Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te Mahana Haavaraa a te Atua—Ta ˈna faahopearaa oaoa mau!

Te Mahana Haavaraa a te Atua—Ta ˈna faahopearaa oaoa mau!

Pene 41

Te Mahana Haavaraa a te Atua—Ta ˈna faahopearaa oaoa mau!

Orama 15—Apokalupo 20:11 e tae atu i te 21:8

Tumu parau: Te tia-faahou-raa rahi, te Mahana Haavaraa e te mau haamaitairaa ta te raˈi apî e te fenua apî e hopoi mai

Tau no te tupuraa: Te Faatereraa tausani matahiti

1. (a) Eaha tei erehia e te huitaata nei na roto i te hara a Adamu raua o Eva? (b) Eaha te opuaraa a te Atua tei ore i taui, e nafea tatou e papu ai i te reira?

 UA POIETEHIA te mau taata ia ora ratou e a muri noa ˈtu. Ahiri Adamu raua o Eva i auraro i te mau faaueraa a te Atua, eita ïa raua e pohe. (Genese 1:28; 2:8, 16, 17; Koheleta 3:10, 11) I to raua hararaa râ, ua erehia ˈtura ia raua te tia-roa-raa e te ora, no raua iho e ta raua atoa mau tamarii, e ua mana atura te pohe i nia iho i te huitaata nei mai te enemi aroha ore ra te huru. (Roma 5:12, 14; Korinetia 1, 15:26) Aita râ te opuaraa a te Atua i taui oia hoi, ia ora te mau taata tia roa e a muri noa ˈtu i nia i te hoê fenua tei faarirohia ei paradaiso. No te mea e aroha rahi to te Atua i te huitaata nei, tono atura oia i te fenua nei ta ˈna Tamaiti otahi, o Iesu, o tei pûpû i to ˈna ora taata tia roa ei hoo no “te taata e rave rahi” o te mau tamarii a Adamu. (Mataio 20:28; Ioane 3:16) I teie nei, e nehenehe Iesu e faaohipa i te faufaa haamanahia o ta ˈna tusia ia nehenehe te feia faaroo e faahoˈihia i te oraraa tia roa i roto i te Paradaiso i te fenua nei. (Petero 1, 3:18; Ioane 1, 2:2) Aita anei to te huitaata nei e tumu mau no te ‘oaoa ma te ouˈauˈa’?—Isaia 25:8, 9.

2. Eaha ta Ioane e parau ra i roto i te Apokalupo 20:11, e eaha te “terono rahi teatea”?

2 I te huriraahia ˈtu Satani i roto i te abuso, ei reira te haamataraa te Faatereraa hanahana tausani matahiti a Iesu. Ua tae i teie nei “te mahana” i reira te Atua e opua ˈi “e haava mai . . . i to te ao atoa nei ma te parau-tia, i te taata i haapaohia e ana ra.” (Ohipa 17:31; Petero 2, 3:8) Te faˈi ra o Ioane e: “Ite atura hoi au i te hoê terono rahi teatea, e tei parahi i nia ihora, pee ê atura hoi te fenua e te raˈi i to ˈna mata, e aita ˈtura o raua e vairaa i itea.” (Apokalupo 20:11) Eaha taua “terono rahi teatea” ra? O te parahiraa haavaraa ïa te reira a “te Atua hoi te haava i te taata atoa ra.” (Hebera 12:23) I teie nei, e haava te Atua i te huitaata ma te faataa e o vai te fanaˈo i te tusia taraehara a Iesu.—Mareko 10:45.

3. (a) Eaha te auraa i te mea e terono “rahi” e te “teatea” ta te Atua? (b) O vai te haava i te roaraa o te Mahana Haavaraa, e na nia i teihea niu?

3 E terono “rahi” to te Atua, na te reira e haapapu i te hanahana o Iehova, te Arii mana hope e te Fatu ra, mea “teatea” ïa, te huti ra te reira i te ara-maite-raa i nia i ta ˈna parau-tia hau roa i te maitai. O oia te Haava hau aˈe i te teitei no te huitaata nei. (Salamo 19:7-11; Isaia 33:22; 51:5, 8) Ua horoa ra oia ia Iesu Mesia ra te haavaraa: “Aore roa hoi a te Metua taata i haava, ua pûpû-hua-hia mai te haava i te Tamaiti.” (Ioane 5:22) I pihai iho ia Iesu o ta ˈna ïa 144 000 taata tauturu, “ua horoahia te mana haava ia ratou . . . e hoê aˈera tausani i te matahiti.” (Apokalupo 20:4) Na te mau ture râ a Iehova e faaoti e, eaha te tupu i nia i te taata taitahi i taua Mahana Haavaraa ra.

4. No te aha ‘pee ê atura te raˈi e te fenua’?

4 No te aha hoi ‘pee ê atura te fenua e te raˈi’? Hoê â ïa raˈi e te raˈi tei oviri ê mai te parau ia otarohia i te vahiraahia te ono o te tapao taati—maoti ra te mau puai faatere a te taata nei ‘tei tapeahia no te auahi ia tae i te mahana haavaraa, i te poheraa o te feia paieti ore ra.’ (Apokalupo 6:14; Petero 2, 3:7) Te fenua o te amuiraa o te mau mea i faanahonahohia i raro aˈe i taua huru faatereraa ra. (Apokalupo 8:7) Pee ê atura te raˈi e te fenua i te haamouraahia te puaa taehae e te mau arii o te fenua nei e ta ratou mau nuu, e tae noa ˈtu te feia tei farii i te tapao o te puaa taehae e te feia i haamori i to ˈna ra hohoˈa. (Apokalupo 19:19-21) I te mea ua faatupuhia te haavaraa i nia i te fenua e te raˈi a Satani, faaue atura te Haava Rahi i te tahi atu â mahana haavaraa.

Te Mahana Haavaraa hoê tausani matahiti

5. I te pee-ê-raa ˈtu te raˈi tahito e te fenua tahito, o vai ma ïa te toe ia haavahia?

5 O vai ma te toe ia haavahia i te pee-ê-raa ˈtu te fenua tahito e te raˈi tahito? E ere ïa te toea o te mau kerisetiano faatavaihia, no te mea ua haava-aˈena-hia e ua tapao-aˈena-hia ratou. E tia i te feia i rotopu ia ratou e ora noa ra i nia i te fenua nei i muri aˈe ia Aramagedo ia pohe i muri iti noa ˈˈe, e i reira e noaa ˈi ia ratou te utua i nia i te raˈi na roto i te tia-faahou-raa. (Petero 1, 4:17; Apokalupo 7:2-4) Area râ, te mau mirioni taata no te nahoa rahi tei ora mai i teie nei mai roto mai i te ati rahi te ite-maitai-hia ra ratou i te tia-noa-raa “i mua i te terono.” Ua faariro-aˈena-hia ratou ei feia parau-tia no to ratou faaroo i roto i te toto ta Iesu i haamanii, ia nehenehe ratou e ora, e e tamau â ratou i te haavahia i te roaraa tausani matahiti i reira Iesu e aratai noa ˈi ia ratou i “te mau pape ora pihaa ra.” I te naearaahia râ ia ratou te huru taata tia roa tei tamatahia, i reira râ ratou e riro roa mai ai ei feia parau-tia. (Apokalupo 7:9, 10, 14, 17) E tia atoa ia haavahia i te roaraa o te tausani matahiti te mau tamarii tei ora mai mai roto mai i te ati rahi e te mau tamarii i fanauhia mai e te mau melo o te nahoa rahi i roto i te Tausani Matahiti.—Hiˈo Genese 1:28; 9:7; Korinetia 1, 7:14.

6. (a) Eaha te mau taata rahi roa ta Ioane e ite ra, e eaha te auraa o te mau parau e “te taata rii, e te feia rarahi”? (b) Mea nafea te mau miria taata pohe ta te Atua e haamanaˈo noa ra i te faatia-faahou-hia?

6 Ua ite râ Ioane i te hoê rahiraa taata hau roa ˈˈe i te rahi i to te nahoa rahi o te ora mai. E mau miria ïa ratou. “E ite atura hoi au i tei pohe ra, o te taata rii, e te feia rarahi, i te tiaraa i mua i te Atua ra [i mua i te terono]; e heua ihora hoi na buka ra.” (Apokalupo 20:12a) “Te taata rii, e te feia rarahi” o te mau taata tuiroo ïa e tae noa ˈtu i te tahi atu â taata, i ora na i nia i te fenua nei e o tei pohe hoi i te roaraa e 6 000 matahiti. Ia au i te Evanelia ta Ioane i papai i muri iti noa ˈˈe i te Apokalupo, teie ta Iesu i parau no nia i te Metua e: “E ua horoahia mai hoi te mana ia ˈna [Iesu] ia haava ra, no te mea e Tamaiti oia na te taata. Eiaha e maere i te reira; te fatata mai nei hoi te hora e faaroo ai te feia atoa i roto i te apoo ra i tana reo, e e haere mai i rapae.” (Ioane 5:27-29) Auê ïa tiairaa faahiahia e! Aita ïa e pohe e e menema faahou mai tei itehia i te roaraa o te aamu o te huitaata nei! Peneiaˈe e faahoˈi-rii-rii-noa-hia mai i te ora teie mau miria taata ta te Atua e haamanaˈo noa ra, ia nehenehe te nahoa rahi—iti hoi i pihai iho i teie mau miria taata—e faatitiaifaro i te mau fifi atoa o te nehenehe e tupu mai paha, no te mea te feia e faatia-faahou-hia e pee iho â ratou, i te haamataraa, i ta ratou huru oraraa tahito e ta ratou mau vahi paruparu e mau hiaai i te pae tino nei.

Te feia e faatiahia e e haavahia

7, 8. (a) Eaha te otaro i iritihia, e eaha te tupu mai i muri iho? (b) O vai te ore e faatia-faahou-hia?

7 Te na ô faahou ra o Ioane e: “E heua ihora hoi te tahi buka, oia te buka ora ra: e haavahia ihora taua feia i pohe ra i te mau parau i papaihia i roto i taua na buka ra, i ta ratou ra mau ohipa. E ua tuu maira te miti i te feia i pohe i roto ia ˈna ra, e ua tuu maira te apoo e hade i te feia i pohe i roto ia raua ra, e haavahia ihora ratou atoa i ta ratou mau ohipa.” (Apokalupo 20:12b, 13) E mure te aho i mua i teie huru hiˈoraa! ‘Te miti, te pohe e o Hade’ e tuhaa ta ratou tataitahi, a tapao râ e aita teie mau parau e faaere ra i te tahi e i te tahi. * A vai noa ˈi oia i roto i te opu o te iˈa, e i roto iho â ïa i te miti, te parau ra o Iona e, tei roto o ˈna i te Schéol aore ra Hade. (Iona 2:2) Te taata tei tapeahia e te pohe no ǒ mai ia Adamu ra, mea papu tei roto atoa ïa o ˈna ia Hade. Te haapapu maitai maira teie mau parau tohu e aore te hoê noa ˈˈe taata e moehia.

8 Mea papu, te vai ra te hoê rahiraa taata, aore i itehia to ratou numera, o te ore e faatia-faahou-hia. I rotopu ia ratou, te vai ra ïa te mau papai parau e te mau Pharisea tatarahapa ore o tei patoi atu ia Iesu e te mau aposetolo, te “taata hara ra” i te pae faaroo e te mau kerisetiano faatavaihia tei “taiva ê.” (Tesalonia 2, 2:3; Hebera 6:4-6; Mataio 23:29-33) Ua parau atoa Iesu no te feia mai te puaaniho ra te huru, i te hopea o te ao nei, e haere ïa ratou “i roto i te auahi pohe ore i haapaohia no te diabolo e ta ˈna ra mau melahi,” oia hoi “te pohe mure ore.” (Mataio 25:41, 46) Aore ïa e tia-faahou-raa no taua mau taata ra!

9. Mea nafea te aposetolo Paulo i te horoaraa i te manaˈo e haamaitai-taa-ê-hia vetahi pae ia tae i te tia-faahou-raa, e o vai ma ratou?

9 E fanaˈo-taa-ê-hia râ te tahi atu pae taata i te tia-faahou-raa. O te manaˈo ïa ta te aposetolo Paulo e horoa ra i to ˈna faˈiraa e: “Te tiaturi nei au i te Atua, . . . , e e tia-faahou-raa to tei pohe, te feia parau-tia e te feia parau-tia ore.” (Ohipa 24:15) No te tia-faahou-raa e tupu i nia i te fenua nei, te “feia parau-tia,” o te mau tane e te mau vahine haapao maitai ïa i Tahito ra—mai ia Aberahama, Rahaba e te tahi atu â—o tei faarirohia ei mea parau-tia no to ratou faahoaraa ˈtu i te Atua. (Iakobo 2:21, 23, 25) I rotopu i taua pǔpǔ ra e ite-atoa-hia te feia parau-tia no rotopu i te mau mamoe ê atu tei pohe ma te taiva ore ia Iehova i to tatou nei tau. Mea papu e faatia-faahou-hia teie feia haerea tia i te haamataraa iho â o te Faatereraa tausani matahiti a te Mesia. (Ioba 14:13-15; 27:5; Daniela 12:13; Hebera 11:35, 39, 40) Peneiaˈe e horoahia i taua feia parau-tia e rave rahi ra tei faatia-faahou-hia te mau hopoia taa ê i roto i te Paradaiso, no te aratairaa i te ohipa faaapîraa rahi mau.—Salamo 45:16; hiˈo Isaia 32:1, 16-18; 61:5; 65:21-23.

10. I rotopu i te feia e faatia-faahou-hia o vai ïa te “feia parau-tia ore”?

10 O vai ïa “te feia parau-tia ore” e faahitihia ra te parau i roto i te Ohipa 24:15? O te rahiraa taata ïa tei pohe i te roaraa o te mau senekele, te feia iho â râ i ora “i taua mau anotau ite ore ra.” (Ohipa 17:30) No to ratou vahi fanauraa aore ra no te tau i reira ratou i te oraraa, aita taua mau taata ra i nehenehe i te haapii i te auraro i te hinaaro o Iehova. Hau atu â i te reira, peneiaˈe te vai ra te tahi mau taata o tei faaroo mau i te poroi ora aita râ i farii roa i te reira taime aore ra ua pohe e aita hoi ratou i ineine atura no te pûpûraa ˈtu ia ratou no te Atua e no te bapetizoraa ˈtu ia ratou. I te tia-faahou-raa, e tia i taua mau taata ra ia faatupu i te tahi atu â mau tauiraa no nia i to ratou huru feruriraa e to ratou huru oraraa ia fanaˈo ratou i tei pûpûhia ˈtu ia ratou oia hoi te ora mure ore.

Te otaro ora

11. (a) Eaha te “buka [otaro] ora,” eaha te mau iˈoa e papaihia? (b) No te aha e vai matara noa te otaro ora i te roaraa o te Faatereraa tausani matahiti?

11 Te faahiti ra o Ioane i te parau no te “buka [otaro] ora.” Tei roto i taua papai ra te mau iˈoa o te feia e noaa ia ratou te ora mure ore no ǒ mai ia Iehova ra. Ua papaihia i roto i taua otaro ra te iˈoa o te mau taeae faatavaihia a Iesu, te mau melo o te nahoa rahi e te feia haapao maitai no mutaa ihora mai ia Mose ra te huru. (Exodo 32:32, 33; Daniela 12:1; Apokalupo 3:5) Tae roa mai i teie nei, aitâ i papaihia ˈtura te iˈoa o te “feia parau-tia ore” o tei faatia-faahou-hia i roto i te otaro ora. No reira, e vai matara noa te otaro ora i te roaraa o te Faatereraa tausani matahiti ia nehenehe e papaihia te tahi atu â mau iˈoa, te iˈoa o te feia tei faaî i te mau titauraa. Te taata tei ore i papaihia to ˈna iˈoa i roto i te otaro aore ra buka ora e “hurihia ïa i roto i te roto auahi ra.”—Apokalupo 20:15; hiˈo Hebera 3:19.

12. Na nia i teihea mau titauraa e papaihia ˈi te iˈoa o te hoê taata i roto i te otaro ora e vai matara noa ra, e eaha te hiˈoraa ta te Haava haamauhia e Iehova i horoa?

12 Mea na nia i teihea ïa titauraa e papaihia ˈi te iˈoa o te hoê taata i roto i te otaro ora e vai matara noa ra i taua taime ra? Te titauraa matamua hoê â ïa e tei tuuhia ˈtu i te tau o Adamu raua o Eva: te auraroraa ˈtu ia Iehova. Mai ta te aposetolo Ioane i papai atu i to ˈna mau hoa kerisetiano here rahi e, “te mou nei hoi teie nei ao, e ta to te ao atoa e hinaaro nei; o tei haapao râ i to te Atua ra hinaaro, e tia ïa i te oraraa e a muri noa ˈtu.” (Ioane 1, 2:4-7, 17) No nia i te auraroraa, ua horoa te Haava i haamauhia e Iehova i te hiˈoraa maitai: “E tamaiti noâ iho hoi oia [Iesu], i ite oia i te auraro i to ˈna ra mau pohe. E no te mea ua haamoˈa-roa-hia oia, riro atura oia ei tumu no te ora mure ore no te feia atoa e faaroo ia ˈna ra.”—Hebera 5:8, 9.

Te iritiraahia te tahi atu â mau otaro

13. Nafea te feia e faatia-faahou-hia e faaite mai ai i to ratou auraro, e eaha te mau faaueraa tumu o ta ratou e tia i te apee?

13 Mea nafea teie feia tei faatia-faahou-hia e faaite ai i to ratou auraro? O Iesu iho tei faaite mai i na faaueraa rahi toopiti nei i te na ôraa e: “Teie te parau rahi o te ture ra, E faaroo mai, e Iseraela e; O Iehova to tatou Atua, hoê hoi Iehova. E e hinaaro oe i to Atua ia Iehova ma to [mafatu] atoa, e ma to [nephe] atoa, e ma to manaˈo atoa, e ma to puai atoa; o te parau teie i hau i mua. E mai te reira atoa hoi te piti, E aroha ˈtu oe i to taata-tupu mai to aroha ia oe iho na.” (Mareko 12:29-31) Te vai atoa ra te mau faaueraa tumu papu maitai a Iehova e e tia ia ratou ia auraro i te reira, mai te haapaeraa i te eiâ, te haavare, te taparahiraa taata, te taiataraa.—Timoteo 1, 1:8-11; Apokalupo 21:8.

14. Eaha te tahi atu mau otaro i matara mai, e eaha tei papaihia i roto?

14 No faahiti noa iho nei hoi Ioane i te tahi atu â mau otaro tei iritihia i te roaraa o te Faatereraa tausani matahiti. (Apokalupo 20:12) Eaha ïa te reira? Ua horoa aˈena hoi Iehova i te tahi mau faaueraa papu e te tano hoi no te mau tupuraa taa ê. Ei hiˈoraa, i te mau mahana o Mose, ua haapapai oia i te hoê pueraa ture papu maitai o te riro ei ora hoi na te mau ati Iseraela, ia auraro râ ratou i te reira. (Deuteronomi 4:40; 32:45-47) I te senekele matamua, ua horoahia te mau faaueraa apî, no te tautururaa ˈtu i te feia haapao maitai ia haapao i te mau faaueraa tumu a Iehova i raro aˈe i te amuiraa o te mau mea kerisetiano. (Mataio 28:19, 20; Ioane 13:34; 15:9, 10) I teie nei, te parau ra Ioane e e tia te feia pohe ia “haavahia . . . i te mau parau i papaihia i roto i taua na buka ra, i ta ratou ra mau ohipa.” E au ra e i te iritiraahia taua nau otaro ra e itehia ˈi te mau titauraa papu maitai a Iehova no te huitaata nei i te roaraa o te tausani matahiti. Ma te faaauraa ˈtu i to ratou ora i nia i te mau aˈoraa e te mau faaueraa e vai ra i roto i taua mau otaro ra, e maoro ïa te mau mahana o te feia faaroo e i te pae hopea e noaa ia ratou te ora mure ore.

15. Eaha te ohipa haapiiraa e faanahohia i te tia-faahou-raa, e peneiaˈe nafea te tia-faahou-raa e tupu ai?

15 Auê ïa te rahi o te ohipa haapiiraa teotaratia e titauhia i reira ra! I te matahiti 1987, ua faatere te mau Ite no Iehova o te ao taatoa nei e 3 005 048 haapiiraa Bibilia. I te tia-faahou-raa râ, e mau miria ïa haapiiraa no nia i te Bibilia e te mau otaro apî e tia ia faaterehia. E tia i te mau tavini atoa o te Atua ia riro mai ei taata haapii e ia haa i roto i taua ohipa ra. A haere noa ˈi ratou i mua, mea papu e tahoê atoa ïa te feia o tei faatia-faahou-hia i taua porotarama haapiiraa rahi mau. E tupu te tia-faahou-raa ia nehenehe paha te feia e ora ra e oaoa i te fariiraa ˈtu e te haapiiraa ˈtu i te mau melo no to ratou iho utuafare fetii e to ratou iho mau hoa tei faahoˈihia mai i te ora, e e farii e e haapii atoa ïa ratou i te tahi atu i muri iho. (Hiˈo Korinetia 1, 15:19-28, 58.) Te faaineine ra te mau mirioni e hau atu Ite no Iehova e haaparare ra ma te itoito i te parau mau i teie nei mahana ia ratou no te mau hopoia taa ê o ta ratou e tiaturi ra e noaa ia ratou ia tae i te tia-faahou-raa.—Isaia 50:4; 54:13.

16. (a) Eaha te mau iˈoa o te ore e papaihia i roto i te otaro aore ra buka ora? (b) O vai te feia e tia-faahou-raa “ora” to ratou?

16 No nia i te tia-faahou-raa i nia i te fenua nei, teie ta Iesu i parau e ‘te feia i mau na i te parau maitai ra, e tia mai ïa e rave i te ora; e te feia hoi i mau na i te parau ino ra, e tia mai ïa e rave i te pohe [haavaraa].’ I ǒ nei, e taa-ê-raa mau e vai ra i rotopu i te parau “ora” e te parau “pohe [haavaraa],” na te reira e faaite mai e te feia e faatia-faahou-hia tei ‘mau i te parau ino,’ i muri aˈe i te haapiiraahia te mau Papai faauruahia e te Atua e te mau otaro, e haavahia ïa ratou, eita ratou e tia ia ora. Aore e papaihia to ratou iˈoa i roto i te otaro aore ra buka ora. (Ioane 5:29) Hoê â atoa ïa no te taata haapao maitai e i muri iho râ faarue atura oia i te Atua noa ˈtu eaha te tumu, i te roaraa o te Faatereraa tausani matahiti. E nehenehe te mau iˈoa e tumâhia. (Exodo 32:32, 33) Taa ê râ i te reira, te feia e auraro ra i te mau faaueraa e vai ra i roto i te mau otaro e vai noa ïa to ratou mau iˈoa i te papairaahia i roto i te otaro ora e e ora noa ïa ratou. Ua riro no ratou te tia-faahou-raa ei tia-faahou-raa no “te ora.”

Te hopea o te pohe e o Hade

17. (a) Eaha te hohoˈa faahiahia mau ta Ioane e faataa ra? (b) I anafea e pau ai o Hade? (c) I anafea te pohe no ǒ mai ia Adamu ‘e hurihia ˈi i roto i te roto auahi’?

17 I muri iho te faataa ra o Ioane i te hoê hohoˈa faahiahia mau. Te na ô ra oia e: “E hurihia ˈtura te apoo e hade i roto i te roto auahi. O te piti teie o te pohe [te roto auahi]. E te taata atoa aore i itea to ˈna iˈoa i te papairaahia i roto i te buka ora ra, ua hurihia ïa i roto i te roto auahi ra.” (Apokalupo 20:14, 15) I te hopea o te Mahana Haavaraa hoê tausani matahiti te maoro, ua faaore-roa-hia “te apoo [pohe] e o hade.” No te aha e titauhia hoê tausani matahiti? E pau o Hade, te apoo amui o te feia pohe, ia faatia-faahou-anaˈe-hia te taata pohe hopea o ta te Atua e haamanaˈo ra. Tera râ, a viivii noa ˈi te taata i te hara no ǒ mai ia Adamu ra, e vai noa ïa te pohe i nia ia ratou. Te feia atoa e faatia-faahou-hia i nia i te fenua nei, e tae noa ˈtu i te mau melo o te nahoa rahi o te ora mai mai roto mai ia Aramagedo, e tia ia ratou ia auraro i te mau faaueraa o te mau otaro e ia oti roa te mau haamaitairaa a te hoo a Iesu i te faaohipahia no te faaore-roa-raa i te maˈi, te ruhiruhia e te tahi atu â mau maˈi no ǒ mai i te mau tupuna ra. I reira ïa, te pohe no ǒ mai ia Adamu ra e o Hade “e hurihia . . . i roto i te roto auahi ra.” E moe roa ïa raua e a muri noa ˈtu!

18. (a) Mea na roto i teihea mau parau to te aposetolo Paulo faataaraa i to Iesu faatereraa manuïaraa? (b) Eaha ta Iesu e rave ia tae te huitaata i te tia-roa-raa? (c) Eaha te tupu faahou â i te hopea o te tausani matahiti?

18 I reira ïa e tupu roa ˈi te porotarama ta te aposetolo Paulo i faataa i roto i ta ˈna rata i to Korinetia: “Ei ia ˈna [Iesu] hoi te hau, e ia hope roa te mau enemi atoa i te tuuhia e ana [te Atua] i raro aˈe i tana avae. E taua enemi hopea ra o te pohe [no ô mai ia Adamu ra], e haamouhia ïa.” E eaha te itehia mai i muri iho? “E ia tuu-mau-hia te mau mea atoa i raro aˈe Ia ˈna ra, e i raro atoa aˈe ïa te Tamaiti iho Ia ˈna, i tei tuu i te mau mea atoa i raro aˈe Ia ˈna ra, ia riro o te Atua i nia iho i te mau mea atoa i te mau vahi atoa ra.” Teie te auraa, “e pûpû atu ai” Iesu “i te basileia i te Atua, i te Metua ra.” (Korinetia 1, 15:24-28) Oia mau, i to ˈna upootiaraa mai i nia i te pohe no ô mai ia Adamu ra maoti te faufaa o to ˈna tusia taraehara, e faahoˈi ïa Iesu i to ˈna ra Metua te hoê huitaata tei tae roa i te tia-roa-raa. Mea papu i taua taime ra, i te hopea o te tausani matahiti, e tuuhia ˈi Satani e i reira ïa e tupu ai te tamataraa hopea roa o te haapapu mai e eaha te mau iˈoa e faahereherehia ma te tamau i roto i te otaro ora. “E faaitoito hua” ia vai atoa to oe iˈoa i rotopu i taua mau iˈoa ra!—Luka 13:24; Apokalupo 20:5.

[Nota i raro i te api]

^ I rotopu i te feia ta te miti e tuu, na roto i te tia-faahou-raa, aore ïa e itehia te feia viivii o te fenua o tei pohe i te diluvi o te tau o Noa. E haamouraa hopea te reira, mai te haavaraa a Iehova i te ati rahi.—Mataio 25:41, 46; Petero 2, 3:5-7.

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 298]

E nehenehe atoa te iˈoa o te feia “parau-tia ore” e faatia-faahou-hia e o te auraro i te mau mea i papaihia i roto i na otaro e vai matara noa ra i te roaraa o te Faatereraa tausani matahiti, i te papaihia i roto i te otaro ora