Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te faaiteraa i te auraa o te parau moe

Te faaiteraa i te auraa o te parau moe

Pene 6

Te faaiteraa i te auraa o te parau moe

1. Eaha ïa to tatou huru i mua i teie orama anaana e faahohoˈahia ra i roto i te Apokalupo 1:10-17?

 AUÊ ïa teie orama no nia ia Iesu tei faahanahanahia i te mana e te riaria e! Mea papu e ahiri o tatou atoa tei ite atu i te reira i pihai iho i te aposetolo Ioane, e huru-ê-atoa-hia ïa tatou i teie hanahana anaana mau, e e tahopu atoa ïa tatou i mua ia Iesu mai ia Ioane atoa ra. (Apokalupo 1:10-17) Ua faahereherehia ïa teie orama faahiahia mau o tei faauruahia e te Atua no te turai ia tatou ia rave i te ohipa. Mai ia Ioane atoa, e tia ia tatou ia faaite i te hoê aau mehara haehaa mau no te mau mea atoa ta teie orama e faahohoˈa ra. Ia faaite tamau noa tatou i te tura hohonu mau no to Iesu mau tiaraa ei Arii, ei Tahuˈa Rahi e ei Haava, e tia ˈi!—Philipi 2:5-11.

“Te matamehai e te faahopea”

2. (a) Te rave ra Iesu i teihea tiaraa no te faaiteraa mai ia ˈna? (b) Eaha te auraa o teie mau parau a Iehova: “O vau te matamua e o vau hoi te faahopea”? (c) Teie tiaraa o Iesu “te matamehai e te faahopea,” te haapapu maira oia i te aha?

2 Tera râ, eiaha to tatou mǎtaˈu faatura ia faatupu mai i roto ia tatou i te hoê mehameha faito ore. Ua tamahanahana Iesu ia Ioane, mai ta ˈna iho e parau maira: “Ua tuu maira i tana rima atau i nia iho ia ˈu, e ua na ô maira ia ˈu, Eiaha e mǎtaˈu; o vau te matamehai e te faahopea; o vau teie e ora nei.” (Apokalupo 1:17b, 18a) I roto i te Isaia 44:6, te faaite papu maira Iehova i to ˈna tiaraa ei Atua Mana Hope hoê roa, ma te parauraa e: “O vau te matamua, e o vau hoi te faahopea, e aita ˈtu Atua maori râ o vau.” * I to Iesu faaiteraa ia ˈna iho mai “te matamehai e te faahopea,” aita roa ˈtu o ˈna e haru ra i te toroa ia aifaito atoa oia ia Iehova, te Poiete rahi. Te rave ra o ˈna i te hoê tiaraa o ta te Atua iho i horoa no ˈna ma te tia mau. I roto i te Isaia, te faataa maira Iehova i To ˈna tiaraa Atua parau mau hoê roa. O oia te Atua mure ore, e aita ˈtu Atua maori ra o o ˈna iho. (Timoteo 1, 1:7) I roto i te Apokalupo, te rave ra Iesu i te tiaraa tei horoahia ˈtu no ˈna, no te hutiraa i te ara-maite-raa i nia i te huru taa ê mau o to ˈna tia-faahou-raa.

3. (a) Ia au i teihea auraa e parauhia ra e o Iesu “te matamehai e te faahopea”? (b) Eaha ïa te auraa i te mea e tei ia Iesu ra “te taviri o te pohe e to hade”?

3 O Iesu mau hoi “te matamehai” i rotopu i te mau taata o tei faatia-faahou-hia no te ora pohe ore i te pae varua. (Kolosa 1:18) E o oia “te faahopea” tei faatia-faahou-hia e Iehova iho. No reira ïa, o oia “teie e ora nei, . . . e tia . . . i te oraraa e a muri noa ˈtu.” Eita ïa o ˈna e pohe. E au ïa o ˈna i to ˈna ra Metua pohe ore, tei parau-atoa-hia “te Atua ora ra.” (Apokalupo 7:2; Salamo 42:2) E no te mau taata atoa, tei ia Iesu ra “te tia-faahou-raa e te ora.” (Ioane 11:25) No reira oia i parau ai ia Ioane e: “Pohe noa ˈi au: e inaha, e tia vau i te oraraa e a muri noa ˈtu, Amene; e tei ia ˈu te taviri o te pohe e to hade.” (Apokalupo 1:18b) Ua haamana ihora Iehova ia Iesu no te faatia-faahou-raa i te feia pohe. No reira ïa Iesu i parau ai e e tei ia ˈna te taviri i te uputa no te feia e tapea-tîtî-hia ra e te pohe e o hade (te apoo).—Hiˈo Mataio 16:18.

4. Eaha te faaueraa ta Iesu e faahiti faahou ra, e o vai ma ïa te maitai?

4 E i muri iho, ua faaue faahou maira Iesu ia papaihia te orama, ma te parauraa ia Ioane e: “E tena na, e papai oe i te mau mea ta oe i ite iho nei, e te mau mea e vai nei, e te mau mea e tupu a muri nei.” (Apokalupo 1:19) Eaha ˈtu â ïa te tahi atu mau faaiteraa faahiahia mau ta Ioane e horoa mai no te haapiiraa mai ia tatou?

Te mau fetia e te mau lamepa

5. Ia au i te parau a Iesu, o vai ma ïa “na fetia e hitu” ra, e te faahohoˈa ra “na lamepa e hitu” i te aha?

5 Te ite ra Ioane ia Iesu i rotopu i na lamepa auro e hitu ra, e te vai ra e hitu fetia i roto i to ˈna rima atau. (Apokalupo 1:12, 13, 16) E te faataa maira Iesu i muri iho e: “Te auraa o na fetia e hitu ta oe e hiˈo mai na i tau rima atau nei, e na lamepa auro e hitu nei, o teie ïa, Na fetia e hitu nei, oia na melahi a te mau ekalesia e hitu ra: e na lamepa e hitu ta oe e hiˈo nei, oia na ekalesia e hitu ra.”—Apokalupo 1:20.

6. Te faahohoˈa ra na fetia e hitu ia vai ma, e no te aha ua faatae-taa-ê-hia teie mau poroi ia ratou ra?

6 Te mau “fetia” o “te mau melahi o te mau ekalesia e hitu.” I roto i te Apokalupo, te faahohoˈahia ra i te tahi mau taime te mau fetia i te mau melahi iho, area ra eita o Iesu e faaohipa i te hoê taata papai no te papai atu i te mau mea poietehia i te pae varua itea-ore-hia e te mata taata nei. No reira, te mau “fetia” o te mau tiaau ïa e aore ra te mau matahiapo i roto i te mau amuiraa o te faarirohia ei mau vea na Iesu *. Ua faataehia te mau poroi i te mau fetia, e na ratou ïa te hopoia no te hiˈopoaraa i te nǎnǎ a Iehova.—Ohipa 20:28.

7. (a) No te aha ïa i te mea e te paraparau ra Iesu i te hoê anaˈe iho melahi i roto i te mau amuiraa taitahi, e ere ïa te auraa e, te vai ra te hoê anaˈe iho matahiapo i roto i te hoê amuiraa? (b) O vai mau ïa na fetia e hitu e vai ra i roto i to Iesu rima atau?

7 I te mea e te paraparau ra Iesu i te hoê anaˈe iho “melahi,” i roto i te amuiraa taitahi, e tia anei ia faaotihia e te vai ra te hoê anaˈe iho matahiapo i roto i te hoê amuiraa? Eita roa ˈtu. Mai te tau mai â o Paulo, te vai ra i roto i te amuiraa no Ephesia te tahi mau matahiapo, eiaha râ ïa te hoê anaˈe matahiapo. (Apokalupo 2:1; Ohipa 20:17) No reira, i te tau o Ioane, i te haponoraahia te mau poroi i na fetia e hitu, ua taiohia ˈtu te reira i roto i te mau amuiraa (e tae noa ˈtu i to Ephesia), te faahohoˈahia ra te mau fetia i te feia atoa e tavini ra i roto i te mau tino matahiapo e vai ra i roto i te mau amuiraa faatavaihia a Iehova. Oia atoa i teie nei mahana, te taio ra te mau tiaau i roto i ta ratou mau amuiraa taitahi i te mau rata no ǒ mai i te Tino aratai, o te mau tiaau faatavaihia e rave ra i te ohipa i raro aˈe i te aratairaa a Iesu. E tia i te mau tino matahiapo tataitahi ia ite papu e te faaohipa-mau-hia ra te mau aˈoraa a Iesu i roto i ta ratou amuiraa. Parau mau, e faufaahia te taatoaraa o te mau taata tei tae mai i roto i te mau amuiraa i teie mau aˈoraa, eiaha râ o te mau matahiapo anaˈe iho.—Hiˈo Apokalupo 2:11a.

8. Eaha te auraa i te mea e tei roto te mau matahiapo i te rima atau o Iesu?

8 I te mea e o Iesu te Upoo no te amuiraa, e mea tano ia parauhia e tei roto te mau matahiapo i ta ˈna rima atau, maoti ra i raro aˈe i to ˈna mana e i raro aˈe i ta ˈna aratairaa. (Kolosa 1:18) O oia ïa te Tiai mamoe rahi, e ua riro te mau matahiapo ei tiai mamoe tauturu.—Petero 1, 5:2-4.

9. (a) Te faahohoˈa ra na lamepa e hitu i te aha, e no te aha ïa e taipe tano mau tera? (b) Eaha mau na ta te orama e faahaamanaˈo ra i te aposetolo Ioane ra?

9 Te mau lamepa e hitu ra o te mau amuiraa ïa e hitu e i reira Ioane te faataeraa ˈtu te buka o te Apokalupo: Ephesia, Semurina, Peregamo, Tuatira, Saradi, Philadelephia, e Laodikea. No te aha ïa ua faahohoˈahia te mau amuiraa i te mau lamepa? No te mea, te mau kerisetiano taitahi e aore ra te mau kerisetiano taatoa ei amuiraa, e tia ia ratou ia ‘anaana i mua i te aro o te taata nei’ i roto i teie nei ao pouri. (Mataio 5:14-16) E hau atu â, te vai atoa ra te mau lamepa i rotopu i te mau tauihaa no te hiero a Solomona. Teie iˈoa no te lamepa tei horoahia ˈtu no te mau amuiraa, e nehenehe ïa e faahaamanaˈo ia Ioane e, ia faaau-anaˈe-hia te reira, e ua riro ïa te mau amuiraa tataitahi o te mau kerisetiano faatavaihia ei “hiero . . . o te Atua,” te hoê vahi i reira te varua o te Atua e vai ai. (Korinetia 1, 3:16) E hau atu â, i roto i te mea o ta te hiero ati iuda e faahohoˈa ra, ua riro te mau melo no te amuiraa o te mau kerisetiano faatavaihia ei “autahuˈa arii” i roto i te hiero rahi a Iehova i te pae varua, o Iesu hoi te Tahuˈa Rahi, e tei reira mau hoi Iehova i te Vahi Moˈa Roa i nia i te raˈi.—Petero 1, 2:4, 5, 9; Hebera 3:1; 6:20; 9:9-14, 24.

Te taivaraa rahi

10. I te matahiti 70 no to tatou nei tau, eaha tei tupu mai i nia i te amuiraa o te mau mea ati iuda e i nia i te mau ati Iuda tatarahapa ore tei turu atu i te reira?

10 I to Ioane papairaa i te Apokalupo, e 60 ïa matahiti to te kerisetianoraa i reira. Na mua ˈˈe, ua faaruru atu te kerisetianoraa e 40 matahiti i te patoiraa tamau a te haapaoraa ati iuda ra. I muri iho, ua tairi-pohe-roa-hia te amuiraa o te mau mea ati iuda i te matahiti 70 no to tatou nei tau, i reira te ereraahia te mau ati Iuda tatarahapa ore i to ratou tiaraa ei nunaa e i te mea o ta ratou e faariro mai te hoê idolo te huru—te hiero i Ierusalema.

11. No te aha e mea tano ia faaara te Tiai mamoe rahi i te mau amuiraa no nia i te tahi mau peu e itehia ra?

11 Teie râ, ua tohu te aposetolo Paulo e e iteahia mai te taivaraa i rotopu i te mau kerisetiano faatavaihia, e te haapapu maitai maira te mau poroi a Iesu e i te tau o Ioane, e taata paari hoi oia i reira, ua tupu aˈena ïa te taivaraa. O Ioane te taata hopea e tapea ra i teie tamataraa rahi a Satani no te haaviivii i te huaai a te vahine. (Tesalonia 2, 2:3-12; Petero 2, 3:1-3; Ioane 2, 7-11) E taime tano ïa te reira no te Tiai mamoe rahi a Iehova ia papai atu i te mau matahiapo no te mau amuiraa no te faaara ˈtu i teie mau mea e fatata ra i te tupu i te rahi, e no te faaitoitoraa i te mau kerisetiano aau tia ia tapea maite i te parau-tia.

12. (a) Mea nafea te taivaraa i te parareraa i te roaraa o te mau senekele i muri aˈe i te poheraa o Ioane? (b) Mea nafea te iteraahia mai te amuiraa faaroo kerisetiano?

12 Aita roa ˈtu tatou e ite e mea nafea to te mau amuiraa fariiraa i te mau poroi a Iesu i te matahiti 96 no to tatou nei tau. Teie râ, ua ite papu tatou e ua parare oioi noa te taivaraa i muri aˈe i te poheraa o Ioane. Ua faaea te mau “kerisetiano” i te faaohipa i te iˈoa o Iehova e ua monohia ˈtu na roto i te mau parau “Fatu” e “Atua” i roto i te mau papai bibilia. I te maharaa o te senekele, ua faaôhia te haapiiraa hape o te Toru tahi i roto i te mau amuiraa. I te hoê â taime, ua fariihia te manaˈo no te mea e parauhia ra e nephe pohe ore. I te pae hopea, ua faatupu ihora te emepera roma Constantin i te “kerisetianoraa” ei haapaoraa na te Hau, e na te reira i faatupu mai i te amuiraa faaroo kerisetiano, e i rotopu i te reira, ua tahoê atura te Ekalesia e te Hau i to ratou puai no te faatereraa i roto i te hoê maororaa tausani matahiti. E mea ohie ïa ia riro mai ei “kerisetiano” apî mai teie te huru. Ua faaau te mau opu fetii taatoa i ta ratou mau tiaturiraa etene i nia i te mau tatararaa a teie haapaoraa. Ua riro mai e rave rahi mau upoo faatere no te amuiraa faaroo kerisetiano ei taata haavî i te pae politita, ma te faahepo i te mau taata ia farii i to ratou manaˈo apotata na roto i te haamǎtaˈuraa i te ˈoˈe.

13. Noa ˈtu te faaararaa a Iesu no nia i te hairesi, eaha te huru o te mau kerisetiano apotata?

13 Aita roa ˈtu râ te mau kerisetiano apotata i tauˈa noa ˈˈe i te mau parau a Iesu i na amuiraa e hitu ra. Ua faaitoito hoi Iesu i te mau kerisetiano no Ephesia ia itea-faahou-hia mai to ratou here matamua. (Apokalupo 2:4) Area râ, te mau melo no te amuiraa faaroo kerisetiano, aita ratou e tahoê-faahou-hia ra e te aroha o Iehova, ua haamata ïa ratou i te mau aroraa riaria mau e ua hamani ino hua ratou te tahi e te tahi. (Ioane 1, 4:20) Ua faaara Iesu i te amuiraa no Peregamo no nia i te mau hairesi. Tera râ, ua itehia mai râ te hairesi mai te pitiraa o te senekele, e i teie nei â mahana ua amahamaha roa ïa te amuiraa faaroo kerisetiano e te itehia nei te mau tausani mau pǔpǔ faaroo e mau haapaoraa e patoi ra te tahi i te tahi.—Apokalupo 2:15.

14. (a) Noa ˈtu e ua faaara Iesu e e mea ataatâ mau te pohe i te pae varua, eaha ˈtura ïa te huru o te mau taata faahua kerisetiano? (b) Mea nafea te mau faahua kerisetiano i te haapao-ore-raa i te faaararaa a Iesu no nia i te haamoriraa idolo e no nia i te taiataraa?

14 E ua faaara hoi Iesu i te amuiraa no Saradi e mea ataatâ mau te pohe i te pae varua. (Apokalupo 3:1) Mai te mau taata no Saradi, aita te mau taata faahua kerisetiano i haamarirau i te faarue i te mau ohipa kerisetiano, e oioi noa ˈtura ratou i te horoaraa ˈtu i teie ohipa faufaa mau no te pororaa i roto i te rima o te hoê pǔpǔ iti, te hoê upoo faatere haapaoraa tei aufauhia. Ua faaara Iesu i te amuiraa no Tuatira no nia i te haamoriraa idolo e te poreneia. (Apokalupo 2:20) Area râ, ua farii tahaa noa te amuiraa faaroo kerisetiano i te raveraa i te mau hohoˈa e ua faaitoito atoa i te mau huru ravea paari mau o te haamoriraa idolo, mai te here aiˈa e te hinaaro rahi roa i te mau taoˈa i te pae materia. E noa ˈtu e i te tahi mau taime ua faautuahia te taiataraa, i te rahiraa râ o te taime, ua farii-noa-hia ïa te reira.

15. Eaha ta te mau poroi a Iesu i na amuiraa e hitu e faaite ra no nia i te mau haapaoraa a te amuiraa faaroo kerisetiano, e ua faaauhia te upoo faatere haapaoraa a te amuiraa faaroo kerisetiano ia vai?

15 No reira, te faaite ra te mau poroi a Iesu i na amuiraa e hitu e aita roa ˈtu te mau haapaoraa taatoa o te amuiraa faaroo kerisetiano i riro mai ei nunaa taa ê no Iehova. Te mea mau râ, ua riro te upoo faatere haapaoraa a te amuiraa faaroo kerisetiano ei tuhaa rahi roa no te huaai a Satani. Ma te faaauraa ˈtu ia ˈna i “taua taata paieti ore ra,” te tohu ra te aposetolo Paulo e “e au to ˈna haerea mai i te ravea puai a Satani ra, ma te mana, e te tapao, e te semeio haavare ra, e ma te mau parau-tia ore haavare atoa ra.”—Tesalonia 2, 2:9, 10.

16. (a) I nia ia vai ma to te amuiraa faaroo kerisetiano faaiteraa ˈtu i te hoê riri rahi? (b) Eaha te itehia i roto i te amuiraa faaroo kerisetiano i roto i te mau matahiti 476 e tae atu i te matahiti 1453? (c) Ua taui anei te haerea o te amuiraa faaroo kerisetiano apotata i te orureraa hau porotetani aore ra Reforomatio?

16 I te taime a faahua parau noa ˈi e e o ratou te mau tiai mamoe no te nǎnǎ o te Atua, ua haamaha te mau raatira no te amuiraa faaroo kerisetiano, te feia faaroo e te mau taata haere pure, i to ratou riri uˈana i nia i te mau taata e faaitoito ra ia taiohia te Bibilia e aore ra te taata tei faaite i ta ratou mau ohipa tano ore no nia i te Bibilia. Jean Hus e William Tyndale, tei tatara i te Bibilia, ua haamani-ino-hia ïa e ua taparahi-pohe-roa-hia raua. I te roaraa o te tau pouri i te matahiti 476 e tae atu i te matahiti 1453, ua tae roa te faatereraa apotata i to ˈna inoraa mau na roto i te ravea diabolo a te tiribuna katolika parauhia Inquisition. E faautuahia ma te faaherehere ore te hoê taata o te patoi ra i te mau haapiiraa e te faatereraa a te Ekalesia, e ua hamani-ino-pohe-roa-hia te mau tausani taata o tei parauhia e hairesi ratou e aore ra e tutuihia ratou i te auahi. Mea na reira ïa Satani i te raveraa no te taataahi-oioi-raa i te huaai mau a te vahine e aore ra faanahonahoraa a te Atua. I te haamataraa te orureraa hau porotetani aore ra Reforomatio (mai te matahiti 1517 mai â), ua faaite atoa e rave rahi mau Ekalesia porotetani i te hoê â huru feruriraa etaeta. Ua hara atoa ratou na roto i te faatahe-rahi-raa i te toto e na roto i te hamani-ino-pohe-raa i te feia e faaitoito ra i te tapea maite i to ratou faaroo i te Atua e i te Mesia. Parau mau, ua haamanii-rahi-hia “te toto o te feia moˈa.”—Apokalupo 16:6; hiˈo Mataio 23:33-36.

Te faaoromai ra te “Huaai” i te mau tamataraa

17. (a) Eaha ta te parabole a Iesu e faaite atea ra no nia i te sitona e te aihere ino? (b) Eaha tei tupu i te matahiti 1918 ra, e no reira o vai ma tei faaruehia e o vai ma tei haamauhia?

17 I roto i ta ˈna parabole no nia i te sitona e te aihere ino, te faaite atea ra Iesu i te tau pouri i reira te amuiraa faaroo kerisetiano e faatere ai ma te mana rahi. I te roaraa râ o te mau senekele apotata, e itehia ïa te mau kerisetiano taitahi e au i te sitona, te mau kerisetiano faatavai-mau-hia. (Mataio 13:24-29, 36-43) No reira, i te hitiraa mai te mahana o te Fatu i te avaˈe atopa 1914 ra, te vai noa nei â i nia i te fenua nei te mau kerisetiano mau. (Apokalupo 1:10) E au ra e ua tae mai Iehova i roto i to ˈna hiero i te pae varua no te haava fatata e toru matahiti e te afa i muri iho, maoti ra i te matahiti 1918, e tei pihai iho atoa o Iesu, te “vea a te faufaa” ia ˈna ra. (Malaki 3:1; Mataio 13:47-50) O te taime tano te reira ia faarue te Fatu i te mau kerisetiano haavare e ia haamau oia i ‘te tavini haapao maitai e te paari ei tiaau i ta ˈna mau taoˈa atoa.’—Mataio 7:22, 23; 24:45-47.

18. Eaha te “hora” tei haamata i te matahiti 1914 ra, e eaha ïa te tano i te tavini ia rave?

18 Ua tae ïa i te tau i reira teie tavini e anaanatae roa ˈi i te mau parau e vai ra i roto i te mau poroi a Iesu i na amuiraa e hitu ra, mai ta ratou iho e haapapu ra. Ei hiˈoraa, ua faahiti Iesu i to ˈna taeraa mai no te haava i te mau amuiraa, haavaraa tei haamata i te matahiti 1918 ra. (Apokalupo 2:5, 16, 22, 23; 3:3) Te parau ra o ˈna e paruruhia te amuiraa no Philadelephia i “taua hora ati e tupu i te taata atoa ra, ei tamataraa i te feia e parahi i te fenua nei.” (Apokalupo 3:10, 11) E tae mai râ taua ‘hora ati’ ra i te aahiata no te mahana o te Fatu ra i te matahiti 1914 ra, e i muri iho e tamatahia ïa te mau kerisetiano no nia i to ratou tiaraa haapao maitai i te Basileia o te Atua tei haamauhia.—Hiˈo Mataio 24:3, 9-13.

19. (a) I teie nei mahana, te faahohoˈahia ra na amuiraa e hitu i te aha? (b) O vai ma tei tahoê atu i te mau kerisetiano faatavaihia e ma te rahi hoi, e no te aha e tano ïa no ratou atoa te aˈoraa a Iesu e te mau tupuraa o ta ˈna e faataa ra? (c) Mea nafea tatou ia faariro i te mau poroi a Iesu i na amuiraa e hitu o te senekele matamua?

19 No reira ua itehia te tupuraa rahi o te mau poroi a Iesu i te mau amuiraa mai te matahiti 1914 mai â. I roto i teie orama, te faahohoˈahia ra na amuiraa e hitu ra i te taatoaraa o te mau amuiraa o te mau kerisetiano faatavaihia i te mahana o te Fatu ra. E hau atu â, i te maororaa o na 50 matahiti hopea nei e hau atu â, ua tahoê mai te hoê nahoa rahi taata faaroo e tiaturi nei e e ora ratou e a muri noa ˈtu i roto i te hoê Paradaiso i nia te fenua nei i te mau kerisetiano faatavaihia o ta Ioane e faahohoˈa ra. Te aˈoraa a Iesu Mesia tei faahanahanahia e te mau tupuraa i reira o ˈna te iteraa ˈtu i na amuiraa e hitu ra i muri iho i to ˈna haereraa mai no te hiˈopoa ia ratou e tano atoa ïa, e ma te puai hoi, i teie mau taata faaroo, no te mea hoê â ïa mau faaueraa parau-tia e te haapao maitai to te mau tavini atoa a Iehova. (Exodo 12:49; Kolosa 3:11) No reira, te mau poroi a Iesu i na amuiraa e hitu ra no Asia Iti i te senekele matamua, e ere ïa te tahi noa mau mea maere o te aamu o ta tatou e mataitai noa. E ohipa ora ïa e aore ra e ohipa pohe no te taata tataitahi. No reira ïa, eiaha tatou ia ore e faaroo maite i te mau parau a Iesu.

[Nota i raro i te api]

^ I roto i te reo hebera tumu, i roto i te Isaia 44:6, aita roa ˈtu e vai ra te parau faataa “te” i pihai iho i te parau “matamua” e “faahopea”; te itehia ra râ te parau faataa “te” i roto i te reo heleni tumu i to Iesu faataaraa ia ˈna iho i roto i te Apokalupo 1:17. No reira, ia au i te tarame, i roto i te Apokalupo 1:17, te parauhia ra no te hoê tiaraa, area te Isaia 44:6, te haapapu ra ïa i te tiaraa Atua o Iehova.

^ Te parau heleni aggélos (te parauhia “anguélos”), teie ïa to ˈna auraa “vea” e “melahi” atoa. I roto i te Malaki 2:7, ua pii-atoa-hia te hoê tahuˈa ati levi e “vea” (hebera mal·’akhʹ).—Hiˈo i te Tatararaa a te ao apî, Bibilia faahororaa irava beretane, nota i raro i te api.

[Uiraa haapiiraa]

[Tumu parau tarenihia i te api 32]

Te hoê tau tamataraa e te haavaraa

Ua bapetizohia Iesu e ua faatavaihia oia ei Arii i Ioridana i te avaˈe atopa no te matahiti 29 no to tatou nei tau. E toru matahiti e te afa i muri iho, i te matahiti 33, ua haere maira oia i te hiero o Ierusalema e ua tiahi atura i te mau taata o tei faariro i te hiero ei ana no te feia haru. Te manaˈohia ra e e nehenehe e faaauhia teie mau tupuraa e te tau toru matahiti e te afa i reira Iesu ‘i te parahiraa i nia i to ˈna terono hanahana’ i roto i te mau raˈi, maoti ra i te avaˈe atopa 1914 e tae noa ˈtu i to ˈna haereraa mai no te hiˈopoa i te feia e parau ra e kerisetiano ratou, no te mea ua haamata te haavaraa na roto i te fare o te Atua. (Mataio 21:12, 13; 25:31-33; Petero 1, 4:17) I te haamataraa o te matahiti 1918, ua farerei te ohipa pororaa i te Basileia tei ravehia e te nunaa a Iehova i te patoiraa rahi. O te hoê ïa tau tamataraa i roto i te ao taatoa nei, e ua faarue ihora te feia e mǎtaˈu ra. I te avaˈe me 1918, ua opua ihora te upoo faatere haapaoraa a te amuiraa faaroo kerisetiano e ia haruhia te tahi mau tia no te Taiete Watch Tower e ia tuuhia ratou i roto i te fare auri, area ra, e iva avaˈe i muri iho ua tuuhia ˈtu ratou. E i muri iho, ua faaorehia te mau pariraa haavare atoa tei ravehia i nia ia ratou. Mai te matahiti 1919 mai â, ua haamata te faanahonahoraa o te nunaa a te Atua, tei tamatahia e tei haamaitaihia, i te poro ma te itoito i te Basileia o Iehova e to to ˈna Mesia ei ravea hoê roa no te huitaata nei.—Malaki 3:1-3.

I to Iesu haamataraa i ta ˈna hiˈopoaraa i te matahiti 1918 ra, mea papu roa e ua haavahia e ua faautuahia te upoo faatere haapaoraa no te amuiraa faaroo kerisetiano. Aita noa ˈtu ratou i riro ei tumu no te hamani-ino-raa i te nunaa a te Atua, ua naea-atoa-hia ratou i te hara taparahiraa taata na roto i te tururaa ˈtu i te mau nunaa o tei aro atu te tahi i te tahi i roto i te Tamaˈi rahi Matamua o te ao nei. (Apokalupo 18:21, 24) Ua tuu atura teie mau ekalesiatiko i to ratou tiaturiraa i nia i te Taiete o te mau Nunaa, opuahia e te taata nei. Mai te hau emepera o te haapaoraa hape o te ao taatoa nei, ua ere-atoa-hia te amuiraa faaroo kerisetiano i te haamaitairaa a te Atua i te matahiti 1919 ra.

[Hohoˈa fenua i te mau api 28, 29]

(Hiˈo i te papai)

PEREGAMO

SEMURINA

TUATIRA

PHILADELEPHIA

SARADI

EPHESIA

LAODIKEA

[Hohoˈa i te api 31]

Ua hara rahi roa te mau haapaoraa o te amuiraa faaroo kerisetiano na roto i te hamani-ino-raa e te taparahi-pohe-roa-raa i te feia e tatara ra, e e taio ra e aore ra e Bibilia ta ratou