats-Unis) i te iˈoa faahitihia e te Atua i roto i te parau tohu a Isaia—oia hoi te mau Ite no Iehova. (Isaia 43:10, 12) Na roto i te numera no te 1 no mati 1939, ua tauihia te iˈoa no te mauhaa rahi a te faanahonahoraa na roto i te iˈoa Te Pare Tiairaa, E faaite ra i te Basileia o Iehova, ua faahoˈihia ˈtura te hanahana taatoa i to tatou Poiete e i ta ˈna ra faatereraa arii. Ua tatarahapa ihora te mau Ite no Iehova, o tei turaihia i teie nei e te here ia Iehova o tei faaapîhia, i te mea e, i mutaa ihora, aita ratou i haapao noa ˈˈe i te faahanahanaraa e te haafaahiahiaraa i to ˈna iˈoa e to ˈna Basileia tuiroo.—Salamo 106:6, 47, 48.

“Te riro ia ˈna te re ra”

13. (a) Eaha te haamaitairaa e vai ra i mua i te mau Ephesia mai te peu e e noaa ia ratou ‘te re’? (b) Nafea e noaa ˈi i te mau kerisetiano no Ephesia ‘te re’?

13 I te pae hopea, mai ta ˈna atoa i rave i roto i te tahi atu â o ta ˈna mau poroi, te huti ra Iesu i te ara-maite-raa i nia i te varua o te Atua o te faaite ra na roto i to ˈna arai i te utua no te haapao maitai. Te parau ra oia i to Ephesia e: “E tariˈa to ˈna ra, e faaroo oia i ta te [v]arua e parau i te mau ekalesia ra: Te riro ia ˈna te re ra, e faaamu ïa vau ia ˈna i te raau ra o te ora, e tia i rotopu i te paradaiso a te Atua ra.” (Apokalupo 2:7) Eita te mau taata tariˈa faaroo e haamarirau i te haapao maitai i teie poroi ora, no te mea e ere no ǒ mai ia Iesu anaˈe ra, no ǒ mai râ i te Arii Mana Hope te Fatu ra o Iehova na roto i te arai o to ˈna varua moˈa e aore ra puai ohipa. Nafea e noaa ˈi ia tatou ‘te re’? Na roto ïa i te pee-maite-raa i te taahiraa avae o Iesu o tei tapea i to ˈna haapao maitai e tae noa ˈtu i te pohe, e o te nehenehe ïa e parau e: “E faaitoito râ, ua riro te re o teie nei ao ia ˈu.”—Ioane 8:28; 16:33; hiˈo atoa Ioane 1, 5:4.

14. Te faataa ra “te paradaiso a te Atua” o ta Iesu i faahiti i te aha?

14 I te mea e aita ratou e tiaturi ra e e ora ratou i roto i te hoê paradaiso i nia i te fenua nei, mea nafea ïa te mau kerisetiano faatavaihia, mai te mau Ephesia, e noaa ˈi ia ratou te utua, oia hoi te amuraa i te “raau ra o te ora, e tia i rotopu i te paradaiso a te Atua ra”? E ere ïa te reira i te Paradaiso o te haamau-faahou-hia i nia i te fenua nei, no te mea te mau 144 000 mau kerisetiano faatavaihia, e tae noa ˈtu to te amuiraa no Ephesia, ua hoohia mai ratou mai rotopu mai i te mau taata nei no te faatere e te Arenio o Iesu Mesia i nia i te mouˈa Siona i nia i te raˈi ei tamarii i te pae varua râ. (Ephesia 1:5-12; Apokalupo 14:1, 4) No reira, te faahitihia ra i ǒ nei te hoê vahi i nia i te raˈi o te nehenehe e faaauhia i te hoê paradaiso o ta teie mau taata tei noaa ia ratou te re e fatu atu. I ǒ nei, “i roto i te paradaiso a te Atua,” maoti ra i mua iho i te aro o Iehova, teie feia tei noaa ia ratou te re ua faaahuhia ratou i te pohe ore e tamau noa ratou i te ora e a muri noa ˈtu, e ua faataipehia te reira i ǒ nei i te mea e te amu ra ratou i te raau o te ora.

15. No te aha e mea faufaa roa no te nahoa rahi taata e ora ra i teie nei mahana te faaitoitoraa ia noaa te re ta Iesu i horoa ˈtu?

15 Eaha ïa te nehenehe e parauhia no te mau hoa haapao maitai e vai nei i te fenua e o te turu ra i te mau 144 000 melo faatavaihia? E noaa atoa te re i te nahoa rahi Ite. Area râ, te tiaturiraa o teie mau taata tei noaa ia ratou te re, o te tomoraa ïa i roto i te hoê paradaiso e vai ra i nia i te fenua nei, i reira ratou e inu ai i “te hoê pape ora tahe ra” e i reira ratou e ora ˈi i te raveraa i te “rau o taua raau ra” tei tanuhia i te tahi e te tahi pae pape ra. (Apokalupo 7:4, 9, 17; 22:1, 2) Mai te peu e o oe atoa tei rotopu i teie pǔpǔ, ia faaite ïa oe i to oe here mahanahana ia Iehova e ia noaa atoa ia oe te re, te re o te faaroo e tia ˈi! E fanaˈo ïa oe i te oaoa o te ora mure ore i roto i te paradaiso i nia i te fenua nei.—Hiˈo Ioane 1, 2:13, 14.

[Nota i raro i te api]

^ No te iteraa i te mau haapapuraa i te aamu no nia i te iteraahia mai te mau aposetolo haavare, e hiˈo i te mau api 386 e tae atu i te api 393 o te buka Nafea ia haaferuri ia au i te mau Papai, e vai nei i te feia i nenei i teie nei buka.

[Uiraa haapiiraa]

[Tumu parau tarenihia i te api 36]

Arueraa ia Iehova e i ta ˈna Tamaiti

Te buka himene neneihia e te nunaa a Iehova i te matahiti 1905 ra, te vai ra ïa i roto taipiti-hau-raa mau himene no nia ia Iesu i te mau himene no nia ia Iehova. I roto i te buka himene no te matahiti 1928, ua fatata hoê â rahiraa mau himene no te faahanahanaraa ia Iehova e no te faahanahanaraa ia Iesu. I roto râ i te buka himene hopea tei neneihia i te matahiti 1984, te vai ra ïa taimaha-hau-raa te mau himene no te faahanahanaraa ia Iehova i te faahanahanaraa ia Iesu. Ua tano ïa te reira i teie mau parau a Iesu e: “E rahi hoi tau Metua ia ˈu.” (Ioane 14:28) O te here ïa ia Iehova to nia aˈe; e tia râ ia ite-atoa-hia te here hohonu ia Iesu e te aau mehara no to ˈna tusia faufaa mau, e no to ˈna tiaraa ei Tahuˈa Rahi e ei Arii.

[Tapura i te api 34]

Iesu: ta ˈna huru raveraa no te aˈoraa ˈtu

(te mau pene e te mau irava o te Apokalupo)

Poroi Mana no te Omuaraa Fifi tei Faatitiaifa- Mau haa-

i te horoaraa parau faa- faaite- roraa e/aore maitairaa

amuiraa i te mau itoitoraa papu-hia ra faaitoito- e noaa mai

aˈoraa raa

Ephesia 2:1 2:2, 3 2:4 2:5, 6 2:7

Semurina 2:8 2:92:10 2:11

Peregamo 2:12 2:13 2:14, 15 2:16 2:17

Tuatira 2:18 2:19 2:20, 21 2:24, 25 2:26-28

Saradi 3:13:1, 2 3:3, 4 3:5

Philadelephia 3:7 3:83:8-11 3:12

Laodikea 3:143:15-17 3:18-20 3:21