Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E maha taata teie e faahoro ra i te mau puaahorofenua!

E maha taata teie e faahoro ra i te mau puaahorofenua!

Pene 16

E maha taata teie e faahoro ra i te mau puaahorofenua!

Orama 3—Apokalupo 6:1-17

Tumu parau: Te hororaa o te mau taata e parahi ra i nia i te mau puaahorofenua e maha, te mau ite tei taparahihia e vai ra i raro aˈe i te fata, e te mahana rahi o te riri

Tau no te tupuraa: Mai te matahiti 1914 ra e tae atu i te haamouraa o te faanahonahoraa o te mau mea e vai nei

1. Mea nafea Iehova i te faaiteraa ˈtu ia Ioane te mau parau i papaihia i roto i teie otaro maere mau o ta Iesu i heheu?

 I TEIE tau fifi, eita anei tatou e anaanatae rahi i te mau “mea e fatata i te tupu ra”? Oia mau, no te mea no tatou tataitahi teie parau! No reira ïa i teie nei, e tahoê atu ïa tatou ia Ioane i to Iesu haamataraa i te heheu i teie otaro maere mau. A tapao na e eita roa ˈtu Ioane e taio i te reira. Eaha te tumu? No te mea e faaitehia ˈtu ia ˈna te mau parau ‘na roto i te mau tapao,’ e na roto i te mau hohoˈa faahiahia mau e rave rahi, o tei î i te mau ohipa e ravehia ra.—Apokalupo 1:1, 10.

2. (a) Eaha ta Ioane e ite ra e e faaroo ra, e eaha ïa ta te huru hohoˈa o te kerubi e parau ra e faaite ra? (b) Ua faataehia te faaueraa a te kerubi matamua ia vai ma? A faataa i ta outou pahonoraa.

2 E faaroo tatou ia Ioane i to Iesu vahiraa i te tapao taati matamua o te otaro: “Hiˈo atura vau i te Arenio i te vahiraa i te hoê i taua na tapao taati ra; e i faaroo atura vau i te haruru mai te patiri ra te huru, e reo no te hoê o taua na mea ora ra i te parauraa mai e, A haere mai.” (Apokalupo 6:1) O te reo teie o te kerubi matamua. I te mea e e au oia i te liona, e aratai maira ïa te reira ia Ioane ia manaˈo e e faatupu te faanahonahoraa a Iehova ma te itoito mau i te mau haavaraa parau-tia a te Atua. E ua faataehia ïa ia vai te faaueraa e haere mai? E ere o Ioane, no te mea ua titau-manihini-aˈena-hia o ˈna ia haere mai e mataitai i teie mau hohoˈa e tupu a muri aˈe. (Apokalupo 4:1) Te titau manihini ra teie ‘reo mai te patiri ra te huru’ i te tahi atu â mau taata, i te taata matamua no te mau hohoˈa faahiahia mau e maha.

Te puaahorofenua teatea e te taata tuiroo e parahi ra i nia iho

3. (a) Eaha ta Ioane e faataa ra i teie nei? (b) Ia au i te mau faataiperaa o te Bibilia, te faahohoˈa ra te puaahorofenua teatea i te aha?

3 Ua noaa ia Ioane, e oia atoa te pǔpǔ a Ioane e to ˈna mau hoa itoito i teie nei mahana, te haamaitairaa taa ê maoti ra te iteraa i te mau hohoˈa faahiahia mau e tere oioi ra. Te na ô ra oia e: “Ua hiˈo atura vau, e inaha e puaahorofenua teatea e e fana ta tei parahi i nia ihora, e e korona tei horoahia mai no ˈna: haere atura oia ma te haapau atu, e ia pau atu â.” (Apokalupo 6:2) Oia mau, ei pahonoraa i te titauraa e: “A haere mai,” tei piihia e te hoê reo e au i te patiri ra te huru, horo maira te hoê puaahorofenua teatea. I roto i te Bibilia, e mea pinepine te puaahorofenua te riro ei taipe no te tamaˈi. (Salamo 20:7; Maseli 21:31; Isaia 31:1) Mea papu, teie puaahorofenua, e puaahorofenua nehenehe mau, teatea roa o te faaite ra i te hoê moˈaraa viivii ore. (Hiˈo Apokalupo 1:14; 4:4; 7:9; 20:11.) Mea tano mau te reira no te mea te faahohoˈa ra te reira i te hoê tamaˈi viivii ore e te parau-tia i mua i te mata moˈa o Iehova.—Hiˈo atoa Apokalupo 19:11, 14.

4. O vai te Taata e parahi ra i nia i te puaahorofenua teatea? A tatara i te reira.

4 O vai ïa te Taata e parahi ra i nia i teie puaahorofenua? E fana tei te rima, te hoê mauhaa tamaˈi aroraa, ua roaa atoa râ ia ˈna te hoê korona. O Iesu e te mau melo o te pǔpǔ e faahohoˈahia ra i te mau matahiapo e 24, o ratou anaˈe iho tei faaitehia ei mau taata parau-tia e korona to nia i to ratou upoo i te roaraa o te mahana o te Fatu ra. (Daniela 7:13, 14, 27; Luka 1:31-33; Apokalupo 4:4, 10; 14:14) * Eita roa ˈtu e tia ia manaˈohia e ua faakoronahia te hoê melo o te pǔpǔ o te mau matahiapo e 24 na nia i to ˈna iho mau maitai. No reira ïa, teie taata hoê roa o Iesu Mesia ïa. Te ite ra Ioane ia ˈna i nia i te raˈi i te hoê taime tuiroo, i te matahiti 1914 ra, i to Iehova parauraa e: “Ua faatahinu vau i tau arii,” e i to ˈna parau-faahou-raa e “e na ˈu e horoa ˈtu ia oe i te mau etene ei tufaa na oe.” (Salamo 2:6-8) * No reira, i to ˈna vahiraa i te tapao taati matamua, ua faaite Iesu ia ˈna iho i te haereraa mai e tamaˈi ei Arii o tei faakorona-apî-hia, i te tau tapaohia e te Atua.

5. Eaha te faataaraa e faahaamanaˈo ra i te Apokalupo 6:2 ta te taata papai salamo e horoa ra no nia i te Taata e parahi ra i nia i te puaahorofenua?

5 Ua tuea maite ïa teie hohoˈa i te mau parau a te Salamo 45:4-7, o tei faataehia ˈtu i te Arii o tei faakoronahia e Iehova: “Ma to mana ra, a horo ai ma te maitai, ei faatupu i te parau mau, e te mǎrû, e te parau-tia; e na to rima atau e faaite ia oe i te mau mea riaria: e mairi te mau taata i raro ia oe ra! e ooi te mau ohe na oe ra i te aau o te mau enemi o te arii ra. To terono, e te Atua, e vai â e a muri noa ˈtu: e sepeta parau-tia te sepeta o to oe ra basileia. I hinaaro oe i te parau-tia, e te riaria ra oe i te ino; i faatahinu ai te Atua, to Atua ra, ia oe, i te monoˈi ra i te oaoa e hau ê atura i to mau hoa ra.” I te mea e ua ite maitai oia i teie faataaraa parau tohu, ua taa mau Ioane e e faaauhia te reira i te ohipa a te Arii ra o Iesu.—Hiˈo Hebera 1:1, 2, 8, 9.

Te haere maira oia ei taata tei noaa ia ˈna te re

6. (a) No te aha e haere mai ai te Taata e parahi ra i nia i te puaahorofenua no te faaoti i ta ˈna re? (b) I te roaraa o teihea matahiti te tamau-noa-raa to ˈna hororaa ma te upootia?

6 No te aha ra, te Arii o te faakorona-apî-hia e tia ia ˈna ia haere e faatupu i te tamaˈi? No te mea ua aro-uˈana-hia to ˈna tiaraa arii e te enemi rahi o Iehova, Satani te Diabolo, e te feia atoa e turu ra—ma te ite e aore ra ma te ite ore—i te mau opuaraa a Satani i nia i te fenua nei. E mea tia iho â te hoê tamaˈi rahi i nia i te raˈi i te fanauraahia mai te Basileia iho. Ma te aroraa na nia i te iˈoa o Mihaela (teie te auraa “O vai mai te Atua ra te huru?”), ua noaa ia Iesu te re i nia ia Satani e ta ˈna mau demoni e ua huri atura oia ia ratou i nia i te fenua nei. (Apokalupo 12:7-12) Te tamau noa nei â te hororaa upootia a Iesu i te roaraa o te mau ahuru matahiti matamua o te mahana o te Fatu ra, e a haava-noa-hia ˈi te mau nunaa e te mau taata o te fenua e a haaputuputu-noa-hia ˈi te mau taata tei au i te mau mamoe i te pae o te Arii ia noaa ia ratou te ora. Parau mau, te vai noa nei â to te ao atoa nei “i raro aˈe i taua varua ino ra,” te tamau noa nei râ Iesu ma te aroha i te faaamu i to ˈna mau taeae faatavaihia e to ratou mau hoa, na roto i te tautururaa ia ratou tataitahi ia noaa ia ratou te re na roto i to ratou faaroo.—Ioane 1, 5:19; Mataio 25:31-33.

7. Eaha te mau re tei noaa ia Iesu i nia i te fenua nei i te roaraa o te mau ahuru matahiti matamua o te mahana o te Fatu ra, e e tia ia tatou ia hinaaro mau i te aha?

7 Eaha te tahi atu â mau re tei noaa ia Iesu i te roaraa o te mahana o te Fatu ra hau atu i te 70 matahiti i teie nei? I roto i te ao taatoa nei, na nia i te tiaraa taata tataitahi e aore ra na nia i te tiaraa ei amuiraa, ua farerei te mau tavini o Iehova i te mau fifi e rave rahi, faaheporaa e hamani-ino-raa, tei au i ta te aposetolo Paulo i faahiti no te haapapuraa i to ˈna tiaraa ei tavini. (Korinetia 2, 11:23-28) E mea hinaaro rahi na te mau Ite no Iehova te “mana rahi maitai ra,” i te fenua i reira e tupu ai te tamaˈi e te haavîraa uˈana, no te faaoromairaa i te mau tamataraa. (Korinetia 2, 4:7) E tae noa ˈtu i roto i te mau tupuraa ahoaho roa ˈˈe, ua nehenehe te mau Ite haapao maitai i te parau mai ia Paulo te huru: “Ua turu maira râ te Fatu ia ˈu, ua faaitoito maira, ia itea-roa-hia te parau i aˈo-haere-hia nei ia ˈu.” (Timoteo 2, 4:17) Oia mau, ua noaa ia Iesu te re no ratou, e e tamau â oia i te upootia no tatou, ia hinaaro mau tatou e faaoti i to tatou iho nei re maoti te faaroo.—Ioane 1, 5:4.

8, 9. (a) Eaha te mau re ta te amuiraa o te mau Ite no Iehova o te mau nunaa atoa i noaa mai? (b) I hea te iteraahia ma te faahiahia mau te maraaraa o te mau Ite no Iehova?

8 Ua noaa i te amuiraa o te mau Ite no Iehova o te mau nunaa atoa e rave rahi te mau re i raro aˈe i te aratairaa a to ˈna Arii o te upootia mai. Ua paruru oia ma te faahiahia mau i teie Feia haapii Bibilia eiaha ratou ia haamou-roa-hia i te matahiti 1918 ra, i to te faanahonahoraa politita a Satani ‘haapauraa’ ia ratou no te hoê taime poto noa. I te matahiti 1919 râ, ua faaora oia ia ratou na roto i te tumuturaa i to ratou mau fifi, e i muri iho, i te faaoraraa mai ia ratou ia nehenehe ratou e poro haere i te parau apî oaoa “e tae noa ˈtu i te hopea o te fenua ra.”—Apokalupo 13:7; Ohipa 1:8.

9 Na mua ˈˈe e i te roaraa o te Piti o te Tamaˈi rahi o te ao nei, ua opua te mau puai haavî no te fenua Helemani nazi e no te fenua Italia ia haamou roa i te mau Ite no Iehova i roto e rave rahi mau fenua i reira te mau raatira faaroo, e tae noa ˈtu i te mau melo no te upoo faatere haapaoraa a te Ekalesia katolika i te turu-tahaa-noa-raa i te mau faatere haavî. Mai te haamataraa o te tamaˈi i te matahiti 1939 e tae atu i te hopea o te matahiti 1945 ra, ua maraa te rahiraa o te mau Ite e ohipa ra i roto i te pororaa mai te 71 509 e tae atu i te 141 606, e noa ˈtu e ua hau atu i te 10 000 i rotopu ia ratou tei faaea e rave rahi mau matahiti i roto i te fare tapearaa e i roto i te mau aua hamani-ino-raa, e noa ˈtu e ua taparahi-pohe-hia te tahi atu â mau tausani Ite. E ua tamau noa te mau Ite itoito i te haere i te rahi e, i teie nei ua hau atu ïa ratou i te toru mirioni. Te tapaohia ra te hoê maraaraa faahiahia mau i roto i te mau fenua katolika e i roto iho â i te mau fenua e mea uˈana roa ˈˈe te mau hamani-ino-raa—mai te fenua Helemani, Italia e Tapone, i reira te itehia ra hau atu i te 100 000 feia poro itoito i roto i teie mau fenua taitahi.—Isaia 54:17; Ieremia 1:17-19.

10. Eaha te mau re o ta te Arii o tei upootia mai i horoa i to ˈna mau tavini no nia ‘i te parururaa e te haapapuraa i te parau apî oaoa’?

10 Ua haamaitai atoa to tatou Arii tei upootia mai ia faatiahia ta ˈna mau tavini itoito ia noaa ia ratou e rave rahi mau re ‘i te parururaa e te haapapuraa i te parau apî oaoa ia au i te ture’ i mua i te mau tiribuna e te mau tia mana. (Philipi 1:7; Mataio 10:18; 24:9) O te reira tei tupu i roto i te mau nunaa atoa—i Auteralia, i Raparata, i Kanada, i Heleni, i Inidia, i Helevetia, i Swaziland, i Turetia e i roto i te tahi atu â mau fenua. I rotopu i te mau 23 re o ta te mau Ite no Iehova i noaa i mua i te Haavaraa teitei o te fenua Etats-Unis, e faahiti tatou i te mau re o te haapapu ra i te tiaraa ia faaitehia te parau apî oaoa “i te vahi taata, e i tera fare, i tera fare” e ia ore ratou e amui atu i roto i te mau oroa here aiˈa haamori idolo. (Ohipa 5:42; 20:20; Korinetia 1, 10:14) Ua riro te reira ei ravea no te hoê faaiteraa rahi roa ˈˈe i mua i te ao nei.

11. (a) Mea nafea te Taata tei parahi i nia iho i te puaahorofenua i te ohiparaa “ia pau atu â”? (b) Eaha mau te ohipa e tupu mai i nia ia outou ia vahihia te piti, te toru e te maha o te mau tapao taati ra?

11 Mea nafea Iesu i te raveraa ia “pau atu â [no te faaoti roa i ta ˈna re]”? * Mai ta tatou e ite atu, e haamou ïa o ˈna na mua ˈˈe te haapaoraa hape, e i muri iho, e huri atu ai i te mau tuhaa e toe ra no te faanahonahoraa ite-mata-hia a Satani i roto i te hoê “roto auahi” e aore ra vahi haamouraa taipe, ia faatiahia te mana hope o Iehova. I teie nei, te tiai ra tatou ma te tiaturi i te mahana, i Aramagedo, i reira e noaa ˈi te re hopea i te “Arii o te mau arii” i nia i te faanahonahoraa politita haavî a Satani! (Apokalupo 16:16; 17:14; 19:2, 14-21; Ezekiela 25:17) A tae atu ai i reira, te tamau noa nei â te Taaata tei noaa ia ˈna te re e o te ore roa e pau e parahi ra i nia i te puaahorofenua teatea i ta ˈna hororaa, e i te hoê â taime, te tamau noa nei â Iehova i te amui atu te mau taata aau tae mau i To ˈna nunaa parau-tia i nia i te fenua nei. (Isaia 26:2; 60:22) Te rave amui ra anei outou i te ohipa i pihai iho i te pǔpǔ a Ioane i roto i teie mararaa oaoa mau o te rahiraa o te mau taata e auraro ra i te Basileia? Mai te peu e e, eita e ore te mea o ta te aposetolo Ioane i ite atu i te vahiraahia na tapao taati e toru e toe ra i te turai ia outou ia rohi rahi atu â i roto i te ohipa a Iehova no to tatou nei tau.

A hiˈo, te hoê puaahorofenua uteute!

12. Ia au i te parau a Iesu, eaha te mau mea e riro ei tapao e itehia ˈi e te reira oia ei Arii ma te ite-ore-hia e te mata taata nei?

12 I te hopea o ta ˈna taviniraa i nia i te fenua nei, ua tauaparau Iesu e ta ˈna mau pǐpǐ e i reira ratou i te aniraa ia ˈna teie uiraa e: “E eaha te tapao e itehia ˈi e te reira oe e te hopea o te amuiraa o te mau mea nei?” Ei pahonoraa, ua faaite atea mai oia i te mau ati o te riro ei “matamehai anaˈe . . . no te pohe.” Ua faˈi oia e: “E tia mai te tahi fenua e aro i te tahi fenua, e te tahi basileia e aro e te tahi basileia: e te aueue rahi i te fenua i tera vahi, i tera vahi, i te oˈe hoi, e te maˈi rahi, e te mea mehameha e te semeio rahi i te itearaa i nia i te raˈi.” (Mataio 24:3, [A.a] 7, 8; Luka 21:10, 11) Te mau mea o ta Ioane e ite ra i te vahiraahia te tahi atu mau tapao taati o te otaro e, ma te maere mau, hoê â ïa huru e ta Iesu ïa parau tohu. I teie nei, e hiˈo ïa tatou i te mea e tupu i to Iesu vahiraa i te piti o te tapao taati!

13. Eaha ra te mea taa ê o ta Ioane e fatata ra i te ite atu?

13 E ia vahihia e ana te piti o te tapao taati ra, faaroo atura vau i te piti o na mea ora i te na ôraa e, A haere mai.” (Apokalupo 6:3) O te piti o te kerubi, e au to ˈna mata i te kafa ra, teie e horoa nei i teie faaueraa. Te faataipe ra oia i te puai, area râ, te hoê puai faaohipahia ma te tia. I te tahi atu râ pae, te ite ra Ioane i teie nei i te hoê faaiteraa o te hoê puai riaria e te haamou.

14. Eaha te puaahorofenua e te taata e parahi ra i nia iho o ta Ioane i ite atu i muri iho, e eaha ta teie orama e faahohoˈa ra?

14 Eaha te ohipa e tupu mai ei pahonoraa i te piti o te titauraa e: “haere mai.” “Ua reva ˈtura te hoê puaahorofenua uteute: e e mana tei horoahia mai no tei parahi i nia ihora, ia faaore oia i te hau i te ao nei, e ia taparahi te taata ia ratou iho: e e ˈoˈe rahi tei horoahia mai ia ˈna.” (Apokalupo 6:4) Auê ïa orama riaria mau e! E aita ïa e feaaraa i te mea o ta ˈna e faahohoˈa ra: te tamaˈi! E ere ïa te tamaˈi parau-tia a te Arii tei noaa ia ˈna te re o tei haamauhia e Iehova, o te hoê râ tamaˈi ino mau, arataihia e te mau taata i rotopu i te mau nunaa atoa e o te faatupu ra i te faataheraa toto rahi e te mau mauiui faufaa ore. Ua tano mau te hohoˈa uteute o te puaahorofenua e parahihia ra e teie taata!

15. No te aha eita tatou e hinaaro i te amui atu i roto i te hororaa o te piti o te taata e faahoro ra i te puaahorofenua?

15 Aita roa ˈtu ïa Ioane e hinaaro ra e amui atu ia ˈna i teie taata e ta ˈna hororaa uˈana, no te mea te faaite ra te hoê parau tohu no nia i te mau tavini o te Atua e: “E ore hoi ratou e haapii faahou i te tamaˈi.” (Isaia 2:4) Noa ˈtu e te parahi noa ra ratou “i teie nei ao,” “e ere” râ Ioane e, tae noa ˈtu i te pǔpǔ a Ioane e te feia rahi roa i teie nei mahana “i to teie nei ao” o teie amuiraa o te mau mea viiviihia i te toto. Ei mau mauhaa tamaˈi varua ta tatou e te “puai rahi râ i te Atua” ia nehenehe tatou e faaite ma te itoito te parau mau, e eiaha tatou ia tamaˈi mai ta te tino ra.—Ioane 17:11, 14; Korinetia 2, 10:3, 4.

16. Anafea e mea nafea te horoaraahia te “ˈoˈe rahi” i te taata e parahi ra i nia iho i te puaahorofenua uteute?

16 Ua tupu e rave rahi mau tamaˈi hou te matahiti 1914 ra, te matahiti te horoaraahia te terono i te Taata tei parahi i nia i te puaahorofenua teatea. Area te taata e faahoro ra i te puaahorofenua uteute, ua horoahia i teie nei te “hoê ˈoˈe rahi” na ˈna. Eaha ta te reira e faaite ra? Mai te Tamaˈi rahi Matamua mai â o te ao nei, ua riro te mau tamaˈi a te taata nei i te faatahae rahi roa aˈe i te toto, e te haamou i to mutaa ihora. I roto i te faatahaeraa toto rahi mai te matahiti 1914 e tae atu i te matahiti 1918, a tahi ra a faaohipahia ˈi e aore ra a faaohipa-rahi-hia ˈi te mau pereoo paauri, te mau gaz taero, te mau manureva, te mau pahi hopu, te mau pupuhi fenua rarahi e te mau pupuhi haapurara. I roto e 28 mau nunaa, ua turu te taatoaraa o te huiraatira i te ohipa tamaˈi, e ere te mau faehau anaˈe. E mea mehameha mau te rahiraa taata i pohe. Ua taparahihia e iva mirioni faehau, e te rahiraa o te feia civila tei pohe aita ïa e faaauraa. E tae noa ˈtu i te hoperaa o teie tamaˈi, aita te fenua i ite faahou i te hoê hau mau. Ua hau atu i te 50 matahiti i muri aˈe i teie tamaˈi, ua faˈi o Konrad Adenauer, tia no te Hau helemani e: “Ua aramoina ïa te ino ore e te hau i roto i te oraraa o te mau taata mai te matahiti 1914 mai â.” O te reira mau tei tupu no teie noa taata tei parahi i nia i te puaahorofenua uteute, taata o tei opua e iriti i te hau i te fenua nei!

17. Mea nafea te piti o te taata tei parahi i nia iho i te puaahorofenua i te tamau-noa-raa i te faaohipa i te “ˈoˈe rahi” i muri aˈe i te Tamaˈi rahi Matamua?

17 E i muri iho, na roto i te hoê poihâ rahi i te toto, ua faahoro puai atura te taata tei parahi i nia i te puaahorofenua uteute i roto i te Piti o te Tamaˈi rahi o te ao nei. Ua faaohipa te mau taata e aro ra i te mau mauhaa tamaˈi haamou riaria atu â e ua haapohe teie tamaˈi e maha-hau-raa i te taata i te Tamaˈi rahi Matamua o te ao nei. I te matahiti 1945 ra, ua paaina e piti tupita atomi i te fenua Tapone; e mea oioi roa raua tataitahi i te haapoheraa i te mau hanere tausani taata. I te roaraa o te Piti o te Tamaˈi rahi o te ao nei, ua ooti te taata tei parahi i nia i te puaahorofenua uteute i te hoê auhune rahi mau fatata e 55 mirioni taata, e aita oia i mauruuru i te reira. Ia au i te mau titotorotororaa o te nehenehe e tiaturihia, ua fatata 19 mirioni taata tei pohe i te “ˈoˈe rahi” mai te Piti mai â o te Tamaˈi rahi o te ao nei.

18, 19. (a) I te mea e e ere roa ˈtu te hoê manuïaraa o te mau ravea apî i te pae o te nuu, eaha râ ta te mau taparahiraa rahi i te taata e itehia ra i roto i te Piti o te Tamaˈi rahi o te ao nei e haapapu ra? (b) Eaha te ati ataâta mau e vai ra i mua i te huitaata nei, e eaha ra ta te taata tei parahi i nia iho i te puaahorofenua teatea e rave ra no te faaatearaa i te reira?

18 E nehenehe mau anei tatou e faariro i te reira ei manuïaraa no te mau ravea apî i te pae o te nuu? E haapapu ra te reira e te horo ra teie puaahorofenua uteute aroha ore. Afea râ to ˈna hororaa e hope ai? Ia au i ta ratou mau numera, te manaˈo ra te mau aivanaa e mea papu e tupu te hoê tamaˈi atomi manaˈo-ore-hia i na 25 matahiti i mua nei—ma te ore e faahiti i te hoê tamaˈi atomi o tei opua-mau-hia! Auaa râ, te Taata e parahi ra i nia i te puaahorofenua teatea e o tei noaa ia ˈna te re, e manaˈo ê ïa to ˈna no te fenua nei.

19 Ia vai noa te teoteo e te riri here aiˈa ei niu no te totaiete taata nei, e tamau noa te huitaata nei i te ora i roto i te mǎtaˈuraa i te hoê ati rahi atomi. E i te mea e, e aita to ratou tiaturiraa faahou, ua tae te mau nunaa i te haamou i ta ratou mau mauhaa atomi atoa, te haamanaˈo noa ra râ ratou i te ravea no te hamani-faahou-raa i te reira, e e oioi noa ratou ïa i te hamani faahou i ta ratou mau mauhaa atomi; no reira ïa, ia tupu noa ˈtu te tamaˈi ma te raveraa i te mau mauhaa matauhia, eita e ore te reira i te faahope na roto i te hoê ati rahi atomi. E aratai te teoteo e te riri e itehia ra i rotopu i te mau nunaa e vai ra i to tatou nei mau mahana i te huitaata nei ia haamou ia ˈna iho, ahiri râ e—ahiri râ e e tapea te Taata tei parahi i nia i te puaahorofenua teatea i te hororaa mehameha a te puaahorofenua uteute. Ia papu maitai ïa ia tatou e e tamau noa te Mesia, te Arii, i ta ˈna hororaa, a tahi, no te faahope i ta ˈna re i nia i te ao arataihia e Satani e te piti, no te haamau i nia i te fenua nei te hoê totaiete taata niuhia i nia i te aroha—te aroha i te Atua e i te taata-tupu—puai no te faatupu i te hoê hau tei hau aˈe i te maitai i to teie mau mauhaa atomi o tei haaputuhia i to tatou nei tau maamaa no te haamǎtaˈuraa i te taata ia ore ratou ia faatupu i te tamaˈi.—Salamo 37:9-11; Mareko 12:29-31; Apokalupo 21:1-5.

Te horo ra te hoê puaahorofenua ereere

20. Eaha te mea e haapapu ra e e nehenehe te Taata tei parahi i nia iho i te puaahorofenua teatea e faatitiaifaro i te mau tupuraa peapea atoa?

20 I teie nei, te vahi ra Iesu i te toru o te tapao taati. E Ioane e, eaha ta oe e ite ra? “E ia vahihia e ana te toru o te tapao taati ra, faaroo atura vau i te toru o na mea ora i te na ôraa mai e, A haere mai.” (Apokalupo 6:5a) Auaa râ, te toru o te kerubi “mai to te taata to ˈna mata te huru”; te faahohoˈa ra te reira i te huru o te aroha. E ite-rahi-hia te aroha o tei niuhia i nia i te mau ture tumu i roto i te ao apî ta te Atua i tǎpǔ, e ite-atoa-hia teie huru nehenehe mau i roto i te taatoaraa o te faanahonahoraa a Iehova i teie nei mahana. (Apokalupo 4:7; Ioane 1, 4:16) E nehenehe mau â tatou e tiaturi e te Taata tei parahi i nia i te puaahorofenua teatea e ‘no ˈna hoi te hau, e ia hope roa te mau enemi atoa i te tuuhia e te Atua i raro aˈe i ta ˈna avae,’ e faaore o ˈna ma te aroha i te tupuraa peapea mau o te faaitehia ˈtu ia Ioane i teie nei.—Korinetia 1, 15:25.

21. (a) Te faahohoˈa ra te puaahorofenua ereere e te taata e parahi ra i nia iho i te aha? (b) Eaha te mea e haapapu ra e e tamau noa te puaahorofenua ereere i ta ˈna hororaa puai?

21 Eaha ta Ioane e ite ra, ei pahonoraa i te toru o te titauraa: “A haere mai.” “Ua hiˈo atura vau, e inaha, e puaahorofenua ereere; e e faito tei te rima o te parahi i nia ihora.” (Apokalupo 6:5b) Te oˈe rahi mau! O te reira ïa te faaiteraa mehameha mau o teie hohoˈa no te mau mea e tupu a muri aˈe. Te faaite ra te reira i te tupuraa e vai ra i te omuaraa o te mahana o te Fatu ra, tupuraa o te titau ia taranihia te maa, ia faitohia te reira. Mai te matahiti 1914 ra, ua riro te oˈe ei fifi tamau i te ao nei. E vaiiho mai te tamaˈi o teie nei tau i te oˈe i muri iho ia ˈna, e mea pinepine te mau maitai o tei matauhia i te rave no te faaamu i te feia pohe poia i te eiâhia no te hoo mai i te mau mauhaa tamaˈi. I te mea e e ravehia te taata faaapu ei faehau, e faainohia te mau faaapu e ua riro ei peu matauhia te tutuiraa i te fenua, na te reira ïa mau ohipa i faaiti mai i te maa. O te reira mau tei tupu i te roaraa o te Tamaˈi rahi Matamua o te ao nei: ua poia te mau mirioni taata e ua pohe ratou. E hau atu â, aita te taata e parahi ra i nia i te puaahorofenua ereere i faahohoˈahia i te oˈe i haere mǎrû i muri iho i teie tamaˈi. I te roaraa o te mau matahiti 30, e pae mirioni taata tei pohe no te oˈe i Ukraine. Ua faatupu hau atu â te Piti o te Tamaˈi rahi o te ao nei i te oˈe. I to te puaahorofenua ereere tamauraa i ta ˈna hororaa, i te ropuraa o te matahiti 1987, ua faaite te Apooraa o te ao nei i te pae no te maa, e te vai ra 512 mirioni taata aita i ravai te maa e te pohe ra i te mau mahana atoa 40 000 mau tamarii no te navai-ore-raa i te maa.

22. (a) Eaha ta te hoê reo e parau ra, no te faaite mai i teihea titauraa? (b) Eaha te nehenehe e manaˈohia no nia i te moni e aufauhia no te hoê litera sitona e no e toru litera kerite?

22 Te vai ra te tahi atu â mea o ta Ioane e hinaaro ra i te parau ia tatou: “E faaroo atura vau i te hoê reo i rotopu i na mea ora e maha ra i te na ôraa e, Hoê hoini sitona hoê moni veo, e e toru hoini kerite hoê moni veo, eiaha ra oe e hauti [faaino] noa ˈtu i te [hinu] olive e te uaina.” (Apokalupo 6:6) Ua tahoê te mau kerubi e maha i to ratou reo no te haapapuraa i te titauraa ia rave i te maa ma te faaherehere—mai te mau Iseraela o tei “amu hoi . . . i te maa ma te faito, e te faaherehere” hou te haamouraa o Ierusalema o tei tupu i te matahiti 607 hou to tatou nei tau. (Ezekiela 4:16) I te tau o Ioane, hoê litera sitona o te maa ïa a te hoê faehau i te mahana hoê. Eaha ïa te moni o teie rahiraa maa? Hoê ïa moni veo—maoti râ te moni e aufauhia no te raveraa i te ohipa hoê mahana taatoa! (Mataio 20:2) * E nafea ïa te hoê taata ia faaamu i te hoê utuafare taatoa? E nehenehe ïa o ˈna e hoo mai e toru litera kerite no te mono atu i te reira. E nehenehe noa râ te reira e faaamu i te hoê utuafare au noa. E hau atu â, e ere te kerite i te maa maitai mai te sitona te huru.

23. Eaha te nehenehe e manaˈohia no nia i te parau e: “Eiaha roa oe e hauti [faaino] noa ˈtu i te [hinu] olive e te uaina.”

23 Eaha te nehenehe e manaˈohia no nia i te parau e: “Eiaha ra oe e hauti [faaino] noa ˈtu i te [hinu] olive e te uaina”? Teie te manaˈo a vetahi pae, te auraa ïa e erehia e rave rahi i te maa e e nehenehe atoa ratou e pohe i te poia e, i te hoê â taime, eita te feia ona e erehia i te mau taoˈa moni rahi. Area râ, i te mau pae fenua Hitiaa o te râ, e ere roa ˈtu te hinu e te uaina i te taoˈa moni rahi. I te tau o te Bibilia, ua faarirohia te pane, te hinu e te uaina ei taoˈa hinaaro-matamua-hia. (Hiˈo Genese 14:18; Salamo 104:14, 15.) I te mea e e ere te pape i te mea mâ, e mea pinepine te inuhia te uaina e, i te tahi taime, e rave-atoa-hia te reira no te rapaau. (Timoteo 1, 5:23) No nia i te hinu, i te mau mahana o Elia, te vahine ivi i Zarephate, noa ˈtu to ˈna veve, te toe noa ra ta ˈna maa hinu iti no te tunu i te faraoa e toe ra. (Te mau Arii 1, 17:12) No reira, te faaueraa ‘eiaha e hauti [faaino] noa ˈtu i te [hinu] olive e te uaina,’ teie paha te manaˈo, eiaha tatou e haamauˈa haavitiviti noa i teie mau maa hinaaro-matamua-hia, ia faaherehere râ tatou i te reira. Mai te peu e eita, e ‘hauti [faaino] ïa tatou,’ i te reira e e pau oioi ïa te reira hou te hopea o te oˈe.

24. No te aha eita te hororaa o te puaahorofenua ereere e vai maoro noa ˈtu â?

24 Auê ïa te oaoa e i te iteraa tatou e e ua fatata te Taata e parahi ra i nia i te puaahorofenua teatea i te tapea i te hororaa o te puaahorofenua ereere! No reira, teie ïa te mea o ta tatou e nehenehe e taio no nia i te mau huru o Ta ˈna e opua ra e faatupu ma te here i roto i te ao apî: “I to ˈna ra tau e tupu roa ˈi te parau-tia; e rahi roa hoi te hau, oi vai aˈe te marama. . . . E riro hoi e maa sitona tei te fenua i nia i te tupuai o te mau mouˈa ra.”—Salamo 72:7, 16; hiˈo atoa Isaia 25:6-8.

Te puaahorofenua maheahea e te taata e parahi ra i nia iho

25. I to Iesu vahiraa i te maha o te tapao taati ra, eaha te reo o ta Ioane i faaroo, e eaha ta te reira e faaite ra?

25 Aita â te aamu i hope roa. Ua vahi Iesu i te maha o te tapao taati, e teie ta Ioane e parau ra ia tatou no nia i te mea e tupu i muri iho: “E ia vahihia e ana te maha o te tapao taati ra, faaroo atura vau i te maha o na mea ora ra i te na ôraa e, A haere mai.” (Apokalupo 6:7) O te reo ïa o te kerubi hohoˈa aeto e mahuta ra. Te faataa ra te reira i te paari e te ite atea noa. Ia au i te mea o ta teie orama e faaite ra, e hinaaro mau o Ioane, te pǔpǔ a Ioane e te mau tavini o te Atua e vai ra i nia i te fenua nei, ia hiˈopoa e ia ohipa ma te ite atea noa. Ia na reira anaˈe tatou, e nehenehe ïa tatou e paruruhia i te mau ati e tairi ra i teie ui teoteo e te viivii o te tiaturi ra i te paari o te ao nei.—Korinetia 1, 1:20, 21.

26. (a) O vai ïa te maha o te taata tei parahi i nia iho i te puaahorofenua, e no te aha e mea tano mau ïa te peni o teie puaahorofenua? (b) O vai to muri noa iho i te maha o te taata tei parahi i nia iho i te puaahorofenua maheahea, e eaha te tupu mai i nia i te feia o tei pohe ia ˈna ra?

26 Eaha ˈtu â ïa te mau mea riaria o tei tuuhia i muri iho i to te maha o te taata e parahi ra i nia i te puaahorofenua pahonoraa i teie piiraa? Teie ta Ioane e parau ra: “Hiˈo atura vau, e inaha e puaahorofenua maheahea: e to ˈna iˈoa to tei parahi i nia ihora, o Pohe ïa, e o Hade tei pee i muri aˈe ia ˈna.” (Apokalupo 6:8a) Ei iˈoa to te taata e parahi ra i nia i te puaahorofenua hopea: o Pohe ïa. O ˈna anaˈe te taata i rotopu i te mau taata e parahi ra i nia i te puaahorofenua e maha ra o te Apokalupo e faaite tahaa noa ra i to ˈna huru. E mea tano ia parahi te Pohe i nia i te hoê puaahorofenua maheahea, no te mea te parau maheahea (heleni khlôros) ua faaohipahia ïa i roto i te mau buka heleni no te faataa i te hohoˈa mata o te hoê taata maˈi ei hiˈoraa. E mea tano atoa e tei muri noa iho o Hade (te apoo) i te Pohe, ma te faataa-papu-ore-hia, i te mea te farii ra o ˈna i te rahiraa o te feia i pohe na roto i te mau ati i faatupuhia e te maha o te taata e parahi ra i nia iho i te puaahorofenua. Auaa râ, e faatia-faahou-hia teie mau taata ia ‘tuu anaˈe te apoo e Hade i te feia i pohe i roto ia raua ra.’ (Apokalupo 20:13) Mea nafea ra te Pohe i te titauraa i taua feia pohe ra?

27. (a) Mea nafea te taata e parahi ra i nia iho i te puaahorofenua o tei piihia te Pohe e titau ra i te feia pohe no ˈna? (b) Te faahohoˈa ra “te maha o te tufaa o to te ao nei” e e mana to te Pohe i nia iho ra i te aha?

27 Te faahiti ra te orama i te vetahi o ta ˈna mau ravea: “E e mana tei horoahia mai no raua ia taparahi oia i te maha o te tufaa o to te ao nei i te ˈoˈe, e te maˈi, e te oˈe, e te puaa taehae o te fenua nei.” (Apokalupo 6:8b) Aita ïa te hororaa o te maha o te taata e parahi ra i nia i te puaahorofenua e haafifi mau ra i te maha o te tuhaa o te huitaata o te fenua nei, area râ, o te hoê ïa tuhaa rahi mau o te fenua iho, noa ˈtu e mea varavara e aore ra mea rahi te taata i reira. Te ooti ra teie taata e parahi ra i nia i te puaahorofenua maheahea i te feia i pohe i te ˈoˈe rahi a te piti o te taata faahoro e i te feia atoa i pohe i te oˈe e te pohe poia a te toru o te taata e faahoro ra. E te ooti atoa ra oia i ta ˈna iho auhune, te feia i pohe no te maˈi e no te mau aueueraa fenua e faahitihia ra i roto i te Luka 21:10, 11.

28. (a) Mea nafea te parau tohu no nia i te “maˈi” i te tupuraa i to tatou nei mau mahana? (b) Eaha te mea e paruru ra i te mau tavini o Iehova i te mau maˈi e rave rahi i teie nei mahana?

28 I to tatou nei mau mahana, ua parare roa ïa te “maˈi.” E i muri aˈe i te mau pau o te Tamaˈi rahi Matamua o te ao nei, ua haapohe te fiva paniora hau atu i te 20 mirioni taata i roto noa tau avaˈe te maororaa i te mau matahiti 1918 e 1919 ra. Te hoê anaˈe iho tuhaa o te fenua o te ore i naeahia i teie maˈi, o te motu iti ra no Sainte-Hélène. I te mau vahi i reira e mea rahi te taata i pohe, ua tutuihia ïa te mau haapueraa tino taata pohe i nia i te mau paepae. I teie nei mahana, te pohe ra e rave rahi roa mau taata i te mau maˈi mafatu e te mariri ai taata, e mea pinepine no roto mai te reira i te pupuhiraa i te avaava. I roto i te tau e piihia ra “te ahuru matahiti ino mau,” oia hoi te mau matahiti 80, ia au i te hiˈoraa o te mau ture tumu o te Bibilia, na te oraraa taiata e faauˈana roa ˈtu i te “maˈi” na roto i teie maˈi pee parauhia SIDA. I te taime a papaihia ˈi teie mau parau, eita te taata tei roohia i te maˈi SIDA e ora, e pohe iho â ratou, e te manaˈohia ra e i te fenua Etats-Unis anaˈe iho, e pohe ïa 270 000 taata i teie maˈi ia tae anaˈe i te matahiti 1991; e no teie noa maˈi, te manaˈohia ra e e pohe te mau mirioni taata i Afirika. Auê ïa te mau tavini o Iehova i te oaoa e i te peeraa i te aˈoraa paari a te Parau a te Atua e faaue ra e eiaha roa e rave i te poreneia e te toto, mau ravea anaˈe teie no te haaparareraa i te mau maˈi e rave rahi i teie nei mahana!—Ohipa 15:28, 29; hiˈo Korinetia 1, 6:9-11.

29, 30. (a) I to tatou nei tau, te faahohoˈa ra “na pohe atoa . . . e maha” no te Ezekiela 14:21 i te aha? (b) Te faahaamanaˈo ra “te puaa taehae” o te Apokalupo 6:8 ia tatou i te aha? (c) Eaha te manaˈo rahi e itehia ra i roto i teie hohoˈa o te mau mea e tupu a muri aˈe?

29 Ia au i te orama a Ioane, ua riro atoa te mau animala taehae mai te maha o te tumu no te pohe o tei tupu taue noa mai. I te mea mau, te mau ati e maha o tei tupu i muri iho i te vahiraahia o na tapao taati e maha ra—te tamaˈi, te oˈe, te maˈi e te mau animala taehae—ua riro ïa ratou ei mau tumu matamua no te haapohe-oioi-raa i te taata i te anotau tahito. Te faahohoˈa ra ïa ratou ma te tano i te mau tumu atoa no te haapohe-oioi-raa i te taata i to tatou nei anotau. Na te reira ïa e faataa ra e no te aha Iehova i faatae ai i teie faaararaa i Iseraela e: “A tae atu ai i na pohe atoa na ˈu e maha atoa ra ia hopoi atu i nia ia Ierusalema, i te ˈoˈe, e te poia, e te mau taehae, e te maˈi, e ia pau roa te taata e te puaa atoa hoi.”—Ezekiela 14:21.

30 E mea varavara roa te taiohia i roto i te mau vea i to tatou nei mau mahana te mau taata i haapohehia e te animala taehae, e noa ˈtu e i roto i te mau fenua veavea, te haapohe tamau nei teie mau animala i te mau taata. Peneiaˈe i te tau a muri aˈe, e haapohe rahi atu â ratou i te taata mai te peu e e roohia te tahi mau tuhaa fenua apî i te tamaˈi e aore ra i te oˈe o te haaparuparu i te taata eita ˈtura ïa ratou e nehenehe faahou e paruru ia ratou i mua i te mau animala pohe poia. Hau atu â, mai teie mau animala taehae o tei erehia i te feruriraa, te faaite atoa ra e rave rahi mau taata i teie nei mahana i te huru taehae o te mau animala o tei taa ê roa i te faataaraa i papaihia i roto i te Isaia 11:6-9. O teie ïa mau taata te tumu rahi o te maraaraa te hamani-ino-raa i te pae taatiraa, te mau taparahiraa taata, te mau ahuehueraa e te mau topitaraa i te ao nei. (Hiˈo Ezekiela 21:31; Roma 1:28-31; Petero 2, 2:12.) Te ooti atoa ra ïa te maha o te taata tei parahi i nia i te puaahorofenua maheahea i teie mau taata atoa. Te manaˈo rahi e itehia ra i roto i teie hohoˈa no te mau mea ïa no a muri aˈe, e au ra e e te ooti ra te taata tei parahi i nia iho i te puaahorofenua maheahea i te feia atoa o tei pohe taue noa no te mau tumu e rave rau.

31. Noa ˈtu te mau pau i faatupuhia e te mau taata tei parahi i nia i te mau puaahorofenua uteute, ereere, maheahea, no te aha tatou e tapea noa ˈi i to tatou tiaturiraa?

31 Te tamahanahana ra te mau haamaramaramaraa i faaitehia i muri aˈe i te vahiraahia te mau tapao taati e maha ra ia tatou, no te mea te faaite ra ratou e eita tatou e haapeapea rahi roa i te tamaˈi, te oˈe, te maˈi e te tahi atu â mau tumu no te pohe-oioi-raa e ite-pinepine-hia ra i teie mahana; eita atoa tatou e erehia i te tiaturiraa na roto i te iteraa e aita roa ˈtu te feia faatere e nehenehe e arai i te mau fifi o teie tau. Mai te peu e te haapapu ra te mau tupuraa i te ao nei e ua haamata te mau taata e parahi i nia i te mau puaahorofenua uteute, ereere e maheahea i to ratou hororaa, eiaha atoa ia moehia ia tatou e te Taata tei parahi i nia i te puaahorofenua teatea o ˈna te taata matamua tei haamata i ta ˈna hororaa. Ua riro mai Iesu ei Arii, e ua noaa aˈena ia ˈna te re na roto i te tiahiraa ia Satani mai nia mai i te raˈi ra. I rotopu i ta ˈna mau re, e faahiti anaˈe tatou i te haaputuputuraahia te mau tamarii hopea no te Iseraela pae varua e te haaputuputuraahia te feia rahi roa o te mau nunaa atoa o tei riro mai ei mau mirioni taata o te ora mai mai roto mai i te ati rahi. (Apokalupo 7:4, 9, 14) E tamau noa ïa oia i ta ˈna hororaa e tae noa ˈtu i te taime e rave faahope roa ai oia i ta ˈna re.

32. Eaha te mea e tupu i te vahiraahia na tapao taati matamua tataitahi e maha ra?

32 I muri noa iho i te vahiraahia na tapao taati matamua tataitahi e maha, ua faaroohia ïa teie titauraa e: “A haere mai!” I te mau taime atoa, ua horo mai te hoê puaahorofenua e te taata tei parahi i nia iho ra. I te pae râ o te tapao taati, eita ïa tatou e faaroo faahou i teie titauraa. Area râ, te tamau noa ra teie mau taata e parahi ra i nia i te mau puaahorofenua i ta ratou hororaa, e e tamau â ratou i te horo puai i te roaraa o te hopea o te amuiraa o te mau mea e vai nei. (Hiˈo Mataio 28:20.) Eaha te tahi atu â mau tupuraa faufaa o ta Iesu e heheu mai ia vahi anaˈe oia i na tapao taati e toru e toe ra? Te vetahi eita ïa e itehia e te mata taata nei. Te tahi râ, noa ˈtu e e itehia te reira, aita â i tupu atura. Noa ˈtu eaha ra, e mea papu to ratou mau tupuraa. E hiˈo ïa tatou eaha mau ra te reira.

[Nota i raro i te api]

^ E mea tano ia tapaohia e te “vahine” no ˈna te parau i roto i te Apokalupo 12:1, e “korona fetia tei nia i tana upoo hoê ahuru e ma piti,” e korona taipe ïa.

^ No te mau haamaramaramaraa hau atu â e haapapu ra e ua haamanahia Iesu i roto i to ˈna mau toroa Arii i te matahiti 1914 ra, a taio i te pene 14 e te mau haapotoraa e vai ra i te hopea o te buka ra “Que ton royaume vienne!,” neneihia e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.

^ Te faaohipa ra e rave rahi mau tatararaa i teie parau i roto i teie irava e “no te haapau” (Segond, Votre Bible, TOB), e aore ra “no te pau atu â” (Français courant, Jérusalem). Area râ, i roto i te reo heleni tumu, te faaohiparaa i te parau ia au i te aoriste e te subjonctif, te faataa ra ïa oia i te huru hopea o te hoê ohipa. No reira ïa i roto ta ˈna titionare bibilia (World Pictures in the New Testament), te haapapu ra o Robertson e: “Te horoa ra i ǒ nei te aoriste i te manaˈo no te hoê re hopea e tei oti roa.”

^ Hiˈo i te Tatararaa a te ao apî, Bibilia faahororaa irava beretane, nota i raro i te api.

[Uiraa haapiiraa]

[Tumu parau tarenihia i te api 92]

Te hororaa upootia a te Arii

I te roaraa o te mau matahiti 30 e te 40, ua imi te mau enemi rahi o te mau Ite no Iehova ia tiaturihia e aita ta ratou pororaa e au i te ture e e ohipa orure hau râ. (Salamo 94:20) I roto i te matahiti 1936 noa, ua numerahia 1 149 mau Ite o tei tapeahia i te mau Etats-Unis. Ua faatupu te mau Ite e rave rahi mau hororaa i mua i te haavaraa, e te reira i mua roa ïa i te Haavaraa teitei o te fenua. Teie te tahi o ta ratou mau re o te tui te roo:

I te 3 no me 1943 ra, ua faaoti te Haavaraa teitei no nia i te hororaa a Murdock ia Pennsylvanie e e ere roa ˈtu i te mea titauhia te patana na te mau Ite no te vaiihoraa i ta ratou mau buka e mau vea no te hoê tino moni haihai roa. E i taua mahana ra, ua haamau atoa te faaotiraa tei horoahia no nia i te hororaa a Martin i te Oire no Strutbers e e ere roa ˈtu i te mea tano ore ia au i te ture ia patoto i te mau uputa no te opereraa i te mau parau titauraa e aore ra te tahi atu â mau papai faaiteiteraa i tera e tera fare.

I te 14 no tiunu 1943, ua faaoti te Haavaraa teitei no nia i te hororaa Taylor ia Mississippi, e eita roa ˈtu te mau Ite e faaitoito ra i te orure hau na roto i ta ratou pororaa. E i tera iho â mahana, i roto i te hororaa Faatereraa i te pae no te Haapiiraa no Virginie tooa o te râ e patoi ia Barnette, ua faaoti teie iho â haavaraa e eita e tia i te hoê faatereraa i te pae no te Haapiiraa ia tiahi i rapae i te fare haapiiraa te mau tamarii a te mau Ite no Iehova o te ore e hinaaro ra e faahanahana i te reva. I te mahana i muri iho, ua faaore te Haavaraa teitei no Auteraria i ta ratou mau opani-etaeta-raa i te mau Ite no Iehova, ma te faˈiraa e ohipa “tano ore, e te nevaneva, e te haavî te reira.”

[Tumu parau tarenihia i te api 94]

‘E ua horoahia no ˈna te mana no te faaore i te hau i te ao nei’

Ua aratai te mau maimiraa i te pae no te mau ravea apî ia tatou i hea roa? I roto i ta ˈna vea no te 22 no tenuare 1987 ra, ua faahiti te Globe and Mail (vea kanada neneihia i Toronto) i teie mau parau i muri nei no roto mai i te oreroraa parau a Ivan L. Head, peretiteni no te Pû maimiraa o te mau nunaa atoa:

“Te faataa ra te mau titorotororaa tei rave-maite-hia, e hoê i nia i te maha o te mau aivanaa e te mau techniciens o te ao nei i te pae no te maimiraa, te rave ra ïa ratou i te ohipa no te mau mauhaa tamaˈi. . . . I te matahiti 1986 ra, ua hau atu ïa i te 1,5 mirioni dala marite te mau haamauˈaraa i te minuti hoê. . . . E faarahi anei teie huru maimiraa i te pae no te mau ravea apî i te hau o te oraraa? Te vai ra i roto i te mau haapueraa mauhaa atomi o te mau puai rarahi te hoê puai haamouraa e au i te mau puai haamouraa o te mau mauhaa tamaˈi atoa o tei faaohipahia e te mau faehau atoa i te taatoaraa o te Piti o te Tamaˈi rahi o te ao nei—ua tataihia ra 6 000 taime. E ono ïa tausani tamaˈi mai te Piti o te Tamaˈi rahi o te ao nei! Mai te matahiti 1945 mai â, ua itehia fatata e hitu hebedoma e i reira aita te nuu i rave i te hoê noa ˈˈe ohipa i roto i te ao nei. Ua itehia hau atu i te 150 tamaˈi o te mau nunaa aore ra civila, e ua haapohe te reira 19,3 mirioni taata. Te rahiraa i rotopu ia ratou ua pohe ïa no te aravihi o te mau ravea apî i te tau o te mau Hau Amui.”

[Tumu parau tarenihia i te mau api 98, 99]

Tabura o te buka Apokalupo:

I te mea e ua haere roa tatou i mua i ta tatou tuatapaparaa i teie buka o te Apokalupo, ua haamata ïa tatou i te maramarama hau atu â i te tabula o teie buka. I muri aˈe i ta ˈna omuaraa parau faahiahia mau (Apokalupo 1:1-9), e nehenehe ïa e tatuhaahia te Apokalupo na roto 16 orama, mai teie te huru:

ORAMA 1 (1:10 e tae atu i te 3:22): Te ite ra Ioane ma te faauruahia e te Atua ia Iesu o tei faahanahanahia, e o tei faatae i te mau poroi mahanahana mau e te mau aˈoraa i na amuiraa e hitu.

ORAMA 2 (4:1 e tae atu i te 5:14): Faataaraa faahiahia mau no nia i te terono o te Atua ra o Iehova i nia i te raˈi. Te horoa ra Oia i te hoê otaro i te Arenio.

ORAMA 3 (6:1-17): I to ˈna vahiraa i na tapao taati matamua e ono o teie otaro, te faaite mǎrû noa ra te Arenio i te hoê orama e rave rahi râ to ˈna tuhaa no nia i te mau ohipa e tupu a muri aˈe i te mahana o te Fatu ra. Te horo ra na taata e maha e parahi ra i nia i te mau puaahorofenua o te Apokalupo; e ua horoahia no te mau tavini a te Atua o tei taparahi-pohe-roa-hia te mau ahu teatea; faataaraa no te mahana rahi o te riri.

ORAMA 4 (7:1-17): Te tapea ra te mau melahi i te mau mataˈi haamou e ia oti noa ˈtu te mau 144 000 melo no te Iseraela pae varua i te tapaohia. Te parau ra te hoê nahoa rahi taata no te mau nunaa atoa e no ǒ mai i te Atua ra e te Mesia to ratou ora e ua haaputuhia ratou no te ora mai mai roto mai i te ati rahi.

ORAMA 5 (8:1 e tae atu i te 9:21): I te vahiraahia te hitu o te tapao taati, ua faaroohia e hitu oto pu; e e faahitihia râ i roto i te pae o te orama te mau oto pu matamua e ono. Te faaite ra teie oto pu e ono i te haavaraa a Iehova i nia i te huitaata nei. E te pae e te ono o te oto pu râ, te faaite ra ïa atoa i te ati matamua e te piti.

ORAMA 6 (10:1 e tae atu i te 11:19): Te horoa ra te hoê melahi puai i te hoê otaro nainai ia Ioane ra; ua faitohia te hiero e e ite tatou i te ohipa e tupu i nia i na ite toopiti. Te tuhaa rahi no teie orama o te hitu ïa o te oto pu, e te faaite ra te reira i te toru o te ati no te mau enemi o te Atua—te haamauraa ïa i te Basileia o Iehova e to ˈna ra Mesia.

ORAMA 7 (12:1-17): Te faataa ra oia i te fanauraahia mai te Basileia, e i muri iho i te reira, ua huri atura Mihaela i te Ophi, ia Satani, i nia i te fenua nei.

ORAMA 8 (13:1-18): Te haereraa mai te hoê puaa taehae puai mau i nia mai raro mai i te moana, e te faahepo ra te hoê puaa e piti o ˈna tara mai to te hoê arenio ra i te mau taata ia haamori i te reira.

ORAMA 9 (14:1-20): Hohoˈa faahiahia mau no te mau mea e tupu a muri aˈe e faaite ra i te mau 144 000 e tia ra i nia i te mouˈa o Siona. Ua porohia te mau poroi a te mau melahi na nia i te fenua taatoa, e ua ootihia te vine o te fenua nei, e ua taataahihia i roto i te tura vairaa vine o te riri o te Atua.

ORAMA 10 (15:1 e tae atu i te 16:21): Te tahi atu â hohoˈa no nia i te aua i nia i te raˈi, tei apeehia i te mau niiniiraa o na auˈa e hitu o te riri o Iehova i nia i te fenua nei. E hope atoa teie tuhaa na roto i te hoê faataaraa i te mau mea e tupu a muri aˈe i te hopea o te amuiraa o te mau mea arataihia e Satani.

ORAMA 11 (17:1-18): Babulonia Rahi, te vahine faaturi rahi, e parahi ra i nia iho i te hoê puaa taehae uteute o tei hurihia ˈtu no te hoê taime poto i roto i te abuso, e i muri iho e haere mai oia i rapae e na ˈna e haamou ia Babulonia rahi.

ORAMA 12 (18:1 e tae atu i te 19:10): Faaiteraa i te toparaa e te haamouraa hopea roa o Babulonia Rahi. I muri aˈe i to ˈna haamouraahia, e oto ïa te tahi pae râ, e te tahi pae e arue ratou ia Iehova; te faaite-atoa-hia ra te oroa faaipoiporaa o te Arenio.

ORAMA 13 (19:11-21): Te aratai ra Iesu i te mau nuu e vai ra i nia i te raˈi no te faatupuraa i te haavaraa faautuaraa a te Atua i nia i te amuiraa politita, i nia i te mau nuu e i nia i te feia e turu ra ia Satani; e e amu te mau manu i te mau tino pohe.

ORAMA 14 (20:1-10): Ua hurihia ˈtura Satani te Diabolo i roto i te abuso; te Faatereraa tausani matahiti a te Mesia e te mau arii o tei amuihia ˈtu ia ˈna ra; te tamataraa hopea o te huitaata nei e te haamouraahia Satani e ta ˈna mau demoni.

ORAMA 15 (20:11 e tae atu i te 21:8): Te faatia-faahou-raa i te taatoaraa; te Mahana rahi o te Haavaraa; te iteraahia mai te raˈi apî e te fenua apî e te horoaraahia no te mau taata parau-tia te mau haamaitairaa mure ore.

ORAMA 16 (21:9 e tae atu i te 22:5): Te tatararaa rahi hopea o te Apokalupo na roto i te hoê orama hanahana mau no Ierusalema Apî, te vahine a te Arenio. No roto mai i taua oire ra te mau ravea a te Atua no te faaora i te mau taata e no te horoaraa i te ora.

E hope te Apokalupo na roto i teie mau parau e teie mau aˈoraa mahanahana mau no ǒ mai ia Iehova ra, ia Iesu, te melahi e o Ioane iho. Teie te titau-manihini-raa tei horoahia ˈtu i te taata tataitahi: “A haere mai!”—Apokalupo 22:6-21.