Eaha to roto?

Tapura tumu parau

A hoo mai i te auro tamâhia i te auahi ra

A hoo mai i te auro tamâhia i te auahi ra

Pene 13

A hoo mai i te auro tamâhia i te auahi ra

LAODIKEA

1, 2. Teihea te amuiraa hopea o na amuiraa e hitu tei farii te poroi no ǒ mai ia Iesu tei faahanahanahia i te tiaraa, e eaha te vetahi mau mea taa ê o taua oire ra?

 O LAODIKEA te amuiraa hopea i rotopu i na amuiraa e hitu o tei farii i te hoê poroi no ǒ mai ia Iesu tei faatia-faahou-hia. Te vai ra i roto te mau haamaramaramaraa no te faaaraara i te mata e no te turai ia tatou ia rave i te ohipa.

2 I teie nei mahana, e ite ïa outou i te mau huˈahuˈa o te oire tahito no Laodikea i pihai iho ia Denizli, i te atearaa e 90 kilometera i te pae apatoa hitia o te râ no Alasehir. I te senekele matamua, e oire ruperupe mau o Laodikea. Te tia ra oia i te hoê maaraa purumu rahi, e e pû rahi mau teie no te mau fare moni e i te pae tapi hooraa taoˈa. Na roto i te hooraa i te hoê raau tuiroo no te rapaauraa i te mata, ua onahia oia; e ua tui atoa te roo o Laodikea no te mau aahu maitai roa o tei hamanihia i reira na roto i te raveraa i te huruhuru mamoe ereere nehenehe roa. Ua riro râ te ereraa i te pape ei fifi mau no te oire, e ua faaafarohia te reira na roto i te haamauraa i te hoê faataheraa pape mai te mau pihaa pape veavea e vai ra i pihai iho i te oire. No reira, ia tae anaˈe te pape i roto i te oire, e mea pumahana noa ïa.

3. Mea nafea Iesu i te haamataraa i ta ˈna poroi i te amuiraa no Laodikea?

3 Tei pihai iho Laodikea ia Kolosa. I to ˈna papairaa i to Kolosa, te faahiti ra te aposetolo Paulo i te hoê rata o ta ˈna i hapono atu i to Laodikea. (Kolosa 4:15, 16) Aita tatou i ite i te mau parau e vai ra i roto i teie rata ta Paulo i papai, te faaite mai nei râ te poroi o ta Iesu i hapono i teie nei i to Laodikea e ua topa ratou i roto i te hoê tupuraa peapea mau i te pae varua. Area râ, mai ta ˈna iho â i matau, e faahiti Iesu na mua ˈˈe i to ˈna mau huru maitai, i te na ôraa e: “E papai oe i te parau i te melahi a te ekalesia i Laodikea ra; Te na ô maira te Amene, te ite mau e te parau mau ra, te tumu o te mau mea atoa a te Atua i hamanihia ra.”—Apokalupo 3:14.

4. Nafea Iesu i te riroraa mai ei “Amene”?

4 No te aha Iesu i parau ai e o oia iho te “Amene”? Te haamana ra teie tiaraa i ta ˈna poroi. “Amene” no roto mai ïa i te hoê parau hebera e teie to ˈna auraa “oia mau,” “na reira ïa”; e faaoti te reira i te mau pure no te tururaa ˈtu i te mau manaˈo hohonu i faaitehia. (Korinetia 1, 14:16) O Iesu te “Amene,” i te mea e e te haapapu ra e te turu ra to ˈna haapao maitai tia roa e to ˈna pohe tusia i te tupuraa o te mau parau tǎpǔ faufaa atoa a Iehova. (Korinetia 2, 1:20) Mai reira mai, e faataehia te mau pure atoa ia Iehova ra, e e mea tano iho â, na roto râ i te arai o Iesu.—Ioane 15:16; 16:23, 24.

5. Nafea Iesu i riro mai ai ei “ite mau e te parau mau”?

5 O Iesu atoa “te ite mau e te parau mau.” I roto i te mau parau tohu, e mea pinepine oia i te taaihia i te haapao maitai, te parau mau e te parau-tia, no te mea o oia te hoê tavini no te Atua ra o Iehova o te nehenehe roa e tiaturihia. (Salamo 45:4; Isaia 11:4, 5; Apokalupo 1:5; 19:11) O oia te Ite rahi roa ˈˈe no Iehova. I te mea e, o Iesu “te tumu o te mau mea atoa a te Atua i hamanihia ra,” mai te haamataraa mai iho â, ua faaite oia i te hanahana o te Atua. (Maseli 8:22-30) E i to ˈna parahiraa ei taata i nia i te fenua nei, ua faaite atoa oia i te parau mau. (Ioane 18:36, 37; Timoteo 1, 6:13) I muri aˈe i to ˈna tia-faahou-raa, ua fafau mai oia i ta ˈna mau pǐpǐ, e e tono mai oia i te varua moˈa, e ua parau oia ia ratou e: “E ei ite hoi outou no ˈu i Ierusalema nei e Iudea atoa hoi e ati noa ˈˈe, e Samaria, e tae noa ˈtu i te hopea o te fenua ra.” Mai te Penetekose no te matahiti 33 no to tatou nei tau, ua aratai Iesu i teie mau kerisetiano faatavaihia i roto i te pororaa i te parau apî oaoa “i te taata atoa i raro aˈe i teie nei raˈi.” (Ohipa 1:6-8; Kolosa 1:23) E nehenehe mau Iesu e parauhia e o oia te ite mau e te parau mau. E faufaa-rahi-hia te mau kerisetiano faatavaihia no Laodikea mai te peu e e faaroo ratou i ta ˈna ra mau parau.

6. (a) Te faataa ra Iesu i te huru i te pae varua o te amuiraa no Laodikea na roto i teihea mau parau? (b) Eaha te hiˈoraa maitai o Iesu ta te mau kerisetiano no Laodikea i ore i apee?

6 Eaha ïa te poroi ta Iesu e faatae ra i to Laodikea? Aita oia i haapopou ia ratou; ma te haavare ore râ, ua parau oia e: “Ua ite au i ta oe ohipa, e aore oe i toetoe, aore hoi oe i mahanahana, ahiri hoi oe i toetoe, e aore ïa, ia mahanahana ua tia ïa ia ˈu. E tena na, no te mea te pumahana noa na oe, aore i toetoe, aore hoi i mahanahana, e haapuai atu vau ia oe i rapae i tau vaha.” (Apokalupo 3:15, 16) Eaha ïa to oe huru i mua i teie huru poroi a te Fatu ra o Iesu Mesia? Eita anei te reira e faaara ia oe e e turai ia oe ia hiˈopoa maite ia oe iho? Mea papu e, e tia i te mau Laodikea ia ara e ia rave i te ohipa, no te mea mea faatau roa ratou i te pae varua, e au ra e te mea i noaa ia ratou, ua ravai ïa te reira. (Hiˈo Korinetia 2, 6:1.) E o Iesu o ta ratou e tia hoi i te apee ei kerisetiano, ua faaite noa ïa oia i te hoê itoito uˈana no Iehova e no ta ˈna taviniraa. (Ioane 2:17) E hau atu â, ua faariro noa te feia haehaa ia ˈna ei taata mǎrû, ei taata haumǎrû mai te hoê auˈa pape toetoe i te hoê mahana veavea mau. (Mataio 11:28, 29) Area te mau kerisetiano no Laodikea, e ere roa ˈtu ratou i te mea mahanahana e aore ra i te mea toetoe. Mai teie pape e tae maira i to ratou oire, e mea pumahana ïa ratou, mea iti roa to ratou anaanatae. E nehenehe ratou e faaruehia e Iesu, e e ‘haapuaihia ratou i rapae i to ˈna ra vaha.’ E o tatou ïa, ia au i te hiˈoraa o Iesu, e tutava tamau noa ïa tatou ma te itoito ia riro mai tatou ei pû haumǎrû no vetahi ê i te pae varua.—Mataio 9:35-38.

“Te parau na oe, E taoˈa rahi ta ˈu”

7. (a) Mea nafea Iesu i te faaiteraa i te tumu o te fifi o te mau Laodikea? (b) No te aha Iesu i parau ai e e ‘matapo te mau kerisetiano no Laodikea e te vai tahaa noa ra’ ratou?

7 Eaha mau na te tumu o te fifi o te mau Laodikea? E ite tatou i te hoê manaˈo tano na roto i teie mau parau ta Iesu: “No te mea te parau na oe, E taoˈa rahi ta ˈu, ua faarahi au i ta ˈu taoˈa, e aore e mea toe ia au; e aita oe i ite e, e pohe rahi to oe, e mai te mea arohahia ra, e te faufaa ore, e te matapo, e te veve.” (Apokalupo 3:17; hiˈo Luka 12:16-21.) I te mea te ora ra ratou i roto i te hoê oire ruperupe, ua horoa te mau Laodikea i to ratou tiaturiraa taatoa i nia i ta ratou mau faufaa. E au ra e ua haafifihia to ratou oraraa e te tahua taaro, te mau fare teata e te mau vahi faaetaetaraa tino, e ua riro ratou i “te hinaaro i te mau mea e navenave ai ra aore hinaaro i te Atua.” * (Timoteo 2, 3:4) Area râ te mau Laodikea ona, ua vevehia ïa ratou i te pae varua. E mea iti roa e peneiaˈe aita roa ˈtu ratou i ‘haapue i te taoˈa na ratou i nia i te raˈi.’ (Mataio 6:19-21) Aita to ratou e mata maitai faahou no reira aita ratou i tuu i te Basileia o te Atua i te parahiraa matamua i roto i to ratou oraraa. Tei roto mau ratou i te pouri, te matapo, e ua erehia ratou i te ite i te pae varua. (Mataio 6:22, 23, 33) Hau atu â, noa ˈtu te mau ahu nehenehe o ta ratou i hoo mai maoti ta ratou faufaa rahi, i mua râ i te mata o Iesu, te vai tahaa noa ra ratou. Aita to ratou e ahu i te pae varua no te faaiteraa e kerisetiano ratou.—Hiˈo Apokalupo 16:15.

8. (a) Eaha te hoê â huru tupuraa e au i to Laodikea e itehia ra i teie nei mahana? (b) Mea nafea te tahi mau kerisetiano i te haavareraa ia ratou iho i roto i teie nei ao tei î i te nounou?

8 Auê ïa tupuraa huru ê mau e! Aita anei tatou e ite pinepine ra i teie mau huru tupuraa i to tatou nei mau mahana? Eaha te tumu? No to tatou ïa tiaturi-rahi-raa ia tatou iho tei niuhia i nia i te mau maitai materia e te mau faufaa a te taata nei. Mai te mau melo no te mau Ekalesia o te amuiraa faaroo kerisetiano, ua hape atoa vetahi mau Ite no Iehova i te manaˈoraa e e ravai noa te haereraa i te mau putuputuraa te tahi noa mau taime ia auhia mai ratou e te Atua. Te imi ra ratou i te otoheraa na roto noa i te riroraa mai ‘ei feia faahua rave i te parau.’ (Iakobo 1:22) Noa ˈtu te mau faaararaa pinepine a te pǔpǔ a Ioane, ua riro to ratou mafatu i te mau faito ahu hopea nei, te mau pereoo e te mau fare, te mau mea e navenave ai ratou e te mau faaanaanataeraa. (Timoteo 1, 6:9, 10; Ioane 1, 2:15-17) I te pae hopea, e itihia mai to ratou ite i te pae varua. (Hebera 5:11, 12) Eiaha ratou ia vai faatau noa e aore ra pumahana noa, ia faaite râ ratou ‘i te auahi o te varua’ e ia faaite i te itoito haumǎrû no te ‘poro i te parau.’—Tesalonia 1, 5:19; Timoteo 2, 4:2, 5.

9. (a) Eaha te mau parau a Iesu o te tia i te faaara i te mau kerisetiano pumahana noa, e no te aha? (b) Mea nafea te mau “mamoe” o te atea ê e nehenehe ai i te tauturuhia e te amuiraa?

9 Eaha ïa to Iesu huru i mua i te mau kerisetiano pumahana noa? E faaara te mau parau haavare ore a Iesu ia ratou, e tia ˈi: “E aita oe i ite e, e pohe rahi to oe, e mai te mea arohahia ra, e te faufaa ore, e te matapo, e te veve.” Mea paruparu roa to ratou haava manaˈo e aita ˈtura ratou i ite i to ratou huru peapea mau. (Hiˈo Maseli 16:2; 21:2.) Eita roa ˈtu e tia ia haafaufaa ore i teie huru tupuraa ino mau i roto i te amuiraa. Mai te peu e horoa ratou i te hoê hiˈoraa itoito maitai e e rave ratou i te ohipa ei tiai mamoe ma te here, peneiaˈe e nehenehe te mau matahiapo e te tahi atu mau taeae tei maitihia e ratou ia faatupu faahou i te oaoa i te taviniraa ma te mafatu taatoa i roto i teie mau “mamoe” tei atea ê.—Luka 15:3-7.

Te hoê aˈoraa ia ‘taoˈa-mau-hia’

10. Eaha te “auro” o ta Iesu e parau ra i te mau kerisetiano no Laodikea ia hoo mai ia ˈna ra?

10 Te vai ra anei te hoê ravea no te faaora i te mau Laodikea? E, ahiri ratou e pee i teie aˈoraa ta Iesu: “Te aˈo atu nei au ia oe e hoo mai oe ia ˈu nei i te auro tamâhia i te auahi ra, ia taoˈa mauhia ta oe.” (Apokalupo 3:18a) Na roto i te raveraa i te “auro” kerisetiano mau, tamâhia i te auahi ma te faataa ê i te mau mea viivii atoa, ‘e rahi ai ta ratou taoˈa i te Atua ra.’ (Luka 12:21) I hea râ e hoohia ˈi teie auro? E ere roa ˈtu ïa i ǒ te mau paoti fare moni no taua oire ra, ia Iesu râ. Ua faataa te aposetolo Paulo e eaha taua auro ra i to ˈna parauraa ˈtu ia Timoteo ia faaue i te mau kerisetiano taoˈa rahi “ia hamani maitai, e te taoˈa ra i te ohipa maitatai ra, ia rahi atu ïa ia ratou, ia horoa haere, ia au i te aufau. I te haapue-maite-raa i te maitai tumu no ratou iho a muri atu.” Mea na roto noa i te horoaraa ia ratou iho mai te reira te huru ‘e rave ai ratou i te ora mure ore [ora mau].’ (Timoteo 1, 6:17-19) Ahiri te mau Laodikea taoˈa rahi i te pae materia i pee i te aˈoraa a Paulo; e riro atoa ïa ratou i te taoˈa-rahi-hia i te pae varua.—Hiˈo atoa Maseli 3:13-18.

11. Eaha te mau hiˈoraa o teie nei tau no nia i te mau kerisetiano o tei hoo mai “i te auro tamâhia i te auahi ra”?

11 Te vai ra anei te mau hiˈoraa i to tatou nei tau no te mau kerisetiano e hoo ra “i te auro tâmahia i te auahi ra”? E. Noa ˈtu te fatata maira te mahana o te Fatu ra, ua ite atu te hoê pǔpǔ iti Feia haapii i te Bibilia i te haavare o te mau haapiiraa babulonia e rave rahi e vai ra i roto i te amuiraa faaroo kerisetiano, mai te Toru Tahi, te pohe ore te mea e parauhia ra e nephe, te mau haamauiuiraa i roto i te po auahi, te bapetizoraa i te pepe aruaru e te haamoriraa i te mau hohoˈa (e tae noa ˈtu i te satauro e ia Maria). I to ratou tururaa ˈtu i te parau mau o te Bibilia, ua faaite teie mau kerisetiano e ua riro te Basileia o te Atua ei ravea hoê roa no te huitaata nei, e te tusia taraehara o Iesu ei niu no te ora. E 40 matahiti na mua ˈˈe, ua faataa ratou i te matahiti 1914 mai te matahiti tapaˈohia e te parau tohu bibilia no te hopea o to te Etene ra anotau, ia ueuehia te mau hui mana civila e te mau hui mana haapaoraa.—Apokalupo 1:10; Luka 21:24-26.

12. O vai to mua i teie mau kerisetiano e ara ra, e eaha te hiˈoraa faahiahia mau o ta ˈna i vaiiho mai no nia i te haapueraa i te taoˈa rahi i nia i te raˈi?

12 I te omuaraa o te mau matahiti 1870, i rotopu i teie mau kerisetiano e ara ra, te vai ra o Charles Russell o tei haamau i te hoê pǔpǔ haapiiraa bibilia i Allegheny (i teie nei mahana, tei roto ïa i te oire o Pittsburgh, Etats-Unis). I to ˈna haamataraa i te imi i te parau mau, te rave amui ra o Russell i te ohipa e ta ˈna metua tane e ua fatata oia i te riro mai ei taata ona mirioni. Area râ, ua hoo o ˈna i ta ˈna mau tuhaa e vai ra i roto i teie mau rahiraa fare toa ta raua e ua pûpû oia i ta ˈna moni taatoa no te mau haamauˈaraa no nia i te pororaa i te Basileia na te fenua taatoa. I te matahiti 1884 ra, riro maira Russell ei peretiteni matamua no te Taiete tei matauhia i teie nei i raro aˈe i te iˈoa Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania. I te matahiti 1916 ra, ua pohe oia i roto i te hoê pereoo auahi i pihai iho ia Pampa, i Texas, e te haere ra oia i New York; ua rohirohi roa oia i teie tere-poro-raa hopea ta ˈna i te pae tooa o te râ no te mau Etats-Unis. Ua vaiiho mai oia i te hoê hiˈoraa faahiahia mau no te hoê taata o tei haapue i te mau taoˈa rahi i te pae varua i nia i te raˈi, hiˈoraa o ta te mau hanere tausani mau tavini pionie e pee ra i teie hopea o te XXraa o te senekele, turaihia e te hoê feruriraa haapae ia ratou iho.—Hebera 13:7; Luka 12:33, 34; hiˈo Korinetia 1, 9:16; 11:1.

Te parairaa i te raau mata i te pae varua

13. (a) Mea nafea te raau mata i te pae varua e haamaitai ai i te huru o te mau Laodikea? (b) Eaha te huru ahu ta Iesu e faaitoito ra i teie mau kerisetiano ia oomo, e no te aha?

13 Te aˈo etaeta atoa nei Iesu i teie mau Laodikea i te na ôraa e: “Te aˈo atu nei au ia oe e hoo mai oe ia ˈu nei . . . e te ahu teatea, ia faaahuhia oe, ia ore tena na mea haama o to oe ra veve ia itea; e e parai hoi i to mata i te raau mata, ia ite oe.” (Apokalupo 3:18b) E tia ia ratou ia imi i te ravea no te faaora i to ratou matapo i te pae varua na roto i te hooraa i te raau mata, eiaha râ i ǒ te feia rapaau no taua vahi ra, te raau mata râ o ta Iesu anaˈe e nehenehe e horoa ˈtu. Na teie raau e tauturu atu ia ratou ia roaa te ite i te pae varua, ia haere ratou na nia i “te eˈa hoi o te feia parau-tia ra,” ma te mata anaana e hiˈo tia ˈtu i mua i nia i te tupuraa o te hinaaro o te Atua. (Maseli 4:18, 25-27) No reira, e nehenehe ïa ratou e oomo mai, eiaha te mau ahu moni rahi huruhuru mamoe ereere e hamanihia ra i Laodikea, area râ “te ahu teatea” nehenehe mau, e haapapu ra i to ratou tiaraa taa ê ei pǐpǐ na te Mesia.—Hiˈo Timoteo 1, 2:9, 10; Petero 1, 3:3-5.

14. (a) Eaha te raau mata i te pae varua e vai ra ia tatou nei mai te matahiti 1879 mai â? (b) No hea mai te moni hinaarohia e te mau Ite no Iehova? (c) No te faaohiparaa i teie mau ô i noaa mai, mea nafea te mau Ite no Iehova i taa ê ai ia vetahi ê?

14 Te vai ra anei teie raau mata i te pae varua i to tatou nei tau? Oia mau. I te matahiti 1879, te orometua Russell, tei piihia ma te here mau, ua haamata oia i te nenei i te vea o tei tui to ˈna roo i te ao taatoa nei i teie mahana na nia i te iˈoa Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova, no te tururaa i te parau mau. I roto i te piti o ta ˈna numera, te faˈi ra o Russell e: “Te Pare Tiairaa, mai ta matou e manaˈo nei, o IEHOVA to ˈna turu, e ia vai noa oia mai te reira te huru, eita roa ˈtu teie vea e ani aore ra e titau i te turu a te taata. Ia ore anaˈe Teie e parau ra e: ‘Te auro e te moni atoa o te mau mouˈa, na ˈu ïa,’ e horoa faahou i te moni titauhia, e taa ïa ia matou e ua tae te tau no te faaea i te neneiraa i teie vea.” Ua haaputu vetahi feia poro evanelia no te afata teata o teie XXraa o te senekele i te mau moni rahi roa e te ora nei ratou ma te haamauˈa rahi i te moni e ma te haama ore (e te tahi taime, ma te taiata). (Hiˈo Apokalupo 18:3.) Te mea taa ê râ, te Feia haapii bibilia, tei itehia i teie mahana na nia i te iˈoa Ite no Iehova, ua faaohipa ïa ratou i te mau ô atoa tei horoahia mai, e aita râ i anihia, no te faanahonaho e te haaparare i te pororaa i te Basileia o Iehova na te ao taatoa nei. Ua faatere te pǔpǔ a Ioane e tae roa mai i teie mahana i te neneiraa i te mau vea Te Pare Tiairaa e te A ara mai na! e ua haapararehia hau atu e 20 mirioni mau vea i te matahiti 1988. Ua neneihia Te Pare Tiairaa na roto hau atu i te hoê hanere reo. E vea haamanahia teie no te hoê amuiraa hau atu i te toru mirioni kerisetiano, e na roto i te arai o teie raau mata i te pae varua, ua araara to ratou mata no te ite atu i te haapaoraa hape e te rûraa te ohipa pororaa i te parau apî oaoa na te mau nunaa atoa.—Mareko 13:10.

Te mau haamaitairaa e noaa mai i te aˈo e te faatitiaifaroraa

15. No te aha Iesu i horoa ˈi i te mau aˈoraa puai mau no te mau kerisetiano no Laodikea, e eaha ïa te tia i te amuiraa ia rave?

15 E hiˈo faahou tatou i te mau Laodikea. Nafea ratou i mua i te mau aˈoraa etaeta a Iesu? E paruparu anei ratou e e manaˈo anei ratou e aita Iesu e hinaaro faahou ra ia ratou ei pǐpǐ na ˈna? Aita roa ˈtu! Te na ô faahou ra te poroi e: “O ta ˈu e here ra, o ta ˈu ïa e aˈo, e e papai hoi; e tena na, a faaitoito, e e tatarahapa.” (Apokalupo 3:19) Mai te aˈo no ǒ mai ia Iehova ra, te aˈo a Iesu e tapaˈo ïa no to ˈna here ia tatou. (Hebera 12:4-7) E tia i te amuiraa no Laodikea ia haafaufaa i te anaanatae tei î i te aroha o ta Iesu e faaite ra e ia faaohipa ratou i ta ˈna mau aˈoraa. E tia i te amuiraa ia tatarahapa e ia farii e e hara ïa to ˈna huru pumahana noa. (Hebera 3:12, 13; Iakobo 4:17) Ia faaea ïa teie mau matahiapo i te maimi i te mau taoˈa materia e ‘ia tahirihiri i te auahi, ia ura faahou mai,’ oia hoi te ô tei horoahia mai e te Atua! Ia ohipa anaˈe te raau mata i te pae varua, e haumǎrûhia ïa te mau melo atoa o te amuiraa mai te huru e te inu ra ratou i te hoê pape toetoe mau!—Timoteo 2, 1:6; Maseli 3:5-8; Luka 21:34.

16. (a) Mea nafea Iesu i te faaiteraa i to ˈna aroha e to ˈna here i teie nei mahana? (b) Eaha ïa to tatou huru ia aˈo-etaeta-hia mai tatou?

16 E o tatou ïa i teie nei mahana? Aita Iesu i faaea i te “aroha i tana taata i te ao nei.” Te here ra oia ia ratou “e tae noa ˈtu i te hopea o teie nei ao.” (Ioane 13:1; Mataio 28:20) Te faaite ra oia i to ˈna aroha e to ˈna here na roto i te arai o te pǔpǔ a Ioane e vai ra i teie tau e te mau fetia aore ra matahiapo o te amuiraa kerisetiano. (Apokalupo 1:20) I roto i teie mau tau fifi mau, te imi ra te mau matahiapo ma te aau tae mau ia tauturu i te taatoaraa, te feia apî e te ruhiruhia, ia vai noa ratou i roto i te mau otia no te aua teotaratia, ia patoi atu i te feruriraa tiamâ e te materia e te taiataraa faufau o te ao nei. Mai te peu noa ˈtu e aˈo-etaeta-hia e aore ra e faatitiaifarohia tatou, a haamanaˈo ïa “te haapiiraa e faaitoito ra, o te eˈa ora ïa.” (Maseli 6:23) E mea hara tatou paatoa e e tia iho â ia tatou ia tatarahapa oioi, ia faaafaro ia tatou e ia vai noa tatou i roto i te aroha o te Atua.—Korinetia 2, 13:11.

17. Mea nafea te moni rahi e riro ai ei ohipa atâata mau i te pae varua?

17 Eiaha roa tatou e faatia i te ohipa materia, te moni e aore ra te ereraa i te moni ia haapumahana noa ia tatou. Oia mau, e nehenehe te moni rahi e tauturu ia tatou ia rahi atu â te mau ravea no te taviniraa, area râ e nehenehe atoa e riro ei ohipa atâata mau. (Mataio 19:24) E nehenehe paha te hoê kerisetiano ona e manaˈo e e ere i te mea faufaa no ˈna ia faaite i te hoê â itoito mai to ˈna mau taeae i roto i te pororaa no te mea te horoa ra o ˈna i te moni rahi i te tahi mau taime. E aore ra e nehenehe o ˈna e parau e no ta ˈna moni rahi e tia ia haafaufaahia o ˈna. Hau atu â, o te feia ona anaˈe te nehenehe e fanaˈo i te mau faanavenaveraa e te mau faaanaanataeraa e rave rahi. Area râ, e pau rahi ïa te taime i teie mau faanavenaveraa e e nehenehe te reira e faaatea ê i te taata tei ore i ara i te taviniraa, a riro mai ai o ˈna ei kerisetiano pumahana noa. E tia ïa ia tatou ia ape i teie mau herepata atoa e ia tamau noa i te ‘rohi e te aro’ ma to tatou mafatu atoa, ma te tapea maite i te ora mure ore i mua ia tatou.—Timoteo 1, 4:8-10; 6:9-12.

‘Amu atu ai i te maa’

18. Eaha atu â te ravea ta Iesu e pûpû atu ra no te mau kerisetiano no Laodikea?

18 Te na ô faahou ra Iesu e: “Inaha, te tia noa nei au i te uputa, te patoto atu nei; ia faaroo mai te hoê taata i tau reo, e ua iriti i te opani ra, e haere atu vau i roto ia ˈna ra, amu atu ai i te maa i ǒ na ra, e e amu atoa oia i ǒ nei i o ˈu nei.” (Apokalupo 3:20) Ahiri noa te mau kerisetiano no Laodikea i farii ia Iesu i roto i ta ratou amuiraa, e tauturu mai ïa oia ia ratou ia na nia ˈtu i to ratou huru pumahana noa!—Mataio 18:20.

19. Eaha ta Iesu e hinaaro ra e parau i to ˈna tǎpǔraa e e haere mai oia e amu i te maa i ǒ te amuiraa o Laodikea?

19 Mea papu e te manaˈo o Iesu no nia i te amuraa maa i te po te faahaamanaˈo ra ïa te reira i te mau Laodikea i te tau a amu ai oia i te maa e ta ˈna atoa mau pǐpǐ. (Ioane 12:1-8) E fanaˈo noa ïa te mau manihini i te mau haamaitairaa i te pae varua. Oia atoa, ua nehenehe ia Iesu, i muri aˈe i to ˈna tia-faahou-raa, i te tamaa e ta ˈna ra mau pǐpǐ, e ua itoito-rahi-hia ratou. (Luka 24:28-32; Ioane 21:9-19) No reira ïa, i to ˈna tǎpǔraa e e haere mai oia i roto i te amuiraa o te mau kerisetiano no Laodikea e amu ai i te maa i ǒ ratou, o te hoê ïa parau tǎpǔ no te haamaitairaa pae varua e rave rahi; ahiri ratou i farii ia ˈna.

20. (a) Eaha tei itehia no te huru pumahana noa o te amuiraa faaroo kerisetiano i te omuaraa o te mahana o te Fatu ra? (b) Mea nafea te haavaraa a Iesu i te haafifi i te amuiraa faaroo kerisetiano?

20 E auraa rahi mau no te toea o te mau kerisetiano faatavaihia i teie mahana teie mau faaitoitoraa tei î i te aroha ta Iesu i horoa i te mau Laodikea. Te haamanaˈo ra vetahi i rotopu ia ratou e i te hitiraa te mahana o te Fatu ra, ua pumahana noa ïa te mau melo o te mau Ekalesia no te amuiraa faaroo kerisetiano. Aita ratou i farii i te hoˈiraa mai to tatou Fatu i te matahiti 1914 ra, tei roto râ te upoo faatere haapaoraa o te amuiraa faaroo kerisetiano i te taparahiraa taata rahi tei itehia i roto i te Tamaˈi rahi Matamua o te ao nei, i reira te faahua parau ra 24 i nia i te 28 nunaa enemi e e mau kerisetiano ratou. Auê ïa hara rahi i te faataheraa i te toto e! I te Piti o te Tamaˈi rahi o te ao nei tei tupu atoa i rotopu i te mau fenua no te amuiraa faaroo kerisetiano, ua ite-faahou-hia e e “ua taea hoi te raˈi” i te mau hara a te haapaoraa hape. (Apokalupo 18:5) Hau atu â, ua fariu ê te upoo faatere haapaoraa i te Basileia o Iehova na roto i te tururaa i te Taiete o te mau Nunaa, te mau Hau Amui e te mau taatiraa here aiˈa e te orure hau, o te ore roa e nehenehe e faatitiaifaro i te mau fifi o te huitaata nei. E mea maoro to Iesu faarueraa i te upoo faatere haapaoraa; i muri aˈe i to ˈna faautuaraa ia ratou, mai te hoê taata ravai e faarue i te iˈa iino i mau i roto i ta ˈna upea. Te haapapu maitai maira te huru veve o te mau Ekalesia o te amuiraa faaroo kerisetiano i teie mahana e ua na reirahia o ˈna i te haava. E ia riro ïa to ˈna hopea ei faaararaa no tatou e tia ˈi!—Mataio 13:47-50.

21. Mai te matahiti 1919 mai â, mai te aha te huru o te mau kerisetiano no te amuiraa mau i mua i te mau parau ta Iesu i faatae atu i te mau kerisetiano no Laodikea?

21 I rotopu atoa i te amuiraa mau, te itehia ra te tahi mau kerisetiano pumahana noa, e au ratou i te hoê inu e ere i te mea veavea no te faaitoito, e ere atoa i te mea toetoe no te faahaumǎrû. Area râ, te here noa ra Iesu i ta ˈna amuiraa ma te mahanahana mau. E ua horoa o ˈna i to ˈna taime no te mau kerisetiano e titau-manihini maira ia ˈna, e e rave rahi tei farii ia ˈna, no te hoê amuraa maa i te po. No reira, mai te matahiti 1919 maira, ua araara to ratou mata i te auraa o te mau parau tohu o te Bibilia. E te anaana maira te maramarama no ratou ma te puai mau.—Salamo 97:11; Petero 2, 1:19.

22. Te manaˈo ra paha Iesu i teihea amuraa maa i te po, e o vai ma te haere atoa mai?

22 I to ˈna parauraa ˈtu i te mau Laodikea, te manaˈo ra paha Iesu i te tahi atu â amuraa maa i te po. Te taio nei tatou i mua rii atu i roto i te Apokalupo e: “E ao to tei parauhia e haere mai i te amuraa rui faaipoiporaa a te Arenio ra.” O te tamaaraa faahiahia rahi no te upootiaraa tei riro ei arueraa ia Iehova ia oti anaˈe ta ˈna haavaraa i te haapaoraa hape—o te hoê ïa tamaaraa tei reira atoa te Mesia e ta ˈna vahine taatoa, o te mau 144 000 i nia i te raˈi. (Apokalupo 19:1-9) Te mau melo no te amuiraa tahito no Laodikea tei farii i te aˈoraa—e tae noa ˈtu i te mau taeae haapao maitai o Iesu Mesia i teie mahana o tei ahu i te mau ahu teatea tapao no to ratou huru kerisetiano mau tei faatavaihia, oia mau—e haere mai ratou paatoa i te amuraa maa i te po e ta ratou Tane faaipoipo. (Mataio 22:2-13) Auê ïa faaitoitoraa puai mau no te faaite i te itoito e no te tatarahaparaa!

Te hoê terono no te feia tei noaa ia ratou te re

23, 24. (a) Te faahiti ra Iesu i teihea atu â utua? (b) Afea Iesu i te parahiraa i nia i to ˈna terono mesia, e afea oia i te haamataraa i te haava i te feia e parau ra e e kerisetiano ratou? (c) Eaha te tǎpǔ faahiahia mau ta Iesu i parau atu i ta ˈna ra mau pǐpǐ i to ˈna haamauraa i te oroa haamanaˈoraa no to ˈna poheraa?

23 Te faahiti ra Iesu i te tahi atu â utua, i te na ôraa e: “O te riro ia ˈna te re ra, e haaparahi au ia ˈna ia ˈu nei i nia i to ˈu nei terono, mai tei riro atoa mai te re ia ˈu ra, e te parahi nei au e tau Metua atoa i nia iho i to ˈna ra terono.” (Apokalupo 3:21) Ia au i te mau parau a Davida i roto i te Salamo 110:1, 2, i te matahiti 33 no to tatou nei tau, ua faatia-faahou-hia Iesu, tei tapea maite i to ˈna faaroo e tei noaa ia ˈna te re i nia i teie nei ao, e ua faateiteihia o ˈna no te parahi i nia i te terono o to ˈna ra Metua i nia i te raˈi. (Ohipa 2:32, 33) I te matahiti 1914 ra, te tahi atu â matahiti faufaa mau, ua haere mai Iesu no te parahi i nia i to ˈna iho terono mesia ei Arii e ei Haava. Ua haamata te haavaraa i te matahiti 1918 ra i rotopu i te feia e parau ra e e kerisetiano ratou. Te feia faatavaihia tei noaa ia ratou te re e o tei pohe i mutaa ihora, ua faatia-faahou-hia ïa ratou e ua haere ratou i pihai iho ia Iesu i roto i to ˈna ra Basileia. (Mataio 25:31; Petero 1, 4:17) Ua tǎpǔ oia i te reira ia ratou i to ˈna haamauraa i te oroa haamanaˈoraa i to ˈna pohe, i to ˈna parauraa ˈtu i ta ˈna mau pǐpǐ e: “E mai tau Metua i haapao i te tahi basileia no ˈu ra; ua haapao atoa vau ia outou; ia amu atoa outou e ia inu hoi i ta ˈu ra amuraa maa i to ˈu ra basileia, e ia parahi i nia i te terono i te haavaraa i na opu tino ahuru ma piti o Iseraela ra.”—Luka 22:28-30.

24 Auê ïa haamaitairaa taa ê ia parahi ratou i pihai iho i te Arii i te “faahouraa [poiete-faahou-raa]” e, na nia i to ˈna tusia tia, e faateiteihia ˈi te ao o te feia faaroo e tae noa ˈtu i te tia-roa-raa mai te ô i Edene ra! (Mataio 19:28; 20:28) Mai ta Ioane e parau ra, e faariro Iesu i te feia tei noaa ia ratou te re ei “arii anaˈe, e ei tahuˈa na te Atua i to ˈna ra Metua,” ia nehenehe ratou e parahi i nia i te mau terono e faaati ra i te terono hanahana o Iehova i nia i te raˈi. (Apokalupo 1:6; 4:4) Tatou paatoa—te melo faatavaihia e aore ra melo no te fenua apî e tiaturi ra e rave i te ohipa no te haamau-faahou-raa i te Paradaiso—ia haafaufaa ïa tatou i te mau parau a Iesu i te mau Laodikea!—Petero 2, 3:13; Ohipa 3:19-21.

25. (a) Mai tei matauhia, mea nafea Iesu i te faahoperaa i ta ˈna poroi i Laodikea? (b) Eaha ïa te huru o te mau kerisetiano taitahi i mua i te mau parau a Iesu no te amuiraa i Laodikea?

25 Mai tei matauhia, ua faaoti ihora Iesu i ta ˈna poroi na roto i teie faaitoitoraa e: “E tariˈa to ˈna ra, a faaroo oia i ta te [v]arua e parau i te mau ekalesia ra.” (Apokalupo 3:22) Te ora nei tatou i te pae hopea roa o te anotau hopea nei. Mea rahi roa te mau haapapuraa e faaite ra e ua iti te aroha i roto i te amuiraa faaroo kerisetiano. Eiaha râ tatou ia na reira, i te mea e e kerisetiano mau tatou, e auraro ïa tatou ma te itoito i te poroi a Iesu i te amuiraa o Laodikea, oia mau, i na poroi e hitu a te Fatu no te mau amuiraa! E nehenehe tatou e na reira na roto i te faatupuraa ma te itoito i te parau tohu a Iesu no nia i to tatou nei tau, parau tohu o te parau ra e: “E e parau-haere-hia te evanelia o te basileia nei e ati noa ˈˈe teie nei ao, ia ite te mau fenua atoa: o te hopea ihora ïa i reira ra.”—Mataio 24:12-14.

26. Afea Iesu e parau faahou atu ai ia Ioane, e faaô râ o ˈna ia ˈna i roto i te aha?

26 Mai te reira te hoperaa te mau aˈoraa a Iesu i na amuiraa e hitu ra. E paraparau faahou â o ˈna ia Ioane i te pene hopea roa no te Apokalupo, area râ e faaô o ˈna ia ˈna iho i roto e rave rahi mau orama, ei hiˈoraa te mau orama no nia i te faataeraa i te mau haavaraa a Iehova. I teie nei râ, e tahoê atu tatou i te pǔpǔ a Ioane no te tuatapapa i te piti o te orama faahiahia mau i faaitehia mai e te Fatu ra o Iesu Mesia.

[Nota i raro i te api]

^ Na roto i te mau eruraa fenua i ravehia i Laodikea, ua itehia mai te mau toea o teie mau huru vahi.

[Uiraa haapiiraa]

[Tumu parau tarenihia i te api 73]

Mea taa ê te imiraa i te taoˈa materia, e mea taa ê te paari

I te matahiti 1956, ua papai te hoê taata papai vea e: “Te manaˈohia ra e hanere matahiti i mahemo aˈenei, e 72 hinaaro to te hoê taata, e 16 râ i rotopu ia ratou e mea titau-mau-hia ïa te reira. I teie nei râ mahana, te manaˈohia ra e, te vai ra 474 hinaaro, e 94 râ i rotopu ia ratou, e mea titau-mau-hia ïa te reira. Hanere matahiti i mahemo aˈenei, e hoohia 200 taoˈa; i teie nei râ mahana, te itehia ra i te pae tapi hooraa taoˈa e 32 000 tauihaa. E mea iti roa te mau mea titauhia e te taata, area râ to ˈna mau hinaaro aita ïa to ratou e otia.” I to tatou nei mau mahana, te horoa-noa-hia ra te manaˈo e te mau mea faufaa roa i roto i te oraraa, o te mau taoˈa materia ïa e te mau faufaa e rave rahi. Aita ˈtura ïa te rahiraa i haapao faahou i te aˈoraa a te Koheleta 7:12: “E haapuraa hoi tei te paari, e haapuraa tei te moni, teie râ te maitai o te paari ia noaa, na te reira e horoa mai i te ora i te feia fatu ra.”

[Hohoˈa i te api 67]

E mea pumahana noa ïa te pape e tahe maira i Laodikea e te au ore hoi. E feruriraa pumahana ati mau ïa to te mau kerisetiano no Laodikea