Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te faaanoraahia te oire rahi

Te faaanoraahia te oire rahi

Pene 36

Te faaanoraahia te oire rahi

Orama 12—Apokalupo 18:1 e tae atu i te 19:10

Tumu parau: Te toparaa e te haamouraahia Babulonia Rahi, e te faaiteraahia mai te faaipoiporaa a te Arenio

Tau no te tupuraa: Mai te matahiti 1919 e i muri aˈe i te ati rahi

1. Na roto i teihea tupuraa e haamata ˈi te ati rahi?

 MA TE tupu taue, te maere mau, e te taatoa—o te huru ïa o te haamouraa o Babulonia Rahi. O te hoê ïa o te mau tupuraa ati rahi mau i roto i te taatoaraa o te Aamu, te haamataraa ïa o te “ati rahi . . . , aitâ ïa ati mai te matamehai mai o teie nei ao, e tae roa aˈenei i teie nei mahana, e e ore roa hoi a muri atu.”—Mataio 24:21.

2. Taa ê atu i te mau hau emepera politita tei iteahia mai e o tei mou, eaha te mana faatere o tei vai tamau noa?

2 E mea maoro i teie nei to te haapaoraa hape haamataraa. Ua vai noa oia, aita e tuu â, mai te tau o Nimeroda, taata taparahi taata tei patoi ia Iehova e o tei haaputuputu i te mau taata no te paturaa i te pare o Babela. I to Iehova haapeapearaa i te reo o taua mau taata orure hau ra e i to ˈna haapurararaa ˈtu ia ratou i te fenua nei, ua afai ratou i te haapaoraa hape babulonia na muri iho ia ratou. (Genese 10:8-10; 11:4-9) Mai reira mai, ua iteahia mai e ua mou atoa te mau hau emepera politita area râ te haapaoraa babulonia, ua vai noa ïa. Ua rau to ˈna huru, e riro maira oia ei mana faatere o te haapaoraa hape i te ao taatoa nei, te hoê mana faatere o tei tohu-atea-hia mai: oia hoi o Babulonia Rahi. O te amuiraa faaroo kerisetiano te tuhaa rahi roa ˈˈe, e no roto mai oia i te anoiraahia te mau haapiiraa babulonia matamua e te mau haapiiraa “kerisetiano” apotata. E no te maoro rahi o te aamu o Babulonia Rahi, e mea huru fifi rii na te rahiraa ia tiaturi e e mou oia ia tae i te hoê mahana.

3. Mea nafea te Apokalupo i te haapapuraa i te hopea e vai ra i mua i te haapaoraa hape?

3 E mea tano mau ïa ia haapapu te Apokalupo i te hopea e vai ra i mua i te haapaoraa hape ma te horoaraa mai e piti na faataaraa papu maitai no nia i to ˈna toparaa e te mau ohipa e tupu mai i muri iho e o te aratai ia ˈna i te haamouraa taatoa. Ua faaite-aˈena-hia te haapaoraa hape mai “te vahine faaturi rahi” e faaanohia e to ˈna mau hoa politita faaturi tahito ra. (Apokalupo 17:1, 15, 16) I teie nei, i roto i te tahi atu orama, e faaauhia o ˈna i te hoê oire, o Babulonia i tahito ra to ˈna taipe faaroo ra.

Te toparaa Babulonia Rahi

4. (a) Eaha te orama o ta Ioane e ite ra i teie nei? (b) Nafea tatou e papu ai e o vai taua melahi ra, e no te aha e mea tano iho â e na ˈna e faaite mai e ua topa o Babulonia Rahi?

4 Teie ta Ioane e faatia faahou ra i te na ôraa e: “E i muri aˈe i te reira, ite atura vau i te hoê melahi â i te pouraa mai mai te raˈi mai; e mana rahi to ˈna, e ua maramarama te fenua i to ˈna anaana. Ua faauˈana maite maira te reo i te piiraa mai, na ô maira, Ua mairi Babulonia Rahi e, ua mairi.” (Apokalupo 18:1, 2a) A piti atura taime to Ioane faarooraa i teie faˈiraa parau a te hoê melahi. (Hiˈo Apokalupo 14:8.) I teie râ taime, ua faarahihia te faufaa o teie faˈiraa parau i te hanahana o te melahi, no te mea ua maramarama te fenua taatoa i to ˈna anaana. O vai tera? Tau senekele na mua ˈˈe, ua parau te peropheta ra o Ezekiela, ma te faataaraa i te hoê orama no te raˈi ra e “ua anaana te fenua i te hanahana no ˈna [no Iehova] ra.” (Ezekiela 43:2) Hoê anaˈe iho melahi te nehenehe e anaana i te hoê â hanahana e to Iehova iho o te Fatu ra o Iesu, ‘o te anaana hoi oia o to te Atua ra hanahana, e te hohoˈa mau ïa No ˈna iho.’ (Hebera 1:3) I te matahiti 1914, ‘ua tae maira te Tamaiti a te taata ma ta ˈna hanahana.’ Mai reira mai, ma te parahi “i nia iho i to ˈna terono hanahana” i nia i te mau raˈi, te mana ra Iesu i nia i te fenua nei ei Arii e ei Haava i raro aˈe i te aratairaa a Iehova. Mea tano mau ïa e na ˈna e faaite e ua topa o Babulonia Rahi.—Mataio 25:31, 32.

5. (a) O vai ma ta te melahi e faaohipa ra no te faaite atu e ua topa o Babulonia Rahi? (b) I anafea te haamataraa te haavaraa o te feia e parau ra e o ratou “te utuafare o te Atua,” e ua roohia te amuiraa faaroo kerisetiano i te aha?

5 O vai ta teie melahi mana rahi e faaohipa ra no te faaiteraa i teie huru parau apî maere mau i te huitaata nei? Oia hoi te feia iho i matara mai i to Babulonia Rahi toparaa, te toea o te mau kerisetiano faatavaihia e vai noa ra i nia i te fenua, te pǔpǔ a Ioane. Mai te matahiti 1914 e tae atu i te matahiti 1918, ua mauiui roa teie mau kerisetiano i te rima o Babulonia Rahi, i te matahiti 1918 râ, ua haamata te Fatu ra o Iehova e ta ˈna “vea a te faufaa [a Aberahama]” i ta raua ohipa haavaraa i roto i “te utuafare o te Atua,” te feia e faahua parau ra e mau kerisetiano ratou. Ua haamata ïa i reira te haavaraa a te amuiraa faaroo kerisetiano apotata. (Malaki 3:1; Petero 1, 4:17) No te rahi o te toto ta ˈna i manii i te Tamaˈi rahi Matamua o te ao nei, no to ˈna amuiraa ˈtu i te hamani-ino-raahia te mau Ite no Iehova taiva ore e no ta ˈna mau haapiiraa babulonia, aita ïa te reira i tauturu ia ˈna i te taime a haavahia ˈi o ˈna; e aita atoa te tahi atu pae o Babulonia Rahi e fariihia ra e Iehova.—Hiˈo Isaia 13:1-9.

6. No te aha e nehenehe e parauhia e, ua topa o Babulonia Rahi i te matahiti 1919?

6 Mea na reira o Babulonia Rahi i te toparaa i te matahiti 1919, e matara maira te mau tavini a te Atua e ua haamau-faahou-hia ratou i te hoê anaˈe iho mahana ra te huru i roto i to ratou fenua, oia hoi te hoê huru maitai roa i te pae varua. (Isaia 66:8) Mai taua matahiti ra, ua aratai te Atua ra o Iehova raua o Iesu Mesia, oia hoi te Dariu Rahi e te Kuro Rahi, i te mau ohipa ia ore te haapaoraa hape e tapea faahou i te mau tavini o Iehova. Aita ˈtura oia i nehenehe faahou e tapea ia ratou ia ore ratou e tavini ia Iehova e ia faaite i te feia atoa e hinaaro ra e faaroo ia ratou e e haamouhia te vahine faaturi, oia hoi Babulonia Rahi e ua fatata roa te mana arii o Iehova i te faatiahia.—Isaia 45:1-4; Daniela 5:30, 31.

7. (a) Noa ˈtu e aita Babulonia Rahi i haamouhia i te matahiti 1919, eaha to Iehova manaˈo no nia ia ˈna? (b) I to Babulonia Rahi toparaa i te matahiti 1919, eaha tei itehia mai no te mau tavini a te Atua?

7 Parau mau, aita o Babulonia Rahi i haamouhia i te matahiti 1919—e aita atoa hoi te oire tahito o Babulonia i mou i te matahiti 539 hou to tatou nei tau i to te mau nuu arataihia e Kuro no Peresia haruraa ia ˈna. I mua râ i te aro o Iehova, ua topa ïa taua faanahonahoraa ra. Ua faautuahia o ˈna e te tiai ra oia e ia faatupuhia te reira. Aita ïa o ˈna e nehenehe e tapea tîtî faahou i te mau tavini o Iehova. (Hiˈo Luka 9:59, 60.) Ua matara mai ratou ia nehenehe ratou e rave i te ohipa ei tavini haapao maitai e te paari no te Fatu, e ia horoa i te maa i te pae varua i te tau mau ra. E haavaraa maitai tei faaotihia no ratou. Teie ta te Fatu i parau atu ia ratou e: “Ua tia roa” e ua faauehia ˈtura ratou ia haa faahou i roto i te ohipa a Iehova.—Mataio 24:45-47; 25:21, 23; Ohipa 1:8.

8. Eaha te ohipa ta te taata e tamoemoe ra o tei faahitihia te parau i roto i te Isaia 21:8, 9 e faaite ra, e o vai ta ˈna e faahohoˈa ra i teie nei mahana?

8 Tau tausani matahiti i teie nei to Iehova faaohiparaa i te tahi atu mau peropheta no te faaite atea mai i teie tupuraa tuiroo. Ei hiˈoraa, ua faahiti o Isaia i te parau no te hoê taata e ara ra e “ua pii hua maira, mai te liona, E tau Fatu e, Te ara noa nei au e po noa ˈtu te mahana, e tia hoi au i tau tiairaa nei e ao noa ˈˈe te mau rui atoa nei.” Eaha te tupuraa ta teie taata e tamoemoe ra i haroaroa e i faaite ma te itoito o te liona ra te huru? Teie ïa: “Ua pau, ua pau Babulonia e! e ua pau te mau atua idolo i te parari [e a ˈna, oia hoi Iehova] i raro i te repo.” (Isaia 21:8, 9) Te faahohoˈa maitai maira teie taata e tamoemoe ra i te pǔpǔ a Ioane no to tatou nei tau, o te vai ara noa ra, e o te faaohipa ra i te vea ra Te Pare Tiairaa e te tahi atu â mau vea e mau buka bibilia no te faaite i te mau vahi atoa e ua topa o Babulonia Rahi.

To Babulonia Rahi paruparu-iti-noa-raa

9, 10. (a) Eaha te mea e faaite ra e te paruparu noa ra te mana o te haapaoraa babulonia mai te Tamaˈi rahi Matamua mai â o te ao nei? (b) Mea nafea te melahi puai i te faataaraa i te huru o to Babulonia Rahi mairiraa i raro?

9 I to Babulonia toparaa i te matahiti 539 hou to tatou nei tau, haamata ˈtura oia i te paruparu e mea maoro hoi e a mou roa ˈi taua oire ra. Oia atoa, mai te Tamaˈi rahi Matamua o te ao nei, ua paruparu rii maite noa te mana o te haapaoraa babulonia ma te maere mau i te ao taatoa nei. I Rusia, na roto i te orureraa hau a te pǔpǔ a Lénine, iti atura te mana o te Ekalesia orthodoxe rusia. I te fenua Tapone, ua opani-etaeta-hia te haamoriraa i te emepera haapaoraa shinto i muri aˈe i te Piti o te Tamaˈi rahi o te ao nei. I te fenua Tinito, na te faatereraa communiste e hiˈopoa i te mau nominoraa e te mau ohipa atoa a te haapaoraa. I te mau pae fenua porotetani apatoerau no Europa, aita ïa te rahiraa o te mau taata e anaanatae faahou ra i te haapaoraa. I te pae o te haapaoraa katolika, aita i maoro aˈenei, ua paruparu oia i te mau amahamaharaa e te mau aimâroraa i tupu i roto noa ia ˈna iho i te mau vahi atoa.—Hiˈo Mareko 3:24-26.

10 Ma te feaa ore, ua riro teie mau tupuraa atoa ei tuhaa no te ‘pâpâmǎrôraa Eupharate,’ ei faaineineraa no te aroraa a te nuu e fatata maira i nia ia Babulonia Rahi. Ua faahiti te pâpa i te parau no taua ‘pâpâmǎrôraa’ ra i to ˈna faˈiraa i te avaˈe atopa 1986 e e tia i te Ekalesia “ia riro faahou mai oia ei taata taparu”—no te moni rahi i pau. (Apokalupo 16:12) Mai te matahiti 1919 mai â, ua faaitehia i mua i te taata atoa e ua riro Babulonia Rahi ei vahi ano i te pae varua, ia au i ta te melahi puai e faaite ra i teie nei: “E ua riro ei parahiraa demoni, e ei vairaa no te mau varua iino atoa [te mau auauahi viivii atoa], e ei ofaaraa no te mau manu viivii atoa e te faufau ra.” (Apokalupo 18:2b) Ua fatata roa oia i te riro mai ei vahi ano mau, ei vahi pau mai te pueraa no Babulonia e vai ra i Irak i teie XXraa o te senekele.—Hiˈo atoa Ieremia 50:25-28.

11. Mea nafea Babulonia Rahi i te riroraa mai ei “parahiraa demoni” e ei ‘vairaa no te mau varua iino atoa [te mau auauahi viivii], e no te mau manu viivii’?

11 E nehenehe e faaauhia te parau “demoni” e faaohipahia ra i ǒ nei i te tuuraa parau “sairima [oia hoi demoni hohoˈa puaaniho oni]” (seˈi·rimʹ) i roto i te faataaraa a Isaia no nia ia Babulonia i muri aˈe i to ˈna toparaa: “Ei reira ra te mau taehae o te aru ra e taoto ai, e î hoi to ratou mau fare i te okima anaˈe: ei reira hoi te fanauˈa ione e parahi ai, e ei reira te sairima e ori ai i ta ratou oriraa.” (Isaia 13:21) Aita paha teie parau e faataa ra i te mau varua demoni mau, e mau animala huruhuru roroa râ e faaea ra i roto i te medebara, e no to ratou huru te feia e hiˈo ra i manaˈo ai i te mau demoni. Teie mau animala e te mataˈi teiaha e te taero (“[te mau auauahi viivii]”) e te mau manu viivii e vai ra i roto i te mau pueraa no Babulonia Rahi, e auraa taipe to te reira, te faaite ra te reira e ua pohe oia i te pae varua. Aita ta ˈna e tiaturiraa aˈe no te mau taata.—Hiˈo Ephesia 2:1, 2.

12. Nafea e nehenehe e faaauhia te huru o Babulonia Rahi i te parau tohu o te Ieremia pene 50?

12 E nehenehe atoa e faaauhia te huru o Babulonia Rahi i teie mau parau tohu a Ieremia e: “Ei ˈoˈe to nia iho i te Kaladaio, te parau maira Iehova, ei nia atoa i te taata atoa o Babulonia; ei nia i to ˈna atoa ra pǔpǔ arii, ei nia atoa i to ˈna ra mau taata paari. . . . E riro i te pau ta ˈna pape, e pâpâmǎrô ïa ratou; no te mea e fenua tii-otioti-hia ra, e te faaahaaha ra ratou i te idolo. E teie nei, e parahi te mau mea taehae o te aihere e te mau taehae o te aru ra i reira, e te tamahine o te ione e parahi atoa ïa i roto ra, e ore roa e riro faahou ei oire, e ore e parahihia i tera ui, i tera ui.” E ore roa te haamoriraa i te mau idolo e te pureraa na nia iho e na nia iho noa e paruru ia Babulonia Rahi i te tahoo e faahaamanaˈo ra i te haamouraahia Sodoma e Gomora e te Atua.—Ieremia 50:35-40.

Te hoê uaina e faatupu i te hinaaro tia ore

13. (a) Mea nafea te melahi rahi i te hutiraa i te ara-maite-raa i nia i te huru faufau rahi o Babulonia Rahi? (b) Te itehia ra anei te huru taiata o Babulonia i tahito ra i roto atoa ia Babulonia Rahi?

13 I teie nei te huti ra te melahi puai i te ara-maite-raa i nia i te huru viivii mau o Babulonia Rahi i to ˈna faˈiraa e: “Ua inu hoi te mau fenua atoa i te uaina faariri [uaina faatupu i te hinaaro tia ore] * no ta ˈna ra faaturiraa; e ua faaturi te mau arii o te ao nei ia ˈna; e ua taoˈa-rahi-hia te feia hoo o te ao nei i te rahi o ta ˈna ra mau peu faahiahia.” (Apokalupo 18:3) Ua haapii o Babulonia Rahi i te mau nunaa atoa i ta ˈna ra mau peu faaroo viivii. Ia au i te parau a Hérodote taata heleni tuatapapa i te aamu, i Babulonia i tahito ra, e tia i te mau potii taitahi aore â i taotohia e te tane ia taiata i roto i te hiero. I teie nei â mahana, e itehia te mau tii a te haapaoraa Bouddha o te hiero no Angkor Vat (Kampuchéa), o tei ino rii hoi i te tupuraa te tamaˈi, te faahohoˈa ra ratou i te mau peu taatiraa faufau mau. I roto i te mau hiero no Khajuraho (Inidia), te haaatihia ra te atua inidia ra o Vishnou i te mau hohoˈa taatiraa faufau. I te fenua Etats-Unis, i te faaiteraahia te mau taiataraa o tei faaaueue i te ao o te feia poro evanelia o te afata teata i te matahiti 1987 e 1988, e tae noa ˈtu te mau peu mahu tei parare i rotopu i te mau perebitero e te mau orometua, te faaite ra te reira e te farii ra te amuiraa faaroo kerisetiano ia rave to ˈna mau melo i te poreneia ma te haama ore. Ua riro râ te mau nunaa atoa i te hoê huru poreneia ataata ˈtu â i teie XXraa o te senekele.

14-16. (a) Eaha te mau taairaa tano ore i te pae varua i rotopu i te politita e te haapaoraa i haamauhia i Italia faatereraa haavî? (b) I to Italia tomoraa i Ethiopia, eaha te mau faˈiraa parau a te mau epikopo katolika?

14 Ua faahiti aˈena tatou i te mau auraa tano ore e vai ra i rotopu i te politita e te haapaoraa o tei turai ia Hitler ia rave mai i te mana i Helemani nazi. Ua mauiui atoa te tahi atu mau nunaa i to te haapaoraa faaôraa ia ˈna i roto i te mau ohipa a to teie nei ao. I Italia faatereraa haavî ei hiˈoraa, ua faariro te mau faaauraa parau a Latran i tarimahia e Mussolini raua te karadina ra o Gasparri i te 11 no febuare 1929, i te oire no Vaticana ei Hau mana. Ua haapapu te pâpa o Pie XI e, i te na reiraraa, “ua faahoˈi [oia] ia Italia i te Atua ra, e te Atua ia Italia ra.” E parau mau anei te reira? A hiˈopoa na i te ohipa i tupu e ono matahiti i muri iho. I te 3 no atopa 1935, ua tomo atu o Italia i Etiopia, ma te haapapu e “e fenua taehae oia i reira e peu matauhia te faatîtîraa i te taata.” I te mea mau râ, o vai te mea taehae i reira ra? Ua faautua anei te Ekalesia katolika i te huru taehae o Mussolini? I to te pâpa horoaraa i te mau faˈiraa parau papu ore, te haamaitai ra ta ˈna mau epikopo, ma te reo puai, i te mau nuu no to ratou “aiˈa,” o Italia. I roto i te buka ra Te Vaticana i te tau o te mau taata faatere haavî (beretane), teie ta Anthony Rhodes i faˈi no nia i taua tumu parau ra e:

15 “I roto i ta ˈna rata mana o te 19 no atopa [1935], ua papai te epikopo no Udine [Italia] e: ‘E ere i te mea tano e te mea tia ia faaoti tatou i te mea maitai e te mea tano no taua ohipa ra. Ta tatou hopoia ei mau taata no Italia, e hau atu â ei mau kerisetiano, teie ïa, o te tururaa ˈtu i te upootiaraa a to tatou nei mau mauhaa tamaˈi.’ Ua papai te epikopo no Padoue i te 21 no atopa e: ‘I teie mau hora ati, te ani atu nei matou ia tiaturi outou i to tatou nei mau taata faatere e i to tatou nei mau nuu.’ I te 24 no atopa, ua haamoˈa te epikopo no Crémone i te tahi mau reva a te mau pǔpǔ faehau e ua faˈi oia e: ‘Ia haamaitai te Atua i teie mau faehau, e haere ra e haru, i nia i te repo no Afirika, i te mau fenua apî e te ruperupe no te maramarama o Italia, e mea na reira ratou i te afairaa ˈtu i reira te peu roma e kerisetiano atoa! E tia ia Italia ia riro â ei fenua aratai kerisetiano no te ao taatoa nei!’”

16 Ua haruhia ïa o Ethiopia na nia i te haamaitairaa a te mau melo o te upoo faatere haapaoraa katolika. E nehenehe anei te hoê i rotopu ia ratou ia parau, mai te aposetolo Paulo e “aore roa o ˈu viivii i te toto o te taata atoa nei”?—Ohipa 20:26.

17. Eaha te mau mauiui ta to Paniora i faaruru atu no te mea aita te mau melo o te upoo faatere haapaoraa i “tiapai . . . i ta ratou ˈoˈe ei auri arote”?

17 Taa ê atu ia Helemani, ia Italia e ia Ethiopia, ua fifi-atoa-hia te tahi atu nunaa i te poreneia a Babulonia Rahi—te fenua Paniora. Ua tupu te tamaˈi tivira i roto i taua fenua ra i te matahiti 1936 e tae atu i te matahiti 1939, no te mea ua rave te faatereraa demotaratia i te tahi mau faaotiraa no te faaiti i te mana rahi o te Ekalesia katolika no Roma, o te tahi teie o te mau tumu. I te roaraa o taua tamaˈi ra, te raatira katolika haavî no te mau nuu orure hau, o Franco, ua faariro oia ia ˈna iho ei “tenerara katolika mana rahi no te aroraa moˈa,” tiaraa o ta ˈna i faarue i muri iho. Ua pohe te mau hanere tausani Paniora i roto i te mau aroraa. Taa ê atu i te reira, ia au i te hoê numeraraa i ravehia ma te haapao maitai, ua taparahi pohe roa te Feia here aiˈa a Franco e 40 000 melo no te Taatiraa huiraatira o tei haapohe hoi e 8 000 ekalesiatiko—monahi, perebitero, paretenia e te haapii paretenia. O te huru riaria mau ïa no taua tamaˈi tivira ra, te faaite ra te reira e mea paari mau ia pee tatou i teie aˈoraa a Iesu e: “A oomo i to ˈoˈe roto i te vehî; o te rave hoi i te ˈoˈe ra, e pohe ïa i te ˈoˈe.” (Mataio 26:52) Auê ïa te rahi o te faufau o te amuiraa faaroo kerisetiano i to ˈna amuiraa ˈtu i roto i teie taparahiraa taata rahi! Aita roa ˈtu te mau melo o te upoo faatere haapaoraa i manuïa i te “tiapai . . . i ta ratou ˈoˈe ei auri arote”!—Isaia 2:4.

Te feia hoo

18. O vai “te feia hoo o te ao nei”?

18 O vai te “feia hoo o te ao nei”? Ma te feaa ore, i to tatou nei mau mahana, e parauhia ratou e, te feia hoo tatini, te feia e fare toa rarahi ta ratou, aore ra te feia e haapao ra i te mau ohipa e rave rau i te pae faanavairaa faufaa e te pae tapihooraa taoˈa. E ere ïa te auraa e, eita tatou e nehenehe e rave i te mau ohipa tia i te pae tapihooraa taoˈa. Te horoa ra te Bibilia i te mau aˈoraa paari i te feia no te pae tapihooraa taoˈa; te faaara ra oia no nia i te eiâ, te nounou e te tahi atu â mau haerea tano ore mai te reira te huru. (Maseli 11:1; Zekaria 7:9, 10; Iakobo 5:1-5) Te taoˈa rahi mau, maoti ra o “te paieti e te mauruuru ra.” (Timoteo 1, 6:6, 17-19) Aita râ te ao a Satani e pee ra i te mau aˈoraa tia. Ua parare roa te viivii. Te itehia ra te reira i roto i te haapaoraa, te politita e i te pae tapihooraa taoˈa. I te tahi mau taime, e faaite mai te mau pu haaparareraa parau apî i te mau ohipa ino, ei hiˈoraa, te mau taviriraa faufaa i ravehia e te feia a te hau tiaraa teitei e te hooraa ma te huna i te mau mauhaa tamaˈi.

19. Eaha te mau tupuraa e itehia ra i te ao nei e faataa ra e no te aha te faahitihia ra te parau o te feia hoo ma te au ore mau i roto i te Apokalupo?

19 Ua hau atu i te 1 000 miria dala marite i te matahiti hoê te moni i noaahia mai i te hooraahia i te mau nunaa te mau mauhaa tamaˈi, e te erehia ra hoi te mau hanere mirioni taata i te mau mea hinaarohia no te oraraa. E ati mau te reira. Ua riro râ te hooraa i te mau mauhaa tamaˈi ei hoê o te mau niu no te tururaa ˈtu i te pae faanavairaa faufaa o te ao nei. No nia i taua tumu parau ra, teie ta tatou e nehenehe e taio i roto i te vea no Lonedona Spectator no te 11 no eperera 1987 e: “Ahiri e taio-noa-hia te mau taiete no ratou te parau [i te hooraa i te mau mauhaa tamaˈi], ua naeahia ïa fatata e 400 000 ohipa i te fenua Etats-Unis e 750 000 i Europa. Te ohipa maere râ, i te mea e ua maraa te ohipa i te pae totiare e te pae faanavairaa faufaa no te hamaniraa i te mau mauhaa tamaˈi, ua tuuhia râ i te parahiraa hopea te tumu parau faufaa mau oia hoi ua paruru-maitai-hia ra anei te mau fenua e hamani ra [i te mau mauhaa tamaˈi].” Ua ona-roa-hia teie mau fenua i te hooraa ˈtu i te mau topita e te tahi atu â mau taoˈa tamaˈi o ta ratou e hopoi ra i roto i te ao atoa nei, e tae noa ˈtu i te mau fenua o te nehenehe e riro mai i muri iho ei mau enemi no ratou. Ia tae râ i te hoê mahana, e nehenehe taua mau topita ra e faahoˈihia ˈtu i roto i te hoê ati rahi no te haamou i te feia i hoo atu i te reira. Auê ïa ohipa maere rahi e! E tia ia amui-atoa-hia ˈtu te petaraa i te moni, peu matau-maitai-hia i roto i te mau fare hamaniraa mauhaa tamaˈi. I te fenua Etats-Unis anaˈe iho, ia au i te Spectator, “i te matahiti hoê, te moe ra ma te taa ore, e 900 mirioni dala marite faufaa na nia i te mau mauhaa tamaˈi e te mau taoˈa a te nuu.” Eita ïa tatou e maere i te mea e te faahitihia ra te parau o te feia hoo ma te au ore mau i roto i te Apokalupo!

20. Eaha te mau hiˈoraa e faaite ra e ua faaô te haapaoraa ia ˈna i roto i te mau huru raveraa tia ore i te pae tapihooraa taoˈa?

20 Mai ta te melahi puai i tohu, ua faaô atoa te haapaoraa ia ˈna i roto i te mau huru raveraa tia ore i te pae tapihooraa taoˈa. E faahiti anaˈe na tatou ei hiˈoraa i te ohipa a te Vaticana i roto i te topatariraa te fare moni Ambrosiano i te matahiti 1982. Ua vai noa taua ohipa ra i te roaraa o te mau matahiti 1980, te uiraa o tei ore i pahonohia ˈtu, teie ïa teihea roa te moni i te moeraa? I te avaˈe febuare 1987, ua faatae te mau haava no Milan i te mau parau mana no te tapea e toru na ekalesiatiko no te Vaticana, e arii epikopo marite to rotopu ia ratou, ua faahapahia o ˈna i te mea e to roto atoa ïa i te mau topatariraa haavare. Aita râ te Vaticana i farii i te hoê titauraa no te tiavaruraa ia ratou i rapae [i te Hau no Vaticana]. I te avaˈe tiurai 1987, noa ˈtu te mau patoiraa e rave rahi, ua faaorehia e te Apooraa hau no Italia te mau parau mana no te tapearaa ia ratou, na nia i te hoê parau faaau tahito i rotopu ia Vaticana e te faatereraa no Italia.

21. Eaha te mau haapapuraa e faaite ra e aita roa ˈtu Iesu i faaô ia ˈna i roto i te mau huru raveraa tia ore i te pae tapihooraa taoˈa no to ˈna ra tau, e eaha râ ta tatou e ite ra i teie nei mahana no nia i te haapaoraa babulonia?

21 Ua faaô anei Iesu ia ˈna i roto i te mau huru raveraa tia ore i te pae tapihooraa taoˈa no to ˈna ra tau? Aita. Aita ta ˈna e fenua aˈe e e fare, no te mea “aita [a ˈna] tuâroi.” Ua aˈohia te hoê raatira taurearea taoˈa rahi e Iesu e: “E hoo oe i te mau taoˈa atoa na oe ra a tufa ˈi na te taata rii, e e taoˈa ta oe i te ao i reira: a haere mai ai a pee mai ai ia ˈu.” E faaitoitoraa tano mau te reira, no te mea ahiri taua taurearea ra i faaroo ia ˈna, e haapae ïa o ˈna i te mau haapeapearaa atoa i te pae tapihooraa taoˈa. (Luka 9:58; 18:22) Taa ê râ i te reira, mea pinepine te haapaoraa babulonia i te faatupu i te mau auraa tia ore e to te ao no te pae tapihooraa taoˈa. Ei hiˈoraa, i te matahiti 1987, ua faatia te hoê vea (Albany Times Union) e te farii ra te taata haapao faufaa no te tuhaa fenua e vai ra i raro aˈe i te hoê arii epikopo katolika no Miami (Etats-Unis) e e mau parau hoo ta te Ekalesia i roto i te mau taiete e hamani ra i te mau mauhaa tamaˈi atomi, te mau hohoˈa taviri faufau e te mau avaava.

“A haere ê mai na outou i rapae, e au mau taata e”

22. (a) Eaha ta te hoê reo mai te raˈi mai e parau ra? (b) Eaha te ohipa i faaoaoa i te nunaa a te Atua i te matahiti 537 hou to tatou nei tau e i te matahiti 1919?

22 I teie nei, te faaite ra Ioane i te tahi atu â tupuraa no te hohoˈa o te mau mea e itehia a muri aˈe: “Ite atura vau i te hoê reo no te raˈi mai â, i te na ôraa mai e, A haere ê mai na outou i rapae, e au mau taata e, ia ore outou ia riro ei rave atoa i ta ˈna ra mau hara, ia ore outou ia pohe atoa i to ˈna ra mau pohe.” (Apokalupo 18:4) Tei roto atoa i te mau parau tohu o te mau Papai hebera no nia i te toparaa o Babulonia i tahito ra teie atoa faaueraa ta Iehova i faatae atu i to ˈna nunaa e: “E haere ê outou mai roto atu i Babulonia.” (Ieremia 50:8, 13) Oia atoa, i mua i te haamouraa o Babulonia Rahi e fatata maira, te faaitoitohia ra te mau tavini a te Atua, i teie nei, ia faarue ratou i taua faanahonahoraa ra. I te matahiti 537 hou to tatou nei tau, ua oaoa mau te mau ati Iseraela haapao maitai i te faarue ia Babulonia. Ua oaoa atoa te mau tavini a te Atua i to ratou matararaa mai mai roto mai i te faatîtîraa a Babulonia i te matahiti 1919. (Apokalupo 11:11, 12) E mai reira mai, ua auraro te mau mirioni taata i taua faaueraa ra e faarue ia Babulonia Rahi.—Hiˈo Mataio 24:15, 16.

23. Mea nafea te reo mai te raˈi mai i te faaiteraa e mea ru mau ia faarue ia Babulonia Rahi?

23 E mea ru mau anei te faarueraa ˈtu ia Babulonia Rahi, te oreraa tatou e riro faahou e melo no te mau haapaoraa o te ao nei e te faataa-ê-roa-raa ˈtu ia tatou? Oia mau, no te mea e tia ia tatou ia rave i te huru hiˈoraa a te Atua no nia i taua mea taehae tahito ra i te pae o te haapaoraa oia hoi o Babulonia Rahi. Aita oia i faaherehere ia ˈna i to ˈna faaauraa ˈtu ia ˈna i te hoê vahine faaturi rahi. No reira te horoa ra te reo no ǒ mai i te raˈi ra i te tahi atu â mau haamaramaramaraa i teie nei ia Ioane no nia i taua vahine taiata ra: “Ua taea hoi te raˈi i ta ˈna ra mau hara, e ua manaˈo te Atua i ta ˈna ra mau parau-tia ore. A tuu atu ïa i ta ˈna, mai ta ˈna i tuu mai ia outou na; tahoo atu ia ˈna e ia piti atu ïa utua ia au i ta ˈna ra ohipa: e taua auˈa ra ta ˈna i faatô mai i ta outou na, o te faatô atu ïa i ta ˈna e ia piti atu â. E mai ia ˈna i faaahaaha ia ˈna iho, e ua parahi ma te faatate rahi; ei mauiui rahi e te oto te tuu atu ia ˈna: te parau ra hoi oia i roto i to ˈna aau e, Te parahi arii vahine nei au, e ere au i te ivi, e ore au e ite i te oto. E teie nei, e râ tahi-noa-hia to ˈna pohe, o te pohe, e te oto, e te oˈe, e e pau roa oia i te auahi: e puai hoi to te Fatu, to te Atua, o te faautua ia ˈna ra.”—Apokalupo 18:5-8.

24. (a) No te aha e tia i te mau tavini a te Atua ia faarue ia Babulonia Rahi? (b) E amui-atoa-hia te feia e ore ra e faarue ia Babulonia Rahi i teihea mau hara o ta ˈna i rave?

24 E mau parau etaeta mau teie! Ia ohipa ïa, e tia ˈi. Mea na reira ïa Ieremia i te faaitoitoraa ˈtu i te mau ati Iseraela no to ˈna tau i te na ôraa e: “E maue ê atu outou i Babulonia, . . . ua tae hoi i te taime tahooraa na Iehova; e na ˈna e hopoi atu i te utua na ˈna. Haere outou i rapae au mau ia ˈna, e au mau taata e: ia ora hoi te taata atoa ia ˈna iho, i te riri o Iehova ra.” (Ieremia 51:6, 45) Mea na reira atoa te reo mai te raˈi mai i te faaara i teie nei te mau tavini a te Atua ia faarue ratou ia Babulonia Rahi eiaha ratou ia roohia i ta ˈna ra mau pohe. Te faaitehia ra i teie nei te mau haavaraa, mai te pohe ra te huru, ta Iehova e faatae ra i nia i te ao nei, e i nia atoa ïa ia Babulonia Rahi. (Apokalupo 8:1 e tae atu i te 9:21; 16:1-21) E tia i te mau tavini a te Atua ia faarue i te haapaoraa hape mai te peu e aita ratou e hinaaro ra ia roohia i ta ˈna mau pohe ra e ia mate e oia ra. E hau atu â, ia faaea anaˈe ratou i roto i taua faanahonahoraa ra, e amui atoa ïa ratou i ta ˈna mau hara. Mai ia ˈna atoa, ua hara ïa ratou i te faaturi i te pae varua, e i te maniiraa i te toto o “te feia atoa i taparahihia i teie nei ao.”—Apokalupo 18:24; hiˈo Ephesia 5:11; Timoteo 1, 5:22.

25. Mea nafea te mau tavini a Iehova i te faarueraa ia Babulonia i tahito ra?

25 Mea nafea te nunaa a te Atua i te haereraa mai i rapae au ia Babulonia Rahi? Ua ratere mau te mau ati Iuda o te matara mai mai roto mai ia Babulonia tahito ra no te hoˈiraa ˈtu i te Fenua i tǎpǔhia. E ere râ o te reira anaˈe. Teie ta Isaia i tohu atu i te mau ati Iseraela e: “A haere, a haere, haere outou i rapae; eiaha e rave noa ˈtu i te mea viivii ra; e haere outou i rapae mai rotopu mai ia ˈna ra; ia mâ outou, e tei hopoi i te mau farii a Iehova ra.” (Isaia 52:11) Parau mau, e tia ia ratou ia faarue i te mau peu viivii atoa a te haapaoraa babulonia a viivii ai ta ratou haamoriraa ia Iehova.

26. Mea nafea te mau kerisetiano no Korinetia i te auraroraa i teie faaueraa e: ‘E haere mai i rapae au mai roto mai ia ratou e eiaha e rave noa ˈtu i te mea viivii ra’?

26 Ua faahiti te aposetolo Paulo i te mau parau a Isaia i roto i ta ˈna episetole i to Korinetia, i te na ôraa e: “Eiaha outou ia amui-au-ore-hia i te feia faaroo ore ra: eaha to te parau-tia auraa i te parau-tia ore? e eaha to te maramarama auraa i te pouri? . . . E teie nei, te na ô maira Iehova, E haere mai outou i rapae au mai roto mai ia ratou ra, ia taa ê outou, e eiaha e rave noa ˈtu i te mea viivii ra.” Aita ïa e titauhia ra ia faarue to Korinetia i to ratou oire no te auraro i taua faaueraa ra. Teie râ, i te pae tino nei, ua opani-etaeta-hia ratou ia tomo i roto i te mau fare pure viivii a te haapaoraa hape, e i te pae varua, e tia ia ratou ia atea ê roa i te feia haamori idolo ma te ore e rave faahou i ta ratou mau ohipa viivii. Mea na reira atoa te mau tavini a te Atua haamataraa i te faarue ia Babulonia Rahi i te matahiti 1919, ma te faaore-roa-raa i te mau haapiiraa e te mau peu viivii e toe ra. I reira, ua nehenehe atura ratou e tavini i te Atua ei nunaa viivii ore.—Korinetia 2, 6:14-17; Ioane 1, 3:3.

27. Nafea e nehenehe e faaauhia te haavaraa i parauhia ˈtu i nia ia Babulonia i tahito ra e i nia ia Babulonia Rahi?

27 Ua riro te toparaa e te haamouraa hopea o Babulonia i tahito ra ei faautuaraa no ta ˈna mau hara. “Ua tae roa hoi ta ˈna utua i nia i te mau raˈi ra.” (Ieremia 51:9) Oia atoa no Babulonia Rahi “ua tae hoi te raˈi” i ta ˈna ra mau hara, e a haapao ai Iehova iho ia ˈna. Ua harahia o ˈna i ta ˈna ra mau parau-tia ore, i ta ˈna haamoriraa idolo, i ta ˈna ra taiataraa, i te haavîraa uˈana, i te eiâ e te taparahiraa taata. Ua riro te toparaa o Babulonia i tahito ra, i te tahi pae, ei tahooraa no te mau ohipa o ta ˈna i rave i nia i te hiero e i nia i te feia haamori mau a Iehova ra. (Ieremia 50:8, 14; 51:11, 35, 36) Oia atoa, ua riro te toparaa e te haamouraa hopea o Babulonia Rahi ei tahooraa no te mau ohipa o ta ˈna i rave i nia i te feia haamori mau i te roaraa o te mau senekele. Ua riro to ˈna haamouraa hopea ei haamataraa no “te mahana tahooraa na to tatou Atua.”—Isaia 34:8-10; 61:2; Ieremia 50:28.

28. Eaha te ture ta Iehova i faaohipa i nia ia Babulonia Rahi, e no te aha?

28 I raro aˈe i te Ture a Mose, mai te peu e e eiâ te hoê ati Iseraela, e ia piti mai ta ˈna e faahoˈi i te taoˈa hoê o ta ˈna i eiâ, e tia ˈi. (Exodo 22:1, 4, 7, 9) I te haamouraa o Babulonia Rahi e fatata maira, e faaohipa ïa Iehova i te hoê â ture e au i te parau-tia. E roohia taua faanahonahoraa ra e ia piti atu ïa utua i ta ˈna i rave. Aore ïa e aroha no te haamama i teie haavaraa, no te mea aita atoa o Babulonia Rahi i aroha aˈe i te feia i pohe ia ˈna. Ua rave mai oia i te mau taoˈa o te mau taata o te fenua nei ia ora oia “ma te faatate rahi.” I teie nei, e farerei ïa o ˈna i te mauiui e te oto. Ua manaˈo Babulonia i tahito ra, e mea paruru-maitai-hia o ˈna; ua faaahaaha oia i te na ôraa e: “E ore au e parahi vahine ivi noa; e ore au e ite i te tamarii i te moe-ê-raa.” (Isaia 47:8, 9, 11) Te manaˈo atoa ra o Babulonia Rahi e te parahi hau noa ra oia. To ˈna râ haamouraa, o tei faaotihia e Iehova, “e puai” hoi to ˈna, e tupu tauê mai ïa te reira, “e tahi-noa-hia [i te hoê anaˈe iho ïa mahana]” te huru.

[Nota i raro i te api]

^ Tatararaa a te ao apî, Bibilia faahororaa irava beretane, nota i raro i te api.

[Uiraa haapiiraa]

[Tumu parau tarenihia i te api 263]

“Ua faaturi te mau arii . . . ia ˈna”

I te omuaraa o te senekele XIX, ua hapono huna te feia hoo no Europa i te opiumu e rave rahi i te fenua Tinito. I te avaˈe no mati 1839, ua tamata te mau faatere tinito i te faaore i teie hooraa huna i to ratou haruraa e 20 000 afata no taua raau taero ra i te rima o te feia hoo beretane. Tupu ihora te fifi i rotopu i te fenua Beretane e te fenua Tinito. E i te inoraa te mau auraa e vai ra i rotopu i na fenua toopiti nei, faaitoito ihora te mau mitionare porotetani i te fenua Beretane ia haere e tamaˈi; e teie te huru o ta ratou mau parau:

“Ua oaoa roa vau i teie mau fifi, no te mea te manaˈo nei au e riri roa te faatereraa beretane i te reira, e e nehenehe te Atua, na nia i to ˈna mana rahi, i te faataahuri i te mau patu e tapea ra i te evanelia o te Mesia ia ore e tomo atu i roto i te fenua Tinito.”—Henrietta Shuck, mitionare baptiste.

I te pae hopea, tupu ihora te tamaˈi—i teie nei mahana ua topahia to ˈna iˈoa e Tamaˈi no te opiumu. Ua faaitoito hua te mau mitionare i te fenua Beretane na roto i te mau parau mai teie te huru:

“E tia iho â ia ˈu ia faariro i teie tupuraa nei, mai te opuaraa rahi a te Porovida ia faaohipa i te ino a te taata nei no te tururaa i Ta ˈna opuaraa aroha no te Fenua Tinito ma te haamaruaraa i te patu e faataa ê ra ia ˈna, eiaha râ mai te hoê tumu parau no nia i te hooraa i te opiumu e aore ra no nia i te fenua Beretane.”—Peter Parker, mitionare congrégationaliste.

Te tahi atu â mitionare congrégationaliste, o Samuel Williams, ua na ô faahou â oia e: “E itehia te rima a te Atua i roto i te mau mea atoa i tupu ma te faahiahia mau. Aita matou e feaa ra i te mea e na Tei parau e e faatae Oia i te hoê ˈoˈe i nia i te fenua nei, ua haere mai oia i ǒ nei no te haamou ma te oioi i Ta ˈna ra mau enemi e no te haamau i Ta ˈna ra Basileia. E haapau e e haapau oia e tae roa ˈtu i te taime e haamau ai Oia i te Tamaiti hui arii o te Hau.”

No nia i te taparahiraa rahi riaria mau i te feia tinito, ua papai te mitionare ra o J. Lewis Shuck e: “Te faariro nei au i teie mau ohipa . . . ei mau ravea ta te Fatu e rave ra no te faaore roa i te mau mea faufau e haafifi ra i te haereraa i mua o te Parau mau a te Atua.”

Te mitionare congrégationaliste o Elijah C. Bridgman, ua na ô faahou â oia e: “Ua faaohipa pinepine te Atua i te rima puai a te hau no te faaineine i te eˈa no Ta ˈna basileia. . . . I teie taime ati, te mauhaa e taata ïa, te puai râ na te Atua ïa. Te faaohipa ra te faatereraa hau aˈe i te teitei o te mau nunaa atoa i te fenua Beretane no te tairi e no te faahaehaa i te fenua Tinito.”—Mau faahitiraa no roto mai i te hoê buka no nia i te hoê tumu parau piihia “Te hopea e te mau ravea,” a Stuart Creighton Miller, neneihia na roto i te reo beretane i te matahiti 1974 i roto i te buka ra Te tamataraa a te mau mitionare i te fenua Tinito e i Marite (te hiˈopoaraa a Harvard neneihia e John K. Fairbank).

[Tumu parau tarenihia i te api 264]

“Ua taoˈa-rahi-hia te feia hoo”

I rotopu i te matahiti 1929 e te Piti o te Tamaˈi rahi o te ao nei, ua tuu o [Bernadino] Nogara, [te taata haapao faufaa o te Vaticana] i te faufaa e te mau tiaau a te Vaticana ia ohipa ratou i roto i te mau tuhaa e rave rau no te pae faanavairaa faufaa no Italia, i roto iho â râ i te fare uira, te mau ravea haaparareraa parau apî, te fare moni, te aitarahuraa, te mau tereraa pereoo auauhi haihai, te mau matini no te faaapu, te mau fare hamaniraa tima e te mau tâpû aahu hamanihia e te taata. Ua onahia ratou i te rahiraa o te moni i haafaufaahia. Teie te huru tereraa ohipa i itehia no nia i te mau tâpû aahu hamanihia e te taata nei:

“Ua rave o Nogara i te hoê rahiraa mau fare hamaniraa mai La Società Italiana della Viscosa, La Supertessile, La Società Meridionale Industrie Tessili e La Cisaraion, e ia riro mai ei hoê anaˈe iho fare: te Cisa-Viscosa, e ua faariro oia i te baron Francesco Mario Oddasso ei paoti ohipa, o te hoê hoi teie taata tiaturi-rahi-hia e te Vaticana. E imi atura o Nogara i te ravea no te faaô atu i teie taiete apî i roto i te fare hamaniraa tâpû aahu rahi roa ˈˈe no Italia, te SNIA-VISCOSA. E tupu atura i te rahi te mau faufaa a te Vaticana i roto i te SNIA-VISCOSA, e i te pae hopea topa atura i te rima o te Vaticana, ei haapapuraa, ua riro mai te baron Oddasso ei peretiteni mono.

“Mea na reira o Nogara ôraa ˈtu i roto i te fare hamaniraa aahu. Ua ô atoa ra oia i roto e rave rahi atu â mau fare hamaniraa taoˈa e ua rau te ravea, no te mea e taata ravea paari o Nogara. Teie taata haapao ore i to ˈna iho faufaa . . . o ˈna paha tei haa hau atu â i te tahi noa ˈˈe taata haapao i te mau ohipa e rave rau i te pae faanavairaa faufaa e te pae tapihooraa taoˈa, no te faaora i te faanavairaa faufaa no Italia. . . . I te mea e aita o Benito Mussolini i manuïa i te haamauraa te hau emepera o ta ˈna i moemoeâ na, ua faatia râ o ˈna i te Vaticana e ia Bernadino Nogara ia haamau i te hoê huru faatereraa taa ê mau.”—Te auro no te Vaticana, a Nino Lo Bello, api 89 e tae atu i te api 92.

Teie te hoê anaˈe iho ïa hiˈoraa no te taairaa piri mau e vai ra i rotopu i te feia hoo o te fenua nei e ia Babulonia Rahi. E ere ïa i te mea maere e ia mou anaˈe to ratou hoa i te pae tapihooraa taoˈa e oto ïa te feia hoo.

[Hohoˈa i te api 259]

A parare ai te mau taata na te fenua atoa nei, ua rave atoa ratou i te haapaoraa na Babulonia na muri ia ratou

[Hohoˈa i te api 261]

Te faaite ra te pǔpǔ a Ioane, mai te taata e tamoemoe ra te huru, e ua topa o Babulonia

[Hohoˈa i te api 266]

Te faahohoˈa ra te mau pueraa a Babulonia i tahito ra e te fatata maira te haamouraa o Babulonia Rahi