Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E upootia te Arii Aito i Aramagedo

E upootia te Arii Aito i Aramagedo

Pene 39

E upootia te Arii Aito i Aramagedo

Orama 13—Apokalupo 19:11-21

Tumu parau: Te aratai ra Iesu i te mau nuu o te raˈi no te haamouraa i te amuiraa o te mau mea a Satani

Tau no te tupuraa: I muri aˈe i te haamouraahia o Babulonia Rahi

1. Eaha o Aramagedo, e na te aha e aratai i reira?

 ARAMAGEDO! E parau riaria mau te reira no te mau taata e rave rahi. No te mau hoa râ o te parau-tia, te faaite ra te reira i te mahana-tiai-rahi-hia i reira Iehova e faatae ai i ta ˈna haavaraa hopea i nia i te mau nunaa. E ere te reira i te tamaˈi a te taata, tera râ o “te tamaˈi i taua mahana rahi o te Atua Puai hope ra”—ta ˈna mahana tahooraa i nia i te feia faatere o te fenua nei. (Apokalupo 16:14, 16; Ezekiela 25:17) Ua haamata aˈena ïa te ati rahi i te faaanoraahia Babulonia Rahi. I reira râ, te puaa taehae uteute e ta ˈna mau tara hoê ahuru, o tei turaihia e Satani, e aro ai i te nunaa a Iehova. No to ˈna riri hau roa ˈˈe i te rahi i to mutaa ihora i te faanahonahoraa aore ra vahine a te Atua, ua faaoti te Diabolo e e faaohipa i te feia i vare ia ˈna no te aro hua ˈtu i te toea o te huaai. (Apokalupo 12:17) O ta ˈna ïa ravea hopea!

2. O vai o Goga no Magoga, e mea nafea Iehova i te aratairaa ia ˈna ia aro atu i to ˈna iho nunaa?

2 Ua faataa-papu-maitai-hia te aroraa uˈana a Satani i roto i te pene 38 o te buka a Ezekiela. I reira ua piihia Satani o tei faahaehaahia e “Goga i te fenua o Magoga.” E mai te huru ra e e tamau Iehova i te auri tarou i roto i te taa o Goga e e faahaere mai oia ia ˈna i rapae au e to ˈna mau nuu atoa no te aroraa ˈtu. Nafea oia e rave ai i te reira ohipa? Na roto ïa i te aratairaa ia Satani ia manaˈo e ua riro To ˈna mau ite ei mau taata paruru-ore-hia, “te mau taata i haaputuputuhia mai mai roto i te mau fenua ra, ma te puaa e te taoˈa atoa i te noaaraa, e te parahiraa i ropu i te fenua ra.” Te parahi ra ratou i ropu i te vahi tei riro ei hiˈoraa na te mau fenua atoa, i te mea e o ratou anaˈe tei patoi atu i te haamori i te puaa taehae e to ˈna ra hohoˈa. A feruri noa na i te riri rahi o Goga i to ˈna iteraa ˈtu i to ratou puai e to ratou ruperupe i te pae varua! No reira ïa o Satani e ta ˈna atoa mau nuu e rave rahi, e tae noa ˈtu i te puaa taehae tei aˈe i nia mai raro mai i te moana e ta ˈna atoa na tara hoê ahuru, e haere pauroa mai no te haamou. Taa ê râ ia Babulonia Rahi, te fanaˈo ra te nunaa viivii ore a te Atua i te paruru o te Atua.—Ezekiela 38:1, 4, 11, 12, 15: Apokalupo 13:1.

3. Mea nafea Iehova i te faaoreraa i te mau nuu a Goga?

3 Nafea ïa Iehova e faaore ai ia Goga e ta ˈna feia rahi roa? Teie ïa. “E na ˈu e parau i te ˈoˈe ei rave ia ˈna e ati noa ˈˈe tau mau mouˈa atoa nei, te parau maira te Fatu ra o Iehova; e te mau ˈoˈe atoa a te taata atoa nei, ei rave anaˈe ïa i to ˈna iho taeae.” Aore roa ïa e faufaa to te mau mauhaa tamaˈi matauhia e to te mau mauhaa tamaˈi atomi i roto i taua tamaˈi ra, no te mea te faˈi ra o Iehova e: “I te maˈi pohe e te toto ta ˈu parau ia parau atu ia ˈna ra; e ma te ûa rahi, e te ofai rahi ûa-paari, e te auahi, e te gopheri; e na ˈu e haamairi mai i te ûa i nia ia ˈna, e i nia i to ˈna ra mau pǔpǔ, e te taata e pee ia ˈna ra. E na reira vau i te faarahi ia ˈu iho, e te haamaitai ia ˈu iho; e itehia hoi au e te mau fenua atoa e rave rahi; e ite hoi ratou e, o vau o Iehova.”—Ezekiela 38:21-23; 39:11; hiˈo Iosua 10:8-14; Te mau tavana 7:19-22; Paraleipomeno 2, 20:15, 22-24; Ioba 38:22, 23.

Tei parauhia e “e Haapao mau ta ˈna e Te Parau mau”

4. Mea nafea Ioane i te faataaraa ia Iesu tei ineine no te tamaˈi?

4 E na Iehova e parau i te ˈoˈe. O vai ïa te faaohipa i taua ˈoˈe ra? E hoˈi ïa tatou i te Apokalupo i reira te pahonoraa i te horoaraahia na roto i te tahi atu â orama maere mau. I mua ia Ioane, vetea aˈera te mau raˈi no te hoê faaiteraa faahiahia mau: o Iesu Mesia iho, tei ineine no te tamaˈi! Te na ô maira o Ioane e: “Ite atura hoi au i te raˈi i te vetearaahia, e inaha, e puaahorofenua teatea, e o tei parahi i nia ihora, ua parauhia oia, e Haapao mau ta ˈna e Te Parau mau, e haava oia, e te tamaˈi hoi i te tamaˈi ma te parau-tia ra. Mai te ura auahi ra o ˈna mata, e rave rahi te korona i nia iho i tana upoo.”—Apokalupo 19:11, 12a.

5, 6. Eaha te faahohoˈahia e (a) te “puaahorofenua teatea,” (b) te iˈoa “Haapao mau . . . e Te Parau mau,” (c) te mata mai “te ura auahi” ra te huru, (d) te mau “korona” e rave rahi?

5 Mai roto i te tahi atu orama e faataa ra i na taata faahoro puaahorofenua e maha, ua riro teie “puaahorofenua teatea” ei taipe tano maitai no te tamaˈi tia. (Apokalupo 6:2) E o vai hoi i rotopu i te mau tamaiti a te Atua e mea hau aˈe i te parau-tia i teie Aito puai? No te mea te parauhia ra oia, “e Haapao mau ta ˈna e Te Parau mau,” o “te ite mau e te parau mau” ïa, oia hoi o Iesu Mesia. (Apokalupo 3:14) Te aro ra oia no te faatupuraa ˈtu i te mau haavaraa tia a Iehova. No reira ïa, te ohipa ra oia ei Haava haamauhia e Iehova, ei “Atua puai.” (Isaia 9:6) E mǎtaˈu te taata i to ˈna mata, mai “te auahi ura” ra te huru, e hiˈo ra i te haamouraa e au i te auahi ra e fatata maira i nia i to ˈna mau enemi.

6 E mau korona to nia iho i te upoo o taua Arii Aito ra. E ahuru korona ta Ioane i ite i nia iho i te puaa taehae i te aˈeraa i nia mai raro mai i te moana, o te faahohoˈa ra i ta ˈna faatereraa i nia i te fenua nei, no te hoê noa râ taime. (Apokalupo 13:1) Area râ ia Iesu, “e rave rahi te korona.” Aita to ta ˈna faatereraa hanahana e faaauraa, no te mea oia “te Arii o te hui arii, e te Fatu o te mau fatu ra”.—Timoteo 1, 6:15.

7. Eaha to Iesu iˈoa i reira?

7 Te na ô faahou ra o Ioane i te faatiaraa e: “E e iˈoa hoi to ˈna ua papaihia, aore roa e taata i ite, maori râ oia iho.” (Apokalupo 19:12b) Ua horoa aˈena te Bibilia i te mau iˈoa no te Tamaiti a te Atua, o Iesu, o Emanuela e o Mihaela. Area râ taua “iˈoa” ra o tei ore i faaitehia, e au ra e te faataa ra te reira i to ˈna tiaraa e ta ˈna mau hopoia taa ê i te roaraa o te mahana o te Fatu ra. (Hiˈo Apokalupo 2:17.) Te parau ra Isaia, i to ˈna faataaraa i te parau no Iesu mai te matahiti 1914 mai â, e: “E mairihia to ˈna iˈoa, ia Hau ê, e Aˈo, te Atua puai, te Metua no te ui a muri atu, te Arii no te hau.” (Isaia 9:6) Ua amui atu te aposetolo Paulo i te iˈoa o Iesu i ta ˈna mau hopoia taa ê teitei mau i roto i te taviniraa i to ˈna parauraa e: “I faateitei roa ˈtu ai te Atua ia ˈna [Iesu], e ua horoa hoi i te iˈoa i hau ê roa i te mau iˈoa atoa nei no ˈna; ia tuu te mau turi atoa i raro . . . i te iˈoa o Iesu ra.”—Philipi 2:9, 10.

8. No te aha o Iesu anaˈe te ite i te iˈoa i papaihia, e o vai atoa tei amuihia ˈtu i ta ˈna mau hopoia taa ê teitei mau?

8 E mau hopoia otahi roa ta Iesu. Maoti o Iehova iho, o Iesu anaˈe ïa te taa i te auraa o taua tiaraa teitei ra. (Hiˈo Mataio 11:27.) No reira, i rotopu i te mau mea atoa i poietehia e te Atua, o Iesu anaˈe te nehenehe e ite i te auraa mau o taua iˈoa ra. E amui atoa râ Iesu i ta ˈna vahine faaipoipo i roto i te tahi o taua mau hopoia taa ê ra. No reira oia i tǎpǔ ai e: “O te riro ia ˈna te re ra, . . . e papai au . . . i nia iho ia ˈna, . . . to ˈu iho hoi iˈoa apî.”—Apokalupo 3:12.

9. (a) Eaha te auraa i te mea e ua ahu Iesu i te hoê “ahu viivii i te toto ra”? (b) No te aha ua piihia Iesu e “te Logo [te Parau a te Atua]”?

9 Te na ô faahou ra o Ioane e: “E te ahu ra oia i te ahu viivii i te toto ra, e to ˈna iˈoa ia parau ra, O te Logo ïa a te Atua ra.” (Apokalupo 19:13) Eaha taua “toto” ra? Peneiaˈe o te toto ta Iesu i haamanii no te huitaata nei. (Apokalupo 1:5) Ia au râ i te taatoaraa o te mau irava, taua “toto” ra o te toto ïa o to ˈna ra mau enemi, o tei haamaniihia i te tupuraa te mau haavaraa a Iehova i nia ia ratou. Te faahaamanaˈo ra te reira ia tatou i te hoê orama tei ite-aˈena-hia, i reira ua ootihia te vine o te fenua nei e ua taataahihia i roto i te neneiraa rahi uaina o te riri o te Atua ra, e taea roa aˈera i te “tavaha o te mau puaahorofenua”—teie ïa te auraa, te hoê upootiaraa rahi i nia i te mau enemi o te Atua. (Apokalupo 14:18-20) Oia atoa, te haapapu ra te toto tei haaviivii i te ahu o Iesu e e upootiaraa papu e te taatoa teie. (Hiˈo Isaia 63:1-6.) E ua parau faahou â o Ioane no te hoê iˈoa tei horoahia na Iesu. I teie nei râ, ei iˈoa matau-maitai-hia ïa—“te Logo [te Parau a te Atua]”—ma te haapapu maitai e teie Arii Aito ra o te Afai parau rahi ïa a te Atua, te Aito o te parau mau.—Ioane 1:1; Apokalupo 1:1.

Te mau aito a Iesu

10, 11. (a) Mea nafea Ioane i te faaiteraa e ere o Iesu anaˈe to roto i taua tamaˈi ra? (b) Eaha te auraa i te mea e e puaahorofenua teatea e te feia e parahi ra i nia iho ua ahu ïa ratou i “te ahu hua teatea”? (c) O vai ma to rotopu i te mau “nuu” no te raˈi?

10 E ere o Iesu anaˈe to roto i taua tamaˈi ra. Teie ta Ioane e parau ra: “E ua pee maira te mau papaupea o te raˈi ra ia ˈna i nia i te puaahorofenua teatea ra, ma te ahu hua teatea, e te viivii ore i te ahuraa.” (Apokalupo 19:14) I te mea e e puaahorofenua “teatea,” e tamaˈi tia ïa te reira. E tano iho â te “ahu hua teatea” na te feia e pee ra i te Arii, e te teatea hua o te ahu ra e tapaˈo ïa te reira no te hoê huru viivii ore e te parau-tia i mua ia Iehova. O vai ma ïa to roto i taua mau “papaupea [nuu]” ra? Mea papu o te mau melahi moˈa ïa. I te haamataraa o te mahana o te Fatu ra i reira Mihaela e ta ˈna ra mau melahi tiahiraa ia Satani e ta ˈna ra mau demoni i rapae au i te mau raˈi ra. (Apokalupo 12:7-9) Hau atu â i te reira, i teie nei te tavini ra “te mau melahi moˈa atoa” ia Iesu o te parahi ra i nia i to ˈna terono hanahana e ua hamata oia i te haava i te mau nunaa e te mau taata o te fenua nei. (Mataio 25:31, 32) I roto i taua tamaˈi hopea ra i reira te mau haavaraa a te Atua e faatupu-roa-hia ˈi, mea papu e apee faahou te mau melahi ia Iesu.

11 E ere râ o ratou anaˈe tei roto i taua tamaˈi ra. I roto i ta ˈna poroi i te Ekalesia no Tuatira, ua tǎpǔ Iesu e: “E te riro ia ˈna te re ra, e te tapea i ta ˈu parau e tae noa ˈtu i te hopea ra, e horoa ˈtu vau i te mana no ˈna i nia iho i te mau fenua: e e tavana oia i nia iho ia ratou ma te sepeta auri ra; e e huahua roa ratou mai te auˈa a te potera ra; mai tei tuuhia mai e tau Metua ia ˈu nei ra.” (Apokalupo 2:26, 27) Ma te feaa ore, ia tae i te tau au ra, e tavana ïa te mau taeae o Iesu, ratou atoa, o tei parahi aˈena i nia i te raˈi i te mau taata e te mau nunaa ma te sepeta auri.

12. (a) E faaô atoa ra anei te mau tavini o te Atua e parahi ra i nia i te fenua i roto i te tamaˈi o Aramagedo? (b) E parau atoa hoi ta te nunaa a Iehova i Aramagedo, nafea ïa te reira?

12 E te mau tavini o te Atua e parahi noa ra i nia i te fenua nei? Aita roa ˈtu to te pǔpǔ a Ioane e to ratou atoa ïa mau hoa haapao maitai no roto mai i te mau nunaa atoa e o tei putuputu mai i te fare pae varua o te haamoriraa ia Iehova e ohipa ˈˈe i roto i te tamaˈi i Aramagedo. Ua tiapai aˈena teie mau taata hau i ta ratou ˈoˈe ei auri arote. (Isaia 2:2-4) E parau atoa râ hoi ta ratou i reira. Oia mau, mai ta tatou i ite aˈena, mai te huru ra, e aita te nunaa a te Atua e paruruhia ra, e o ratou hoi ta Goga e ta ˈna feia rahi roa e aro atu ma te riri rahi. O te tapao ïa ta te Arii Aito no Iehova e tiai ra, haaatihia e te mau nuu o te raˈi ra no te haamata i te tamaˈi haamouraa i taua mau nunaa ra. (Ezekiela 39:6, 7, 11; hiˈo Daniela 11:44 e tae atu i te 12:1.) Ei taata hiˈo noa, e anaanatae roa ïa te mau tavini o te Atua e vai noa ra i nia i te fenua i teie tamaˈi. Teie te auraa o Aramagedo no ratou o te ora ïa, e e ora ratou e a muri noa ˈtu ei ite no te tamaˈi rahi i reira Iehova i te faatiaraahia.

13. Nafea tatou e papu ai e aita te mau Ite no Iehova e patoi ra i te mau faatereraa?

13 E nehenehe anei e faaotihia e te patoi ra te mau Ite no Iehova i te mau faatereraa atoa? Aita roa ˈtu! Te auraro ra ratou i teie aˈoraa a Paulo e: “Ia auraro maite te taata atoa i te feia toroa ra.” Ua taa ia ratou e, a vai noa ˈi teie amuiraa o te mau mea, e vai noa atoa ïa teie “feia toroa” tei faatiahia e te Atua ia itehia te tahi huru nahonaho i roto i te totaiete taata nei. No reira, te aufau ra te mau Ite no Iehova i ta ratou mau tute, te auraro ra ratou i te mau ture, te faatura ra ratou i te ture purumu, te mau haamanaraa parau e rave rau, e te vai atu â. (Roma 13:1, 6, 7.) Hau atu â, te pee ra ratou i te mau faaueraa tumu a te Bibilia ei haerea tia e te parau mau, i te aroharaa ˈtu i to ratou taata-tupu, i te haamauraa i te mau utuafare fetii puai e te morare maitai, e i te haapiiraa ˈtu i to ratou mau tamarii ia riro mai ei taata huiraatira hiˈoraa maitai. I te na reiraraa, te hopoi ra ratou, eiaha noa i “ta Kaisara ia Kaisara ra,” “ta te Atua” atoa râ “i te Atua” râ. (Luka 20:25; Petero 1, 2:13-17) No te mea te faaite ra te Parau a te Atua i te huru tamau ore o te mau puai faatere o te ao nei, te faaineine ra ïa te mau Ite no Iehova ia ratou, i teie nei iho â no te oraraa maitai aˈe, te oraraa mau, o ta ratou e fatata ra i te fanaˈo i raro aˈe i te faatereraa o te Basileia Mesia. (Timoteo 1, 6:17-19) Aita ratou e titauhia ra ia faataahuri i te mau puai o teie nei ao, te taio ra te mau Ite no Iehova ma te tura rahi i ta te Bibilia Moˈa, te Parau faauruahia e te Atua, e parau ra no nia i te haavaraa ta Iehova e fatata ra i te faatae atu i Aramagedo.—Isaia 26:20, 21; Hebera 12:28, 29.

I mua no te tamaˈi hopea

14. Te faahohoˈa ra te “ˈoˈe ooi” na roto mai i te vaha o Iesu i te aha?

14 Mea na nia i teihea mana Iesu e faahope ai i ta ˈna upootiaraa? Teie ta Ioane e parau ra: “E e ˈoˈe ooi tei na roto mai i ta ˈna vaha, ei tairiraa na ˈna i te mau fenua ra; e e tavana oia i nia iho ia ratou ma te sepeta auri ra.” (Apokalupo 19:15a) Te faahohoˈa ra te “ˈoˈe ooi” i te mana ta te Atua e horoa ra ia Iesu, mana e faatia ra ia ˈna ia faaue i te haamouraa o te feia atoa e ore ra e auraro i te Basileia o te Atua. (Apokalupo 1:16; 2:16) Te ite-atoa-hia ra teie huru faahohoˈaraa i roto i te mau parau a Isaia e: “Ua faariro oia [Iehova] i tau vaha ei ˈoˈe ooi; ua huna oia ia ˈu i roto i te mǎrǔ o tana rima: oia ïa, ua faariro oia ia ˈu ei ohe anaana.” (Isaia 49:2) I ǒ nei, te faahohoˈa ra Isaia ia Iesu, o te faaite ra i te mau haavaraa a Iehova e o te faatupu ra i te reira, na roto i te hoê ohe papu ra te huru.

15. I taua taime ra, o vai tei faaite-tahaa-aˈena-hia e o tei haava-aˈena-hia, e eaha ïa tei haamata i reira?

15 I taua taime ra, ua faatupu aˈena o Iesu i teie mau parau a te aposetolo Paulo ra e: “E i reira taua taata paieti ore ra e faaitehia ˈi, o ta te Fatu ïa e rave e pau roa ˈtu i te aho o to ˈna vaha, e e haamou roa ˈtu i te anaana o to ˈna taeraa maira.” Oia mau, ua faaite-papu-hia te taeraa mai o Iesu (heleni pa·rou·siʹa) mai te matahiti 1914 mai â, i te faaite-tahaa-raahia e i te haavaraahia te taata paieti ore, oia hoi te upoo faatere haapaoraa o te amuiraa faaroo kerisetiano. E ite-taa-ê-hia taua taeraa mai ia faatupu anaˈe na tara hoê ahuru o te puaa taehae uteute i taua haavaraa ra e ia faaano anaˈe ratou i te amuiraa faaroo kerisetiano e te toea o Babulonia Rahi. (Tesalonia 2, 2:1-3, 8) O te haamataraa ïa te reira o te ati rahi! I muri aˈe i te reira, e fariu tia ˈtu ïa Iesu i nia i te toea o te faanahonahoraa a Satani, ia au i te parau tohu e na ô ra e: “E tairi oia i te fenua nei i te papai ra o tana vaha; e pohe te paieti ore ia ˈna i te mataˈi o tana vaha.”—Isaia 11:4.

16. Mea nafea te Salamo e o Ieremia i te faataaraa i te ohipa e ravehia e te Arii Aito o Iehova?

16 E faataa ê mau te Arii Aito haamauhia e Iehova i te feia e ora mai e te feia e pohe. Ma te parauraa ˈtu i teie Tamaiti a te Atua, na roto i te hoê tohu, te na ô ra Iehova e: “E parari ratou [te feia faatere o te fenua nei] ia oe i te papai auri, e huˈahuˈa roa ia oe mai te auˈa a te potera ra.” E ua parau atu o Ieremia i teie mau raatira hau e to ratou mau taata e: “A auê, e te mau tiai, e pii hua; e o outou hoi, e te feia rarahi o te nǎnǎ nei, ei roto i te rehu auahi outou taviriviri ai; o to outou hoi mau mahana e pohe ai ra, e to outou haapuraraahia, ua hope ïa; e mairi anaˈe outou ra, mai te farii hinaarohia ra.” Noa ˈtu e e mea hinaarohia teie feia faatere ia au i te hiˈoraa o teie nei ao, e huˈahuˈa ratou i te tairi hoê o te sepeta auri a te arii, mai te hoê farii nehenehe o te tupararihia. E tupu mau iho â mai ta Davida i tohu no te Fatu ra o Iesu e: “E faatae atu â Iehova i te sepeta ra o to oe mana mai Ziona ˈtu nei: e arii hoi oe i rotopu i to mau enemi ra. Na te Fatu i to rima atau ra, e tairi i te hui arii ia tae i te mahana e riri ai oia ra; e haava oia i ǒ te mau etene ra; e ia î noa ˈtu te fenua i te taata pohe.”—Salamo 2:9, 12; 83:17, 18; 110:1, 2, 5, 6; Ieremia 25:34.

17. (a) Mea nafea Ioane i te faataaraa i te ohipa faautuaraa e ravehia ra e te Arii Aito? (b) A faahiti na i te tahi mau irava e haapapu ra e e riro te mahana o te riri o te Atua ei pau rahi na te mau nunaa?

17 Te ite-faahou-hia ra teie Arii Aito puai i roto i te hohoˈa i muri nei o te orama: “E na ˈna e taataahi i te neneiraa uaina ra o te hoturaa rahi o te riri o te Atua Puai hope ra.” (Apokalupo 19:15b) I roto i te hoê orama ta tatou i ite aˈenei, ua ite aˈena o Ioane i te taataahiraahia te “neneiraa rahi uaina ra o te riri o te Atua ra.” (Apokalupo 14:18-20.) Ua faataa atoa o Isaia i te hoê neneiraa uaina aore ra mauhaa haamouraa, e te faahiti atoa ra te tahi atu mau peropheta i te parau no te rahi o te pau o te mau nunaa i te mahana o te riri o te Atua.—Isaia 24:1-6; 63:1-4; Ieremia 25:30-33; Daniela 2:44; Zephania 3:8; Zekaria 14:3, 12, 13; Apokalupo 6:15-17.

18. Eaha ta te peropheta ra o Ioela e parau ra no nia i to Iehova haavaraa ˈtu i te mau nunaa atoa?

18 Ua amui atu te peropheta ra o Ioela i te neneiraa uaina i te taeraa mai o Iehova no te “haava i te mau fenua e haaati mai nei.” E na Iehova e faaue, ma te feaa ore i ta ˈna Haava mono o Iesu e i ta ˈna mau nuu i nia i te raˈi e: “A maoa na i te ooti i roto, ua para te maa auhune; haere mai, e pou i raro, ua î te neneiraa, e ua manii te mau vairaa i rapae; ua rahi ta ratou hara. E rave rahi, e rave rahi, i te peho e faataahia ˈi ra: ua fatata hoi te mahana o Iehova i te peho e faataahia ˈi ra. E haapourihia te mahana e te marama, e ore hoi te mau fetia e anaana mai. E uâ mai hoi Iehova i Ziona, e haapuroro mai oia i tana reo i Ierusalema; e aueue hoi te mau raˈi e te fenua: e riro râ Iehova ei haapuraa no to ˈna ra mau taata, e ei pare no te tamarii a Iseraela. E ite hoi outou e, o to outou Atua ra vau, o Iehova.”—Ioela 3:12-17.

19. (a) Mea nafea te uiraa i tuuhia ˈtu i roto i te Petero 1, 4:17 e pahonohia ˈi? (b) Eaha te iˈoa i papaihia i nia i to Iesu ahu, e no te aha ei iˈoa tano te reira?

19 E riro mau â ei mahana haavaraa no te mau nunaa e te feia faaroo ore, e ei mahana faaoraraa na te feia atoa i faariro ia Iehova e ta ˈna Arii Aito ei haapuraa no ratou. (Tesalonia 2, 1:6-9) E hope ïa te haavaraa o tei haamata, i te matahiti 1918, na roto i te fare o te Atua, ma te horoaraa mai i te pahonoraa i te uiraa tei tuuhia ˈtu i roto i te Petero 1, 4:17: “Eaha ra hoi te hopea o te feia aore i faaroo i te evanelia o te Atua ra?” E taataahi faahope roa ïa te Taata hanahana o tei upootia i te neneiraa uaina, ma te haapapu e o oia te Taata rahi e faahitihia ra te parau e Ioane i te na ôraa e: “E e iˈoa to ˈna i papaihia i nia iho i to ˈna ahu e to ˈna humaha, O TE ARII O TE MAU ARII, E TE FATU O TE MAU FATU RA.” (Apokalupo 19:16) Ua faaite papu maitai oia e hau ê o ˈna i te puai i te tahi noa ˈˈe taata faatere, te hoê noa ˈˈe arii aore ra fatu. Ua hau aˈe i te teitei to ˈna tura e to ˈna anaana. Ua horo oia no te “faatupu i te parau mau, e te mǎrû, e te paru-tia,” e ua upootia mai oia e a muri noa ˈtu. (Salamo 45:4) I nia i to ˈna ahu tei viiviihia i te toto ua papaihia te iˈoa i horoahia no ˈna e te Arii mana hope te Fatu ra o Iehova, tei faatoroa ia ˈna no te tahoo i to ˈna ra iˈoa.

Te amuraa rui rahi a te Atua

20. Mea nafea Ioane i te faataaraa i “te amuraa rui a te Atua rahi ra,” ma te faahaamanaˈoraa mai ia tatou i teihea parau tohu tahito, hoê â râ auraa?

20 I roto i te orama a Ezekiela, i muri aˈe i te haamouraahia Goga, e titau-manihini-hia te mau manu e te mau animala taehae i te hoê amuraa. E faaore ratou i te mau tino pohe e hairiiri ai te fenua na roto i te amuraa i te iˈo o te mau enemi a te Atua. (Ezekiela 39:11, 17-20) Te faahaamanaˈo maitai maira te mau parau a Ioane i muri nei i taua parau tohu tahito ra: “Ua hiˈo atura vau i te hoê melahi i te tiaraa i roto i te mahana ra, ua pii hua maira tana reo i te mau manu atoa e maue i roto i te reva nei, na ô maira, A maue mai, e haaputuputu outou i te amuraa rui a te Atua rahi ra; ia amu outou i te tino o te mau arii ra, e te tino o te mau tapena [tomana] ra, e te tino o te feia mana ra, e te puaahorofenua ra, e to tei parahi i nia ihora, e te tino o te mau taata atoa ra, to te tiamâ, e to te tavini, to te taata rii, e to te feia rarahi ra.”—Apokalupo 19:17, 18.

21. Eaha te faahohoˈahia ra e (a) te melahi “i te tiaraa i roto i te mahana ra,” (b) te mea e ua vaiiho-noa-hia te feia pohe i nia i te repo, (c) te tabula iˈoa o te feia e vaiiho-noa-hia to ratou tino pohe i nia i te repo, (d) te tuuraa parau “te amuraa rui a te Atua rahi ra”?

21 Te “tia” ra te melahi “i roto i te mahana,” te hoê tiaraa teitei e huti ra i te ara-maite-raa o te mau manu. Te titau ra oia ia ineine ratou no te amu faarahi i te iˈo o te feia e taparahi-pohe-hia e te Arii Aito e ta ˈna mau nuu i nia i te raˈi. I te mea e e vaiiho-noa-hia te feia pohe i nia i te repo, te faataa ra te reira e mea haama ïa to ratou pohe i mua i te aro o te taata. Mai ia Iezebela i mutaa ihora, aore ïa to ratou e hunaraa tura. (Te mau Arii 2, 9:36, 37) Te faaite ra te tabula iˈoa o te feia e vaiiho-noa-hia to ratou tino pohe i te rahi o te haamouraa: te mau arii, te mau tomana, te feia puai, te feia tiamâ e te mau tavini. Aore e taata e faahereherehia. Aore roa ïa e tuhaa toe no te ao orure hau e patoi ra ia Iehova. I reira ïa e mou ai te miti arepurepu o te mau taata e nane noa ra. (Apokalupo 21:1) O te “amuraa rui a te Atua rahi ra,” no te mea na Iehova e titau ra i te mau manu i teie oroa tamaaraa.

22. Mea nafea Ioane i te haapoto-noa-raa i te huru tereraa o teie tamaˈi hopea nei?

22 Te haapoto noa ra o Ioane i te huru tereraa o te tamaˈi hopea nei: “E ua hiˈo atura vau i taua puaa ra, e te mau arii o te ao nei, e ta ratou mau nuu ua putuputu, e aro ia ˈna i te parahi i nia i te puaahorofenua ra e tana ra nuu. Riro atura taua puaa ra, e te peropheta haavare atoa, o tei rave i te tapao i mua ia ˈna ra, i vare ai ia ˈna te feia i farii i te tapao a te puaa ra, e tei haamori i to ˈna ra hohoˈa. I huri-oraora-noa-hia raua i roto i te roto auahi e te gopheri e amâ noa ra. O te tahi pae râ, i taparahihia ïa i te ˈoˈe no roto mai i te vaha o tei parahi i nia iho i te puaahorofenua ra: e paia roa aˈera te mau manu atoa i to ratou mau tino ra.”—Apokalupo 19:19-21.

23. (a) Eaha ïa te auraa i te mea e e tupu “te tamaˈi i taua mahana rahi o te Atua Puai hope” i “Aramagedo”? (b) Eaha te faaararaa ta te “hui arii o te fenua nei” i ore i haapao, e eaha ˈtura te mau faahopearaa no ratou?

23 I muri aˈe i te niniiraahia te ono o te auˈa o te riri o Iehova, te faatia ra o Ioane e, ua haaputuputuhia “te hui arii o te fenua nei e o te ao atoa nei” na roto i te polititaraa a te mau demoni i “te tamaˈi i taua mahana rahi o te Atua Puai hope ra.” E aro ratou i Aramagedo—e ere ïa i te hoê vahi mau, o te huru tupuraa râ e itehia i te ao taatoa nei no reira hoi te haavaraa a Iehova e tupu ai. (Apokalupo 16:12, 14, 16) I teie nei te ite ra o Ioane i te mau nuu i nia i te tahua aroraa. I reira, “te mau arii o te ao nei, e ta ratou mau nuu” e putuputu ai no te aro atu i te Atua. Ua patoi etaeta ratou i te auraro i te Arii o Iehova. Ua faaara oia ia ratou ma te huna ore i roto i teie poroi faauruahia e: “A hôˈi na i te tamaiti ra, o te riri hoi oia [Iehova], pohe ihora outou i te eˈa ra.” E no te mea e, aita hoi ratou i auraro i te faatereraa a te Mesia, ia pohe ïa ratou e tia ˈi.—Salamo 2:12.

24. (a) Eaha te haavaraa e faataehia ˈtu i nia i te puaa taehae e te peropheta haavare, e eaha te auraa i te mea e te vai “oraora” noa ra raua? (b) No te aha e roto taipe “te roto auahi”?

24 Ua aramoina roa ïa te puaa taehae e hitu o ˈna afii e e ahuru o ˈna tara i te aˈeraa i nia mai raro mai i te moana, o te faahohoˈa ra i te faanahonahoraa politita a Satani, e oia atoa te peropheta haavare aore ra te Hitu o te Puai o te ao nei. (Apokalupo 13:1, 11-13; 16:13) E mea “oraora” noa raua, oia hoi te haa noa ra raua no te patoi-amui-raa ˈtu i te nunaa a te Atua i nia i te fenua nei, hurihia ˈtura raua i roto i “te roto auahi.” E roto auahi mau anei te reira? E ere, e ere atoa hoi te puaa taehae e te peropheta haavare i te animala mau. Ua riro râ teie roto ei taipe no te haamou-roa-raa mure ore, te hoê vahi e aita e hoˈi-faahou-raa. I muri iho, e hurihia i reira te pohe, o Hade e tae noa ˈtu te Diabolo iho. (Apokalupo 20:10, 14) Mea papu e ere te hoê po auahi no te mau haamauiuiraa mure ore no te feia iino, e mea faufau mau i mua i te aro o Iehova te manaˈo noa ïa no te hoê vahi mai te reira te huru.—Ieremia 19:5; 32:35; Ioane 1, 4:8, 16.

25. (a) O vai ma te “taparahihia ïa i te ˈoˈe no roto mai i te vaha o tei parahi i nia iho i te puaahorofenua”? (b) E nehenehe anei tatou e tiaturi e e fanaˈo te feia “i taparahihia” i te hoê tia-faahou-raa?

25 E te tahi pae râ taata tei ore i faaô roa ia ratou i roto i te hoê faatereraa, area râ ma te ore e hinaaro i te taui noa ˈˈe ua riro ratou ei tuhaa no teie nei ao viivii, ratou paatoa ïa e ‘taparahihia ïa i te ˈoˈe no roto mai i te vaha o tei parahi i nia iho i te puaahorofenua.’ O Iesu iho te faautua haapohe roa ia ratou. No te mea, aita i faahitihia no ratou te parau no te roto auahi, e nehenehe anei ïa e tiaturi e e fanaˈo ratou i te tia-faahou-raa? Aore roa e faaitehia ra e e tia ia faatia-faahou-hia te feia i haamouhia i taua taime ra e te Haava a Iehova. Mai ta Iesu iho i parau, te feia atoa e ere ratou i te “mamoe” e haere ïa ratou “i roto i te auahi pohe ore i haapaohia no te diabolo e ta ˈna ra mau melahi,” oia hoi “te pohe mure ore.” (Mataio 25:33, 41, 46) Mea na reira ïa e hope ai “te mahana haavaraa, i te poheraa o te feia paieti ore ra.”—Petero 2, 3:7; Nahuma 1:2, 7-9; Malaki 4:1.

26. A tatara haapoto noa eaha tei tupu i te hoperaa o Aramagedo?

26 Mea na reira ïa te faanahonahoraa taatoa a Satani e moe ai. “Tei mutaa ihora raˈi” aore ra faatereraa politita, ua mou ïa. Te “fenua,” te amuiraa o te mau mea o te nehenehe e manaˈohia e vai tamau noa oia ta Satani i haamau i te roaraa o te mau senekele, ua haamou-roa-hia ïa i teie nei. Te “miti,” oia hoi te rahiraa taata iino e patoi ra ia Iehova, aore ïa faahou. (Apokalupo 21:1; Petero 2, 3:10) Eaha ïa ta Iehova i haapao no Satani iho? Na Ioane ïa te reira e faaite mai.

[Uiraa haapiiraa]