Eaha to roto?

Tapura tumu parau

A haafaufau “i te mau parau hohonu a Satani”

A haafaufau “i te mau parau hohonu a Satani”

Pene 10

A haafaufau “i te mau parau hohonu a Satani”

TUATIRA

1. Ia faaau-anaˈe-hia i te tahi atu mau amuiraa, tei hia ïa o Tuatira i te tiaraa, e i te pae no te haapaoraa, mai te aha ïa to ˈna huru?

 I TE hoê atearaa e 65 kilometera i te pae apatoa hitia o te râ no Bergama (Peregamo) tei reira te oire turetia ruperupe no Akhisar. Tau 1 900 matahiti, i mahemo aˈenei, tei reira ïa te oire no Tuatira. Mai Peregamo mai, e mea ohie roa na te hoê tiaau haaati ia haere atu i Tuatira na nia i te hoê purumu e vai ra i uta e na reira e haere atu ai i te tahi atu â mau amuiraa o te faahitihia ra te parau i roto i te pene 3 no te Apokalupo—maoti ra o Saradi, Philadelephia e o Laodikea. Taa ê atu ia Peregamo, e ere o Tuatira i te hoê vahi tuiroo no te haamoriraa i te emepera, te vai nei râ i reira te mau vahi moˈa e te mau hiero tei pûpûhia ˈtu no te mau atua etene. O Tuatira e oire tuiroo ïa i te pae tapi hooraa taoˈa.

2, 3. (a) Eaha ta te mau Papai e faaite ra na mua ˈˈe no nia i te hoê vahine no Tuatira o tei riro mai ei kerisetiano? (b) Eaha ïa te auraa no te mau kerisetiano no Tuatira te mea e o Iesu “te Tamaiti a te Atua” e e ‘nau mata ura auahi’ ra to ˈna?

2 I to Paulo pororaa ˈtu i Makedonia, ua farerei ihora oia ia Ludia, te hoê vahine hoo ahu uteute no te oire no Tuatira. Ua farii ihora teie vahine e ta ˈna utuafare taatoa ma te oaoa i te poroi ta Paulo i poro e ua titau onoono oia ia haere mai ratou i to ˈna fare. (Ohipa 16:14, 15) Ia au i te aamu o te Bibilia, o ˈna te taata matamua no Tuatira tei farii i te kerisetianoraa. I te roaraa o te mau matahiti, ua haamauhia ihora te hoê amuiraa i roto i taua oire ra. Ua faatae Iesu i teie oire ta ˈna poroi roa roa ˈˈe. Teie ta ˈna i parau: “E papai oe i te parau i te melahi a te ekalesia i Tuatira ra; Te na ô maira te Tamaiti a te Atua, o tei au to ˈna mata i te ura auahi ra, e to ˈna avae mai te veo maitai ra.”—Apokalupo 2:18.

3 Teie anaˈe te taime e faahitihia ˈi te parau “Tamaiti a te Atua” i roto i te Apokalupo, e noa ˈtu e i roto i te tahi atu â mau irava te faahiti ra Iesu i te parau no Iehova i te na ôraa e “tau Metua.” (Apokalupo 2:27; 3:5, 21) Mea papu e ua faahaamanaˈo te faaohiparaa i teie toroa i te mau kerisetiano no Tuatira e te vai ra i rotopu ia Iesu e o Iehova te hoê taairaa hohonu mau. ‘E au to ˈna mata i te ura auahi’ to teie Tamaiti—ua riro te reira ei faaararaa i te mau kerisetiano no Tuatira no te faaiteraa ˈtu ia ratou e ua riro ta ˈna haavaaraa ei faaura i te mau mea atoa ta ˈna i manaˈo e e mea viivii i roto i te amuiraa. Na roto i te faahiti-faahou-raa i to ˈna nau avae o tei au i te veo maitai ura ra, te haafaufaa ra ïa o ˈna i te hiˈoraa haapao maitai anaana o ta ˈna i horoa i to ˈna hahaereraa na nia i te fenua nei. Mea papu e ua faaroo te mau kerisetiano no Tuatira i ta ˈna aˈoraa; e o te reira atoa ta tatou e tia i te rave i teie nei mahana.—Petero 1, 2:21.

4, 5. (a) No te aha Iesu e nehenehe ai e haapoupou i te mau kerisetiano no Tuatira? (b) Eaha te tapao taa ê e vai ra i roto i te mau 54 000 amuiraa a te mau Ite o Iehova e i roto i te amuiraa no Tuatira?

4 Auaa te vai atoa ra to Iesu mau tumu no te haapoupouraa i teie mau kerisetiano no Tuatira. Te na ô ra oia e: “Ua ite au i ta oe ohipa, e to oe hinaaro, e to oe hamani maitai, e te faaroo, e te faaoromai, e ta oe na mau ohipa hopea o tei hau ïa i tei mutaa ihora.” (Apokalupo 2:19) Taa ê atu i te mau Ephesia, aita i erehia i teie mau kerisetiano faatavaihia to ratou here matamua ia Iehova. E faaroo itoito to ratou. E hau atu â, ua hau aˈe ta ratou mau ohipa hopea nei i to mutaa ihora, e ia au i te hiˈoraa o na amuiraa tootoru o tei faahiti-aˈena-hia te parau, te faaite atoa ra te mau kerisetiano no Tuatira i te faaoromai. O te reira atoa te tapao taa ê no na amuiraa 54 000 o te mau Ite o Iehova e vai ra i nia i te fenua nei i teie nei mahana. Te itehia ra i reira te here ia Iehova, e na te itoito i roto i te taviniraa e faaora i te faanahonahoraa, ma te faaitoito atu i te feia apî e te ruhiruhia. Te haere noa ˈtura i te rahi te mau Ite o te horoa ra i to ratou taime ei pionie; e te faaohipa ra ratou i te taime e toe ra ma te paari no te pororaa i te tiaturiraa hanahana no nia i te Basileia o te Atua no a muri aˈe.—Mataio 24:14; Mareko 13:10.

5 Ua ahuru te matahiti i teie nei, to te feia haapao maitai e rave rahi, no rotopu i te toea faatavaihia e te feia rahi roa, i te faaiteraa i te hoê faaoromai rahi roa i roto i te taviniraa i te Atua, e i te hoê â taime ua moe aˈena te ao e haaati ra ia ratou i roto i te pouri e aita e tiaturiraa. No reira, a faaitoito ïa! Te haapapu ra te Apokalupo i te mau parau ta te mau peropheta a te Atua i tahito ra i faaite. “Ua fatata te mahana rahi o Iehova, te fatata maira, te peepee maira i te haere.”—Zephania 1:14; Ioela 2:1; Habakuka 2:3; Apokalupo 7:9; 22:12, 13.

“Te vahine ia Iezebela”

6. (a) Noa ˈtu e tumu to Iesu no te haapoupouraa i te amuiraa no Tuatira, eaha râ te fifi o te tia ia hiˈopoa-rû-hia? (b) O vai ra o Iezebela, e e tiaraa anei to ˈna no te faariroraa ia ˈna ei peropheta vahine?

6 Ua turama na mata o Iesu, e au i te ura auahi ra, i te mea e tia ia hiˈopoa-rû-hia. Ua parau Iesu i te amuiraa no Tuatira e: “Te vai nei râ ta ˈu pariraa ia oe na, o oe i vaiiho i tena na vahine ia Iezebela na, o tei parau ia ˈna iho e, e peropheta, ia haapii noa na, e ia haavare i tau mau tavini ia faaturi, e ia amu hoi i te mau mea i faatusiahia na te mau idolo ra.” (Apokalupo 2:20) I te ahururaa o te senekele hou to tatou nei tau, ua tui te roo o te arii vahine ra o Iezebela, te vahine a te arii Ahaba no Iseraela, e vahine haamori ia Baala, no ta ˈna mau taparahiraa taata, ta ˈna mau ohipa faaturi e ta ˈna huru faatereraa haavî. Na Iehu, tei faatahinuhia e Iehova, i taparahi pohe roa ia ˈna. (Te mau Arii 1, 16:31; 18:4; 21:1-16; Te mau Arii 2, 9:1-7, 22, 30, 33) Eita roa ˈtu e tia i te vahine haamori idolo o Iezebela ia haru i te toroa peropheta. Eita roa atoa o ˈna e nehenehe e faaauhia ia Miriama e ia Debora, o tei tavini ma te haapao maitai ei peropheta vahine i rotopu ia Iseraela. (Exodo 15:20, 21; Te mau Tavana 4:4; 5:1-31) E ere atoa te varua o Iehova tei turai ia ˈna ia tohu, mai tei tupu na i nia ia Ana, te peropheta vahine ruhiruhia ra, e no na tamahine toomaha a Philipa, haapii evanelia.—Luka 2:36-38; Ohipa 21:9.

7. (a) Na roto i te parauraa e “te vahine ia Iezebela,” te manaˈo ra Iesu i te huru raveraa a vai ma? (b) Mea nafea te mau vahine o te amuiraa i te imiraa i te otoheraa no to ratou haerea ino mau?

7 Ua taa-papu-hia “te vahine ia Iezebela,” e faahua parau ra e e peropheta oia i Tuatira, e vahine haavare ïa. Aita te varua o te Atua e turu ra ia ˈna. O vai râ oia? Mea papu e o te hoê ïa vahine e aore ra te hoê pǔpǔ vahine o te rave ra i te ohipa viivii ino mau i roto i te amuiraa. Peneiaˈe, ua aratai te tahi mau vahine no roto i te amuiraa i te tahi mau melo ia taiata, ma te imi i te otoheraa haama hoi no ta ratou mau haerea ino mau na roto i te ruri-ê-raa i te mau Papai. E mau parau tohu haavare mau ïa teie! Na roto i ta ratou huru raveraa, ua aratai ratou i te mau kerisetiano ia topa mai ia ratou atoa i roto i ‘te faaturi, te parau faufau ra, te paia ra, te hinaaro tia ore ra, e te nounou taoˈa, e haamori idolo ïa.’ (Kolosa 3:5) Ua aratai ratou i te mau melo o te amuiraa ia farii i te hoê haerea taiata e te miimii mai tei farii-noa-hia nei i teie nei e aore ra te faaitoitohia ra, i roto i te rahiraa o te mau haapaoraa a te amuiraa faaroo kerisetiano.

8. (a) Eaha te faaararaa ta Iesu i horoa no nia ia “Iezebela” no Tuatira? (b) Mea nafea te huru raveraa tia ore a te mau vahine i te tupuraa i teie nei tau?

8 Te na ô faahou ra Iesu i te parauraa ˈtu i te mau matahiapo no Tuatira e: “E ua horoa vau i te taime tatarahaparaa no ˈna, e e ore oia e tatarahapa i tana ra faaturi. Inaha, e huri au ia ˈna i nia i te roi, e te feia e faaturi ia ˈna ra, e ati rahi to ratou ia ore ratou ia tatarahapa i ta ratou parau.” (Apokalupo 2:21, 22) Oia atoa, mai ia Iezebela o te faatere i mutaa ihora ia Ahaba e o tei aro atu ia Iehu, tei haamauhia e te Atua no te faatupuraa i ta ˈna haavaraa, oia atoa, na roto i ta ratou huru raveraa, ua imi paha teie mau vahine i te faatere i ta ratou mau tane e te mau matahiapo. E au ra e ua faatia noa te mau matahiapo no Tuatira i teie Iezebela e aore ra huru raveraa a te mau vahine taiata. Ua faatae Iesu i ǒ nei i te hoê faaararaa puai ia ratou ra, e i te taatoaraa atoa o te amuiraa o te nunaa a Iehova no to tatou tau. I teie tau, ua aratai teie mau huru vahine e hinaaro ra e faatere i ta ratou mau tane ia taiva e ua tae roa ratou i te tuu i te mau tavini haapao maitai a Iehova i mua i te haavaraa.—Hiˈo Iuda 5-8.

9. (a) No te aha ra e aita roa ˈtu te mau parau a Iesu no nia ia Iezebela e faaino ra i te roo o te mau vahine a te amuiraa? (b) Afea noa e itehia ˈi te huru raveraa a Iezebela?

9 Aita roa ˈtu te reira e faaino nei i te roo o te mau vahine haapao maitai o te amuiraa kerisetiano. I teie nei mahana, ua faatupu te mau tuahine haapao maitai i te hoê tuhaa rahi no te ohipa pororaa; e na roto i te mau haapiiraa bibilia o ta ratou e faatere ra, ua aratai mai ratou e rave rahi mau taata apî i roto i te amuiraa. E ua haamaitai te Atua iho ia ratou mai te itehia ra i roto i te Salamo 68:11, i reira tatou e taio ai: “Ua tuu mai te Fatu [Iehova] i te parau, e e pǔpǔ rahi te feia [vahine] i faaite ra.” E nehenehe te hoê vahine tura e te mǎrû, “o te mea taoˈa rahi ïa i mua i te aro o te Atua,” i te faaite i te hoê huru raveraa maitatai i nia i ta ˈna ra tane. (Petero 1, 3:1-4) Ua arue te arii ra o Lemuela i te vahine aravihi e te itoito i te rave i te ohipa. (Maseli 31:10-31) E itehia mai te huru raveraa a Iezebela ia faarue anaˈe te mau vahine i to ratou tiaraa na roto i te faahinaaroraa i te tane e na roto i te auraro-ore-raa e aore ra i te tauˈa-ore-raa i ta te tane faatereraa.—Ephesia 5:22, 23; Korinetia 1, 11:3.

10. (a) No te aha o Iezebela e ta ˈna ra mau tamarii e faautuahia ˈi? (b) Tei roto i teihea tupuraa atâata te feia o tei riro mai ei tamarii na Iezebela, e eaha te tia ia ratou ia rave?

10 No nia i teie “vahine ia Iezebela,” te na ô faahou maira Iesu e: “E e mou ta ˈna ra mau tamarii ia ˈu i te pohe; e e ite te mau ekalesia atoa, e o vau tei hiˈopoa i te manaˈo [mau mape] e te aau [mafatu]; e na ˈu e ho atu ia outou atoa i te au i ta outou na ohipa.” (Apokalupo 2:23) Ua horoa Iesu i te taime tano no Iezebela e ta ˈna ra mau tamarii no te tatarahaparaa, ua taiata noa râ ratou e e tia iho â ia faautuahia ratou. O te reira ïa te hoê poroi mana no te mau kerisetiano no to tatou nei tau. Te feia e pee ra i te hiˈoraa o Iezebela, te tane e aore ra te vahine, e o te riro mai ei tamarii na ˈna na roto i te ofatiraa i te mau ture tumu bibilia no nia i te faatereraa e aore ra i te pae morare, e aore ra na roto i te mârôraa ma te haapao-ore-roa-raa i te faanahonahoraa teotaratia, e maˈi ino mau ïa to ratou i te pae varua. Parau mau, mai te peu e titau mai teie huru taata i te mau matahiapo no te amuiraa ia haere mai e pure no ˈna, “e ora taua maˈi ra i te pure faaroo, e na te Fatu [Iehova] oia e faatia i nia”—ia ohipa râ oia ma te haehaa ia au i teie mau huru pure. Eiaha râ te hoê taata, tane e aore ra vahine, e manaˈo e e nehenehe e haavare i te Atua aore ra i te Mesia na roto i te imiraa i te ravea no te hunaraa i ta ratou mau taiataraa, e aore ra na roto i te horoaraa i te hiˈoraa rapae noa no te hoê Ite itoito i roto i te taviniraa.—Iakobo 5:14, 15.

11. Mea nafea te mau amuiraa i te tautururaahia i teie nei mahana, ia ite i teie ati no nia i te huru raveraa tano ore a te mau vahine?

11 Auaa, te vai ara noa ra te rahiraa o te mau amuiraa o te mau Ite o Iehova i nia i teie ati. E ara atoa te mau matahiapo e e ite atoa ratou i te ino e te haerea teotaratia tano ore. Te tutava ra ratou no te tautururaa i te mau tane e te mau vahine e vai ra i nia i te hoê eˈa atâata mau, no te faaitoitoraa ia ratou i te pae varua e te rohi ra ratou no te faatitiaifaroraa ia ratou na mua ˈˈe a topa roa ˈtu ai ratou. (Galatia 5:16; 6:1) Ma te here e ma te mau papu, te patoi nei teie mau tiaau kerisetiano i te mau huru raveraa atoa a te mau vahine no te faatupuraa i te mau pǔpǔ mai te mau taatiraa a te mau vahine no te titauraa i te tiamâraa. E hau atu â, te horoa-tamau-hia ra te mau aˈoraa tano maitai na roto i te arai o te mau vea e aore ra te mau buka a te Taiete Watch Tower. *

12. Mea nafea te mau melo a te pǔpǔ a Ioane i te faaiteraa i te hoê â huru itoito e to Iehu?

12 Tera râ, mai te peu e e taiataraa ino mau, e mea tamau noa, e tia ia tiavaruhia te feia rave hara tatarahapa ore. E haamanaˈo tatou i te itoito o Iehu i to ˈna faaore-roa-raa i te huru raveraa a Iezebela i Iseraela. Oia atoa i teie nei mahana, te ohipa ra te mau melo o te pǔpǔ a Ioane ma te itoito i te horoaraa i te hiˈoraa i te mau “Ionadaba,” to ratou mau hoa, e na roto i te faaiteraa e mea taa ê mau ratou i te mau tavini o te amuiraa faaroo kerisetiano e faatia noa ra i te mau huru mea atoa.—Te mau Arii 2, 9:22, 30-37; 10:12-17.

13. Eaha te tiai maira i te feia tei riro i te huru raveraa ino a te mau vahine?

13 Ei Vea e ei Haava no Iehova, e tiaraa to te Tamaiti a te Atua no te faaiteraa e o vai ra o Iezebela i teie nei tau e ia huri atu ia ˈna i nia i te roˈi no te mauiui, no te mea aita roa ˈtu e vai ra te ravea no te faaora i to ˈna maˈi i te pae varua. (Malaki 3:1, 5) Te feia o tei topa atoa i raro aˈe i teie huru raveraa ino a te vahine, e huri-atoa-hia ratou i roto i te hoê ati rahi, ia tiavaruhia ratou i rapae no te iriti-roa-raa ia ratou mai roto mai i te amuiraa kerisetiano e mai te mea e ua pohe ratou. Mai te peu râ eita ratou e tatarahapa, e e fariu, e e hoˈi mai i rotopu i te amuiraa, e tia ïa ia ratou ia faaruru atu i te pohe i te pae tino na roto i te hoê “[ati] pohe,” i roto i te ati rahi e tupu a muri iho. I teie nei râ, e nehenehe ratou e faaorahia mai te peu râ e tatarahapa mau ratou i ta ratou mau ohipa ino.—Mataio 24:21, 22; Korinetia 2, 7:10.

14. (a) Mea nafea Iesu i te faaohiparaa i te mau matahiapo no te faatitiaifaro i te tahi mau fifi, mai to Iezebela ra te huru? (b) Mea nafea te amuiraa i te tururaa ˈtu i te mau matahiapo e te faatitiaifaroraa i teie mau huru ohipa?

14 E tia i “te mau ekalesia atoa” ia ite e e hiˈopoa Iesu i te “manaˈo [mau mape],” te mau manaˈo hohonu roa, e ‘te aau [mafatu],’ te huru mau o te hoê taata, e tae noa ˈtu i to ˈna mau hinaaro moe. No reira, te faaohipa ra Iesu i te mau tane o ta ˈna e nehenehe e tiaturi, te mau fetia e aore ra matahiapo, no te faatitiaifaroraa i te vetahi mau fifi mai te huru raveraa a Iezebela. (Apokalupo 1:20) Ia oti anaˈe ra teie mau matahiapo i te hiˈopoa maite i te ohipa mai te reira te huru e ia horoa-anaˈe-hia te haavaaraa, eiaha roa ˈtu te hoê ia imi no te iteraa e no te aha ra e mea nafea ratou i te faaotiraa. E tia i te taatoaraa ia farii ma te haehaa i te haavaraa a te mau matahiapo e ia tamau i te tururaa ˈtu i teie mau fetia o te amuiraa. E haamaitaihia te haapao maitai ia Iehova e i ta ˈna faanahonahoraa. (Salamo 37:27-29; Hebera 13:7, 17) Ia haamaitaihia oe e Iesu ia horoa mai o ˈna no oe tei au i ta oe na ohipa, e tia ˈi!—Hiˈo atoa Galatia 5:19-24; 6:7-9.

“O ta outou râ i noaa na, e mau papu ïa”

15. (a) Eaha ta Iesu e parau ra i te mau kerisetiano o tei ore i riro ia Iezebela? (b) Eaha te mea e faaite ra e i te matahiti 1918 ra, aita te taatoaraa o te feia e parau ra e kerisetiano ratou i viivii i te amuiraa faaroo kerisetiano apotata?

15 Te fahiti ra Iesu i muri iho i teie mau parau mahanahana mau: “Teie râ ta ˈu parau ia outou, i te tahi pae i Tuatira na, i te feia atoa aore i mau i taua parau nei, e aore hoi i ite i te parau hohonu a Satani, ta ratou e parau na: aita ˈtu a ˈu teiaha e tuu i nia ia outou. O ta outou râ i noaa na, e mau papu ïa e ia tae atu vau.” (Apokalupo 2:24, 25) I Tuatira, te vai ra te feia haapao maitai tei ore i riro i te huru raveraa a Iezebela. Oia atoa, i te roaraa o na 40 matahiti hou te matahiti 1918 e mai reira mai e tae roa mai i teie nei mahana, aita ïa te taatoaraa o te feia o te parau ra e kerisetiano ratou i farii noa i te mau haerea taiata e te viivii o tei parare roa i roto i te amuiraa faaroo kerisetiano. Ua tutava te hoê pǔpǔ iti Feia haapii i te Bibilia tei matauhia i teie nei na nia i te iˈoa o te mau Ite o Iehova no te tautururaa i te mau melo no te mau amuiraa ia ite ratou e no hea mai te mau haapiiraa e rave rahi e ere no roto i te kerisetianoraa e itehia ra i roto i te amuiraa faaroo kerisetiano; e ua faarue oia iho i te mau tiaturiraa e te mau peu babulonia atoa no ǒ mai i te amuiraa faaroo kerisetiano apotata. To roto atoa ïa te haapiiraa a te “vahine ia Iezebela” o te faatia noa ra i te mau mea atoa.

16. Noa ˈtu e aita o Iesu e te tino aratai no te senekele matamua i faateimaha hau atu â, e tia râ ia tatou ia ape atu i te aha?

16 Ua faaara atoa te mau melo no te pǔpǔ a Ioane i to ratou mau hoa, te feia rahi roa, ia vai ara ratou i te mau huru raveraa taiata mai te ite-atoa-hia ra i roto i te ao faufau i te pae no te mau faaanaanataeraa. E ere roa ˈtu i te mea faufaa, ia haere tatou e hiˈo e aore ra e ora roa ˈtu i roto i te viivii, no to tatou noa hinaaro e ite, ia papu ia tatou e eaha mau na te mea e tia ia apehia. Na te paari ra e turai ia tatou ia faaatea ê roa i te mau “parau hohonu a Satani.” Mai ta Iesu i parau: “Aita ˈtu a ˈu teiaha e tuu i nia ia outou.” Te faahaamanaˈo ra te reira ia tatou i te faaueraa a te tino aratai kerisetiano no te senekele matamua: “E mea maitai i te [v]arua [m]aitai e ia matou atoa nei hoi, eiaha roa ei teimaha ê i tuuhia ˈtu i nia iho ia outou maori râ o teie nei mau mea tia. Eiaha outou e amu i te maa i afaihia i te idolo ra, e te toto, e te mea uumi-noa-hia ra, e eiaha hoi e faaturi: i faarue outou i te reira, e maitai ïa outou. Ia ora na.” (Ohipa 15:28, 29) Ia fanaˈo tatou i te pae varua, e ape ïa tatou i te haapaoraa hape, te raveraa i te toto ma te tano ore (mai te pâmuraa i te toto) e te taiataraa. Mea papu ïa e vai oraora maitai noa to tatou tino.

17. (a) Mea na roto i teihea mau “parau hohonu” to Satani faahemaraa i te mau taata i teie nei mahana? (b) Eaha ïa to tatou huru no nia i te mau “parau hohonu” a te ao fifi mau a Satani?

17 I teie nei mahana, te pûpû atoa ra o Satani i te tahi atu â mau “parau hohonu,” ei hiˈoraa te mau philosopho e te mau tuatapaparaa fifi mau no te faanavenaveraa i te feruriraa. Taa ê atu i te faatia-noa-raa i te mau mea atoa e te mau manaˈo taiata, te vai atoa ra i roto i taua mau “parau” ra, te peu hiˈohiˈo e te haapiiraa tumu ore e mea tupu noa mai te mau mea atoa. Eaha ïa te manaˈo o te Poiete tei î i te paari? Te horoa maira te aposetolo Paulo i teie mau parau a te Atua e: “E faaore au i te paari o te feia paari.” E mea ohie, mea papu e mea mahanahana “te mau mea hohonu atoa a te Atua ra.” E ape ïa te mau kerisetiano paari i te “mau parau hohonu” o te ao fifi mau a Satani. A haamanaˈo na e: “E te mou nei hoi teie nei ao, e ta to te ao atoa e hinaaro nei; o tei haapao râ i to te Atua ra hinaaro, e tia ïa i te oraraa e a muri noa ˈtu.”—Korinetia 1, 1:19; 2:10; Ioane 1, 2:17.

18. Eaha te mau haamaitairaa ta Iesu i tǎpǔ atu no te mau kerisetiano faatavaihia o tei tapea maite e tae noa ˈtu i te hopea, e eaha ïa te haamaitairaa taa ê ta teie mau taata tei faatia-faahou-hia i noaa i Aramagedo?

18 I teie nei te faatae atu nei Iesu i te mau faaitoitoraa i teie mau kerisetiano no Tuatira. Ua riro atoa râ te reira ei faaitoitoraa i te mau kerisetiano faatavaihia i teie nei mahana: “E te riro ia ˈna te re ra, e te tapea i ta ˈu parau e tae noa ˈtu i te hopea ra, e horoa ˈtu vau i te mana no ˈna i nia iho i te mau fenua: e e tavana oia i nia iho ia ratou ma te sepeta auri ra; e e huahua roa ratou mai te auˈa a te potera ra; mai tei tuuhia mai e tau Metua ia ˈu nei ra.” (Apokalupo 2:26, 27) Auê ïa haamaitairaa taa ê e! Teie mana tei horoahia ˈtu no te feia faatavaihia tei noaa ia ratou te re i muri aˈe i to ratou faatia-faahou-raahia, o te tahoêraa ˈtu ïa i pihai iho ia Iesu no te haamouraa i teie nei mau nunaa orure hau i Aramagedo na roto i te arai o te “sepeta auri.” E paapaaina ïa te mau mauhaa atomi a teie mau nunaa mai te ahitiri rari ra te huru ia faahuˈahuˈa anaˈe te Mesia i ta ˈna mau enemi mai ta ˈna e rave i te mau auˈa a te potera.—Salamo 2:8, 9; Apokalupo 16:14, 16; 19:11-13, 15.

19. (a) O vai “te fetia poipoi,” e mea nafea oia i te horoaraahia i te feia tei noaa ia ratou te re? (b) Eaha te faaitoitoraa tei horoahia ˈtu no te feia rahi roa?

19 E te na ô faahou maira Iesu e: “E e horoa vau i te fetia poipoi no ˈna.” (Apokalupo 2:28) O Iesu iho tei faataa i muri iho e o vai ra teie “fetia,” i te na ôraa e: “O vau te tumu e te huaai o Davida, e te fetia poipoi anaana ra.” (Apokalupo 22:16) E o Iesu mau iho tei faatupu i te parau tohu ta Iehova i faahepo ia Balaama ia faaite atea mai: “E fetia te tae mai mai ǒ ia Iakoba ra, e e tupu te hoê sepeta i Iseraela.” (Numera 24:17) Eaha ïa te auraa i te mea e e horoa Iesu i “te fetia poipoi” i te feia tei noaa ia ratou te re? Ma te feaa ore, na roto ïa i te horoaraa ˈtu ia ˈna iho no ratou, e na roto i te faatupuraa i te mau taairaa hohonu roa i rotopu ia ratou. (Ioane 14:2, 3) Auê ïa tumu puai mau no te faaoromairaa e! E mea anaanatae atoa ïa no te feia rahi roa i te iteraa e ua fatata “te fetia poipoi” i te faatupu i to ˈna mana arii na roto i te haamauraa i te Paradaiso i nia i te fenua nei.

Ia tapea maite tatou i te parau-tia

20. Eaha te tupuraa e itehia ra i roto i te amuiraa faaroo kerisetiano e faahaamanaˈo ra ia tatou i te tahi mau vahi paruparu o te amuiraa no Tuatira?

20 Ua horoa teie poroi i te hoê itoito rahi i te mau kerisetiano no Tuatira. A feruri noa na e: ua tauaparau te Tamaiti a te Atua iho o tei faahanahanahia i roto i te mau raˈi i te mau kerisetiano no Tuatira no nia i te vetahi o to ratou mau fifi! Mea papu, e ua farii te vetahi i rotopu ia ratou i ta ˈna aratairaa tei î roa i te aroha. E tauturu atoa teie poroi, te poroi roa roa ˈˈe i rotopu i na poroi e hitu, ia papu maitai ia tatou eaha te amuiraa kerisetiano mau i to tatou nei tau. I te matahiti 1918, i to Iesu haereraa mai i roto i te hiero o Iehova no te haavaraa, ua viivii ïa te rahiraa o te mau haapaoraa e parau ra e kerisetiano ratou i te haamoriraa idolo e te taiataraa i te pae varua. (Iakobo 4:4) Ua haamau vetahi i rotopu ia ratou i ta ratou mau tiaturiraa i nia i te mau haapiiraa a te mau vahine e rave i te faatereraa no te XIXraa o te senekele, mai ia Ellen White no te haapaoraa adevenite no te mahana hitu e ia Mary Baker Eddy no te ite aivanaa kerisetiano, e e ere i te mea maoro i teie nei, ua haamata e rave rahi mau vahine i te aˈo na nia mai i te pupiti. (Hiˈo Timoteo 1, 2:11, 12.) I rotopu i te mau huru haamoriraa katolika taa ê te tahi i te tahi, mea pinepine o Maria i te faahanahanahia hau atu i te Atua e te Mesia. Aita hoi Iesu i faahanahana ia ˈna mai te reira te huru. (Ioane 2:4; 19:26) E mau faanahonahoraa kerisetiano mau anei te mau faanahonahoraa o te farii ra i teie huru raveraa tano ore a teie mau vahine?

21. Eaha te mau haapiiraa o ta tatou e huti mai no nia i te poroi a Iesu i to Tuatira?

21 E tia i te mau kerisetiano taitahi, no roto i te pǔpǔ a Ioane aore ra no rotopu i te mau mamoe ê atu, ia haapao maitai i teie poroi. (Ioane 10:16) E nehenehe paha te vetahi e hinaaro i te pee i te oraraa ohie, mai te vetahi o te mau pǐpǐ a Iezebela no Tuatira. E e ohie noa paha te vetahi i te haamamu i to ratou haava manaˈo. I teie mahana, e nehenehe atoa te tahi mau fifi e tupu mai no nia i te mau maa e toto to roto e te pâmuraa toto ei hiˈoraa. Peneiaˈe te manaˈo ra te vetahi e i te mea e mea itoito ratou i roto i te taviniraa e aore ra te horoa ra ratou i te oreroraa parau e nehenehe ïa ratou e paruparu i roto i te tahi atu mau tuhaa, ei hiˈoraa na roto i te hiˈoraa i te mau hohoˈa haavîraa uˈana aore ra te mau hohoˈa taiata, i te fare teata e aore ra i roto i te vidéo, e aore ra na roto i te inu-hua-raa i te ava. Te opani etaeta nei te faaararaa o ta Iesu i horoa i te mau kerisetiano no Tuatira eiaha roa tatou ia na reira. Te hinaaro nei Iehova ia vai viivii ore noa tatou, ia hinaaro tatou ia ˈna ma to tatou mafatu atoa, eiaha ia feaa piti mai te rahiraa o te mau kerisetiano no Tuatira.

22. Mea nafea Iesu i te haafaufaaraa i te tariˈa faaroo?

22 E i te pae hopea, te na ô ra Iesu e: “E tariˈa to ˈna ra, a faaroo oia i ta te [v]arua e parau i te mau ekalesia ra.” (Apokalupo 2:29) A maha atura taime to Iesu faahiti-noa-raa i teie mau parau e na teie mau parau e faaoti atoa i na poroi e toru i mua nei. E tariˈa faaroo anei to outou? Mai te peu e e, a tamau â i te faaroo maitai i te mau aˈoraa ta te Atua e tamau noa nei i te faaite na roto i te arai o ta ˈna e faaohipa ra, na roto i te ravea o to ˈna ra varua.

[Nota i raro i te api]

^ Hiˈo, ei hiˈoraa, i te tumu parau “Te tiaraa o te mau vahine i roto i te amuiraa kerisetiano matamua,” neneihia i roto i te vea A ara mai na! no te 8 no setepa 1978 (na roto i te reo farani).

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 51]

I teie nei mahana, te rahiraa o te ohipa pororaa, te ravehia ra ïa e to tatou mau tuahine haapao maitai o te turu ra ma te haehaa i te faatereraa teotaratia