Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te haamouraahia o Babulonia Rahi

Te haamouraahia o Babulonia Rahi

Pene 35

Te haamouraahia o Babulonia Rahi

1. Eaha ta te melahi e faataa ra no nia i te puaa taehae uteute, e eaha te paari e titauhia ra ia maramarama tatou i te mau taipe o te Apokalupo?

 MA TE tamau â i ta ˈna faataaraa no nia i te puaa taehae uteute tei faahitihia te parau i roto i te Apokalupo 17:3, teie ta te melahi i parau atu ia Ioane: “Ei ǒ nei te aau paari. Na omii e hitu ra, e hitu ïa mouˈa e parahihia e taua vahine ra. O na arii toohitu ra hoi ratou: ua pohe aˈenei e toopae, te vai nei te hoê, e aitâ te tahi i tae mai; e ia tae mai hoi oia ra, e parahiraa poto â to ˈna.” (Apokalupo 17:9, 10) Te faaite ra te melahi i ô nei i te paari no nia maira, o te reira anaˈe te nehenehe e horoa mai i te ite no nia i te mau taipe o te Apokalupo. (Iakobo 3:17) Na teie paari e haamaramarama i te pǔpǔ a Ioane e to ratou mau hoa no nia i te tau atâata mau e orahia ra e tatou. Te faaitoito ra te reira i te mau mafatu haapao maitai ia haafaufaa i te mau haavaraa a Iehova, e fatata ra i te tupu, e te haapii ra te reira i te mǎtaˈu e au no te Atua. Mai ta te Maseli 9:10 e parau ra, “o te matamua o te paari ra, o te mǎtaˈu ïa ia Iehova; e te ite i te mau parau moˈa ra, o te ite ïa.” Eaha ïa ta te paari o te Atua e faaite ra no nia i te puaa taehae?

2. Te faahohoˈa ra na omii toohitu o te puaa taehae uteute i te aha, e eaha te auraa o te parau ra e: “Ua pohe aˈenei e toopae, te vai nei te hoê”?

2 Te faahohoˈa ra na omii e hitu ra o teie puaa taehae e hitu ïa “mouˈa” aore ra e hitu “arii.” I roto i te mau Papai, te faataa ra teie e piti parau i te mau puai faatere. (Ieremia 51:24, 25; Daniela 2:34, 35, 44, 45) Te faahiti ra te Bibilia e ono puai o te ao nei o tei ohipa mai i nia i te nunaa o te Atua: Aiphiti, Asura, Babulonia, Medai raua o Peresia, Heleni e Roma. Ua ite-aˈena-hia e pae, e aita faahou ratou i te tau a horoahia ˈi te Apokalupo ia Ioane, e i reira ra o Roma noa ïa te puai rahi o te ao nei. Ua au maite ïa te reira i teie nei mau parau e “ua pohe aˈenei e toopae, te vai nei te hoê.” Eaha ïa “te tahi” atu puai o te haere mai?

3. (a) Mea nafea te Hau emepera roma i te amahamaharaa? (b) Eaha te mau tupuraa i iteahia mai i roto i te Hau emepera no Tooa o te râ? (c) Eaha te manaˈo tano no nia i te Hau emepera Moˈa no roma?

3 I vai maoro noa na te Hau emepera roma e ua aano atu â oia i te roaraa o te mau senekele i muri aˈe i te anotau o Ioane. I te matahiti 330 no to tatou nei tau, ua hopoi te emepera ra o Constantin i to ˈna oire pu mai Roma i Byzance, e ua horoa no taua oire ra te hoê iˈoa apî: Kotatinopoli. I te matahiti 395 o to tatou nei tau, ua tufahia te Hau emepera roma na roto e piti tuhaa: te Hau emepera Hitia o te râ e te Hau emepera Tooa o te râ. I te matahiti 410 o to tatou nei tau, ua topa o Roma i roto i te rima o Alaric, te arii o te mau Wisigoths (opu fetii helemani tei farii i te manaˈo “kerisetiano” a Arius). Ua haru atoa te tahi mau opu fetii helemani (“kerisetiano” atoa) ia Paniora e te hoê rahiraa tuhaa fenua a te mau roma i Afirika Apatoerau. E mau senekele orureraa hau, arepurepuraa e tauiuiraa rahi ïa i Europa. I roto i te Hau emepera i te pae Tooa o te râ, ua iteahia mai te mau emepera tuiroo, mai ia Charlemagne, o tei faaau i te parau e te pâpa ra o Léon III i te senekele IX, e mai ia Frédéric II, o tei arii i te senekele XIII. Noa ˈtu ïa e, ua pii-atoa-hia to ratou tuhaa fenua e e Hau emepera roma Moˈa, e mea nainai aˈe ïa i te tuhaa fenua o te Hau emepera roma i to ˈna puairaa hopea. E ere ïa i te hoê hau emepera apî, e haamau-faahou-raa râ aore ra e vai-tamau-noa-raa no teie puai tahito.

4. Eaha te mau re i noaahia mai e te Hau emepera no Hitia o te râ, eaha râ tei tupu no nia i te rahiraa o te mau tuhaa fenua tahito no Roma e vai ra i Afirika Apatoerau, i Paniora e i Syrie?

4 Te Hau emepera roma Hitia o te râ, e o Kotatinopoli te oire pu, ua vai noa oia na roto râ i te mau taairaa fifi e te Hau emepera Tooa o te râ. I te senekele VI, ua haru o Justinien I, emepera no Hitia o te râ, i te rahiraa o te mau tuhaa fenua no Afirika Apatoerau; ua tomo atoa oia i Paniora e i Italia. I te senekele VII, ua noaa faahou mai ia Justinien II, te mau tuhaa fenua no to ˈna ra hau emepera i Makedonia, ta te mau opu fetii no Europa i ropu e hitia o te râ i haru. I te senekele VIII râ, riro ihora te hoê tuhaa rahi o te mau fenua tahito no Roma i Afirika Apatoerau, i Paniora e i Syrie i te rima o te hau emepera apî o te haapaoraa a Mahometa, e aita ïa ratou e vai faahou ra i raro aˈe ia Kotatinopoli e ia Roma.

5. Noa ˈtu e ua topa te oire o Roma i te matahiti 410 o to tatou nei tau, eaha te tumu e ua mairi e rave rahi mau senekele na mua ˈˈe a moe ai te polititaraa o te Hau emepera roma i roto i te tereraa ohipa o te ao nei?

5 Ua vai maoro roa ˈtu ïa te oire no Kotatinopoli. Ua upootia mai oia i mua i te mau aroraa e rave rahi a te mau ati Peresia, te mau Arabia, te mau taata no Bulgarie e te mau Rusia e i te pae hopea, topa ihora (i te matahiti 1203) i te rima o te mau faehau katolika no te pae tooa o te râ, eiaha râ i te rima o te feia o te haapaoraa mahometa. I te matahiti 1453 râ, riro aˈera taua oire ra ia Mehmet II, arii no te opu arii a Othman haapaoraa mahometa, e riro oioi atura ei oire pu no te Hau emepera turetia aore ra ottoman. No reira ïa, noa ˈtu e ua topa aˈena te oire o Roma i te matahiti 410 o to tatou nei tau, e rave rahi ïa mau senekele i mairi na mua ˈˈe a moe roa ˈi te polititaraa a te Hau emepera roma i roto i te tereraa ohipa a te ao nei. E i reira râ, te ite-noa-hia ra to ˈna mana na roto i te arai o te mau hau emepera a te haapaoraa niuhia i nia i te mau pâpa no Roma aore ra i nia i te mau Ekalesia orthodoxes no Hitia o te râ.

6. Eaha te mau hau emepera apî tei iteahia mai, e teihea tei manuïa rahi roa ˈˈe?

6 Area râ, i te senekele XV, ua haamau te tahi mau fenua i te mau hau emepera apî. Noa ˈtu e, te faatere ra vetahi o taua mau puai emepera apî i nia i te mau tuhaa fenua o te mau aihuaraau roma tahito, e ere ïa i te vai-tamau-noa-raa o te Hau emepera roma. Ua noaa i te fenua Potiti, Paniora, Farani e Holane te mau hau emepera rarahi. O te fenua Beretane tei manuïa rahi atu â; e ua mana ihora oia i nia i te hoê hau emepera rahi roa e e au ra e ‘aita ïa e toparaa mahana.’ I te mau tau taa ê no to ˈna ra aamu, ua parare roa teie hau emepera i nia i te hoê tuhaa rahi no Marite Apatoerau, no Afirika, no Inidia e no Asia Apatoa-Hitia o te râ, e tae noa ˈtu i Patitifa Apatoa.

7. Mea nafea te iteraahia mai te huru tupuraa o na puai toopiti o te ao nei, e ia au i te mau parau a Ioane, e hia maororaa e vai noa ˈi te hitu o te ‘omii,’ aore ra puai o te ao nei?

7 I te senekele XIX, ua faarue ê aˈena vetahi o te mau aihuaraau beretane no Marite Apatoerau ia Beretane no te haamau i te hoê nunaa apî tiamâ: oia hoi te mau Etats-Unis no Marite. I te tahi taime, tupu aˈera te mau aroraa politita i rotopu i teie nunaa apî e to ˈna aiˈa metua. Noa ˈtu te reira, i mua râ i te Tamaˈi Rahi matamua o te ao nei, e tia ïa i teie e piti fenua ia farii e hoê â ta raua mau faufaa e faatupu ihora raua i te mau taairaa taa ê. Mea na reira te iteraahia te huru tupuraa o na e piti hau emepera o te ao nei, oia hoi te mau Etats-Unis no Marite, i teie nei, te nunaa ona roa ˈˈe o te ao nei, e te fenua Beretane e faatere ra te hau emepera rahi roa ˈˈe o te ao nei. O te reira ïa te hitu o te ‘omii,’ aore ra puai o te ao nei, e e vai noa oia e tae roa ˈtu i te anotau hopea. Tei roto i to ˈna ra tuhaa fenua to te mau Ite no Iehova o to tatou nei tau, i te haamataraa i ta ratou ohipa. Ia faaau-anaˈe-hia oia i te faatereraa maoro o te ono o te omii, “e parahiraa poto â” to te hitu o te omii, oia hoi, e tae noa ˈtu i te tau e haamou ai te Basileia o te Atua i te mau faatereraa atoa o te mau nunaa.

Te toovau o te arii

8, 9. Mea nafea te melahi i te piiraa ˈtu i te puaa taehae taipe uteute, e eaha te auraa i te mea e “no te toohitu ra oia”?

8 Te horoa ra te melahi i te tahi atu â faataaraa ia Ioane: “E taua puaa i vai na, e aita nei, o te toovau ïa, e no te toohitu ra oia, e e reva ˈtu â i te pohe.” (Apokalupo 17:11) Te puaa taehae uteute “no” te toohitu ra omii o te ‘puaa’ matamua ‘i te aˈeraa ˈˈe i nia mai raro mai i te moana,’ e e hohoˈa hoi oia no taua puaa ra, aore ra no ǒ mai ia ratou ra to ˈna ora. Nafea ïa te reira? I te matahiti 1919, o te Puai beretane e marite te omii e faatere ra. Ua topa na omii tooono ra, e ua riro i taua omii ra te tiaraa puai faatere o te ao nei, aore ra puai toopiti nei. Te hitu o te omii, o ˈna te tia o te mau puai o te ao nei i mairi, ua haa mau oia no te haamau i te Taiete o te mau Nunaa e tae roa mai i teie nei mahana o ˈna te tumu rahi e na ˈna atoa te moni tauturu a te mau Hau amui. No reira ïa, ei faataiperaa, te puaa taehae uteute—te toovau o te arii—“no” te toohitu ra omii matamua oia. Ia hiˈo-anaˈe-hia, mai te reira te huru, ua au maite ïa te faˈiraa parau e faataa ra e no te toohitu ra oia i te faaiteraa i papai-aˈena-hia e ua parau te puaa taehae e e piti o ˈna tara mai te arenio ra te huru (te Puai beretane e marite o te ao nei, te hitu o te afii o te puaa taehae matamua) e ia hamanihia te hohoˈa e ua horoa oia i te ora no ˈna.—Apokalupo 13:1, 11, 14, 15.

9 Taa ê atu i te reira, i rotopu i te mau melo matamua o te Taiete o te mau Nunaa, te vai ra te fenua Beretane, te mau Hau e mana ra i nia i te mau tuhaa fenua o vetahi o te mau omii i mairi na, mai ia Heleni, Irania (Peresia), e Italia (Roma). I te roaraa o te tau, ua turu atoa mai te mau Hau e mana ra i nia i te mau tuhaa fenua o na tooono puai i mairi o te ao nei i te hohoˈa o te puaa taehae e riro atura ratou iho ei mau melo. Mea na reira atoa ïa ua nehenehe e parauhia e no te toohitu o te mau puai o te ao nei teie puaa taehae uteute.

10. (a) Mea nafea e nehenehe ai i te parau e teie puaa taehae uteute “o te toovau [arii] ïa”? (b) Mea nafea te hoê taata faatere rusia i te faaiteraa e te turu ra oia i te mau Hau amui?

10 Te puaa taehae uteute “o te toovau ïa.” Oia mau, i to tatou nei mau mahana, ua faanahohia te mau Hau amui e e au atura ratou i te hoê faatereraa te huru. E ua tae roa taua faanahonahoraa ra i te ohipa mai te huru ra e e faatereraa oia, na roto i te tonoraa ˈtu i to ˈna nuu i nia i te tahua aroraa no te faatitiaifaroraa i te mau tamaˈi o te mau nunaa, i Korea, i te fenua tuati no Sinai, i roto i te tahi mau fenua no Afirika e i Lebanona, ei hiˈoraa. Area râ, e hohoˈa noa râ oia no te hoê arii. Mai te hohoˈa faaroo to ˈna huru, aita to ˈna e mana aore ra e puai mau maori ra tei horoahia ˈtu e te feia tei hamani ia ˈna e te haamori atoa ra ia ˈna. I roto i te tahi mau tupuraa, e mea paruparu ïa teie puaa taehae taipe; aita râ o ˈna i faarue-aˈena-hia e te taatoaraa o to ˈna mau melo haavî i te tahi taime, e no reira hoi te Taiete o te mau Nunaa i topa ˈi i roto i te abuso. (Apokalupo 17:8) I te matahiti 1987, ua pee te hoê raatira tuiroo no Rusia, e manaˈo taa ê mau to ˈna i to te mau pâpa no Roma, i to ratou huru ma te faaiteraa ˈtu i to ˈna turu i te O.N.U. Ua tuu atoa i te hoê pii no te tururaa ˈtu i “te hoê faanahoraa taatoa no te oraraa hau o te mau nunaa” niuhia i nia i te O.N.U. Mai ta Ioane e fatata ra i te ite, e tae te tau e noaa ˈi i taua faanahonahoraa te hoê puai rahi. E i muri iho, ‘e reva ˈtu ai oia i te pohe.’

Hoê ahuru arii no te hoê noa hora

11. Eaha ta te melahi a Iehova e parau ra no nia i na tara hoê ahuru o te puaa taehae uteute?

11 Ua faaite te pene na mua ˈtu o te Apokalupo, i te niniiraa te tooono e te hitu o te melahi i te mau auˈa o te riri o te Atua. Ua faaarahia tatou e te haaputuputuhia ra te mau arii o te fenua nei no te tamaˈi o te Atua i Aramagedo e e ‘ua tupu aˈera to te Atua manaˈo i taua Babulonia rahi ra.’ (Apokalupo 16:1, 14, 19) I teie nei, e horoahia mai te mau haamaramaramaraa hau atu â e mea nafea te mau haavaraa a te Atua i te faatupuhia i nia ia ratou. A faaroo faahou â i ta te melahi a Iehova e parau ra ia Ioane: “E na tara auahuru ta oe i hiˈo ra, e arii ïa tino ahuru, aitâ i noaa ta ratou basileia: e noaa râ to ratou mana arii hoê â noaaraa [hoê aˈe hora] e to te puaa ra. E riro hoê â o ratou aau, e e horoa ratou i to ratou mana e te puai i te puaa ra. E e tamaˈi mai ratou i te Arenio ra, e e pau ratou i te Arenio: o te Fatu hoi oia o te mau fatu atoa ra, e te Arii o te mau arii atoa ra: e to ˈna atoa ra paeau, e feia parauhia ïa, e te maitihia, e te haapao mau.”—Apokalupo 17:12-14.

12. (a) Te faahohoˈa ra na tara hoê ahuru i te aha? (b) No te aha e nehenehe ai i te parau e no te mau tara hoê ahuru ‘aitâ i noaa ta ratou basileia’? (c) Mea nafea na tara taipe hoê ahuru i noaa ˈi ia ratou te hoê “basileia” i teie nei, e hia maororaa ratou e tapea ˈi i te reira?

12 Te faahohoˈa ra na tara hoê ahuru i te mau puai politita atoa e mana ra i teie nei i nia i te tereraa ohipa o te ao nei e o te turu ra i te hohoˈa o te puaa taehae. I rotopu i te mau fenua atoa e vai ra i teie nei mahana, mea iti roa tei matauhia i te tau o Ioane. E te fenua e vai ra i te reira tau, mai ia Aiphiti e Peresia (Irania), e faanahoraa politita taa ê to ratou i teie nei mahana. No reira ïa, i te senekele matamua, ‘aitâ i noaa i na arii auahuru ra te basileia.’ I teie nei râ, i te mahana o te Fatu ra, tei ia ratou ïa ‘te hoê basileia,’ oia hoi te mana politita. I muri aˈe i te Piti o te Tamaˈi rahi o te ao nei, i te toparaa te mau hau emepera aihuaraau rarahi, ua iteahia mai e rave rahi mau nunaa apî. E tia i teie mau nunaa e te mau puai tahito aˈe ia faatere e te puaa taehae no te hoê taime poto noa, “[hoê aˈe hora],” hou Iehova a haamou ai i te mau mana politita taatoa o te ao nei i Aramagedo.

13. Eaha ‘te manaˈo hoê roa’ o na tara hoê ahuru, e mea papu eaha ïa to ratou huru i mua i te Arenio?

13 I to tatou nei mau mahana, o te here aiˈa te hoê o te mau puai rahi e turai ra i teie na tara hoê ahuru. “Hoê â o ratou aau [manaˈo]”: oia hoi te tapearaa i to ratou iho mana faatere i nia i te nunaa eiaha ra te auraroraa ˈtu i te Basileia o te Atua. O te reira ta ratou opuaraa matamua i to ratou tahoêraa ˈtu i te Taiete o te mau Nunaa e i muri iho i te Faanahonahoraa o te mau Hau amui: oia hoi te tapearaa i te hau i te ao nei e i te hoê â taime te parururaa ia ratou iho eiaha ratou ia mou. Te faaite maitai maira teie huru e e patoi te mau tara i te Arenio, te “Fatu . . . o te mau fatu atoa” e te “Arii o te mau arii atoa,” no te mea ua opua o Iehova e ta ˈna Basileia, tei pûpûhia ˈtu ia Iesu Mesia, e mono ïa i te taatoaraa o te mau basileia a te taata nei.—Daniela 7:13, 14; Mataio 24:30; 25:31-33, 46.

14. Nafea te mau raatira o te ao nei e nehenehe ai e aro atu i te Arenio, e eaha te hopea o taua aroraa ra?

14 Parau mau, eita te mau raatira o teie nei ao e nehenehe e haafifi noa ˈˈe ia Iesu iho, no te mea te parahi ra oia i nia i te raˈi, e eita ïa o ˈna e naeahia e ratou. Taa ê râ i te reira, te mau taeae o Iesu, te toea o te huaai a te vahine, te parahi noa ra ratou i nia i te fenua nei e e au ra e aita to ratou e paruru. (Apokalupo 12:17) Ua faaite aˈena te rahiraa o te mau tara i to ratou riri uˈana, i te na reiraraa te aro ra ïa ratou i te Arenio. (Mataio 25:40, 45) Ua fatata ra i te tae te tau i reira ‘e hope roa hoi taua mau basileia ra i te parari e e pau’ i te Basileia o te Atua. (Daniela 2:44) I reira ïa te mau arii o te fenua nei e aro ai ma te uˈana i te Arenio, mai ta tatou e fatata ra i te ite. (Apokalupo 19:11-21) Area râ, ua navai noa te mau parau a Ioane ia taa ia tatou e, eita e noaa i te mau nunaa te re. Noa ˈtu e “hoê â o ratou aau [manaˈo],” ratou e te O.N.U., eita te “Fatu” rahi “o te mau fatu atoa” e “te Arii” rahi “o te mau arii atoa” e vi ia ratou eita atoa ïa “to ˈna atoa ra paeau, e feia parauhia ïa, e te maitihia, e te haapao mau,” e i rotopu ia ratou te vai noa ra ta ˈna mau pǐpǐ faatavaihia e ora noa ra i nia i te fenua nei. E upootia atoa mai ratou na roto i te tapea-maite-raa to ratou haapao maitai ei pahonoraa i te mau pariraa faufau a Satani.—Roma 8:37-39; Apokalupo 12:10, 11.

Te faaanoraahia te vahine faaturi

15. Eaha ta te melahi e parau ra no nia i te vahine faaturi e no nia i te huru e te haerea o na tara hoê ahuru e te puaa taehae i nia ia ˈna?

15 E ere ïa te mau tavini anaˈe o te Atua tei ririhia e na tara hoê ahuru. Te huti faahou maira te melahi i te ara-maite-raa o Ioane i nia i te vahine faaturi. “Ua parau maira oia ia ˈu, O te mau pape ta oe i hiˈo ra e parahihia e taua faaturi ra, e mau nunaa ïa, e mau pupu rarahi taata ïa, e mau fenua ïa, e mau reo ěê ïa. E na tara hoê ahuru ta oe i hiˈo ra, e te puaa ra, e faufau ïa i taua faaturi ra, e e pau oia ia ratou i te haru, e e veve roa [e e vai tahaa roa], e e amu i to ˈna tino, e e tutui ia ˈna i te auahi.”—Apokalupo 17:15, 16.

16. No te aha eita ïa Babulonia Rahi e nehenehe e tiaturi i nia i te tauturu e te paruru o ta ˈna mau pape ia fariu tia anaˈe te mau faatereraa politita i nia ia ˈna?

16 Mai ia Babulonia i tahito ra e tiaturi ra i nia i te pape o Eupharate no te parururaa mai ia ˈna, oia atoa ïa i to tatou nei tau, te tiaturi ra o Babulonia Rahi i nia i to ˈna mau melo e rave rahi, “e mau nunaa ïa, e e mau pupu rarahi taata ïa, e mau fenua ïa, e mau reo ěê ïa.” Ma te tano maitai, te huti ra te melahi i to tatou ara-maite-raa i nia i teie nei rahiraa taata na mua ˈˈe a faahiti ai i te hoê tupuraa maere mau: oia hoi to te mau faatereraa politita o te ao nei aro-uˈana-raa ˈtu ia Babulonia Rahi. Eaha ïa ta teie ‘mau nunaa, e mau pupu rarahi taata, e mau fenua, e mau reo ěê’ e rave? I teie nei â, te faaara ra te mau tavini o te Atua ia Babulonia Rahi e e pâpâmǎrô hoi te pape o Eupharate. (Apokalupo 16:12) E mǎrô roa ïa. Aita to teie nei mau pape e faufaa aˈe no te tauturu atu i teie vahine faaturi ruhiruhia i te taime hinaaro-rahi-hia e a ˈna.—Isaia 44:27; Ieremia 50:38; 51:36, 37.

17. (a) No te aha e ore roa te mau taoˈa rahi a Babulonia Rahi e nehenehe e paruru ia ˈna? (b) No te aha e ere roa to Babulonia Rahi hopea i te mea tura? (c) Taa ê atu i na tara hoê ahuru (te mau nunaa taitahi), o vai atoa te tahoê atu ia ratou ia haamou-uˈana-anaˈe-hia Babulonia Rahi?

17 Aore roa te taoˈa rahi o Babulonia Rahi e paruru noa ˈˈe ia ˈna. Na te reira paha e faaoioi i to ˈna haamouraa. Te faaite ra te orama e ia faaite anaˈe te puaa taehae e na tara hoê ahuru i to ratou riri i te vahine faaturi, e haru ratou i to ˈna mau ahu arii vahine e te taatoaraa o ta ˈna mau faaunauna auro ofai maitatai e te poe. E haru ratou i ta ˈna mau taoˈa e rave rahi. “[E e vai tahaa roa]” oia, ma te faaite tahaa roa e ma te haama hoi i to ˈna huru mau. Auê ïa faaanoraa rahi e! E hau atu i te reira, e ere ïa to ˈna hopea i te mea tura. E haamou te mau nunaa ia ˈna, “e e amu i to ˈna tino,” ma te faariroraa ia ˈna ei pueraa ivi ora ore. I te pae hopea, e “tutui” ratou “ia ˈna i te auahi.” E tutuihia o ˈna mai te taata i roohia i te maˈi pee e aita ïa e hunaraa maˈi e au ia faaturahia. E ere anaˈe te mau nunaa e faahohoˈahia ra e na tara hoê ahuru, o ratou te haamou i te vahine faaturi, e tahoê atoa mai râ “te puaa [taehae],” e faahohoˈa ra i te O.N.U. ia ratou i roto i teie haamouraa uˈana. E faatia te puaa ia haamouhia te haapaoraa hape. Te faaite nei râ te rahiraa o na 150 Hau melo no te O.N.U. i to ratou riri i te mau haapaoraa, e to te amuiraa faaroo kerisetiano atoa na roto i ta ratou mau reo maitiraa.

18. (a) Eaha te mea e faaite ra e e nehenehe te mau nunaa e fariu tia ˈtu i nia i te haapaoraa babulonia? (b) Eaha te tumu rahi no reira te mau nunaa e aro uˈana ˈi i te vahine faaturi rahi?

18 Eaha te mea e faaite ra e e rave ino mau te mau nunaa i ta ratou vahine faaturi tahito? Te faaite ra te aamu o to tatou nei tau e e nehenehe ratou e fariu tia ˈtu i nia i te haapaoraa babulonia. Te Hau, tei haamana i to ˈna riri ia ˈna, ua faaiti roa ïa i te mana o te haapaoraa i roto i to ratou mau fenua mai te fenua Rusia e te fenua Tinito. I roto i te mau fenua porotetani no Europa, te mau taata anaanatae ore o te feaa te manaˈo no nia i te haapaoraa, ua faarue ïa ratou i te mau fare pure, no reira ua fatata roa te haapaoraa i te pohe. E no te hau emepera rahi katolika, ua amahamaha ïa i te orureraa hau e te aimǎrôraa e noa ˈtu to ˈna mau tere aita te pâpa i nehenehe i te tamǎrû i te reira. Eiaha râ ia moehia ia tatou e te aroraa uˈana hopea e faataehia ˈtu i nia ia Babulonia Rahi o te faaiteraa ïa o te haavaraa, e ore e au ia faaorehia, ta te Atua i faaoti i nia i te vahine faaturi rahi.

Te faatupu ra ratou i te manaˈo o te Atua

19. (a) Mea nafea te faaauraahia te haavaraa a Iehova i nia i te vahine faaturi rahi e ta ˈna i faatae atu i nia ia Ierusalema apotata i te matahiti 607 hou to tatou nei tau? (b) Te faahohoˈa ra te huru o Ierusalema i to ˈna vai-ano-noa-raa e aita e taata faahou i muri aˈe i te matahiti 607 hou to tatou nei tau i te aha i to tatou nei mahana?

19 Nafea Iehova ia faatupu i teie haavaraa? E nehenehe e faahohoˈahia te reira na roto i te hiˈopoaraa i ta ˈna huru raveraa no te faautua i to ˈna nunaa taiva i Tahito ra, e ua parau oia no nia i taua nunaa ra e: “Tei te mau peropheta i Ierusalema, te ite nei au i te mea riaria ra; i te raveraa i te faaturi, e te haerea ma te haavare; ua faaetaeta ratou i te rima o te feia parau ino, e aita ˈtura te taata e fariu mai i to ˈna ra ino; ua riro anaˈe ratou atoa mai ia Sodoma ia ˈu, e to reira atoa ra mau taata mai ia Gomora.” (Ieremia 23:14) I te matahiti 607 hou to tatou nei tau, ua faaohipa Iehova ia Nebukanesa no te ‘rave e tatara i te ahu’ o teie oire e faaturi ra i te pae varua, e no te ‘rave hoi i ta ˈna i ohipa ra, a vaiiho tahaa noa ˈtu ai ia ˈna ma ta ahu ore.’ (Ezekiela 23:4, 26, 29) Te faahohoˈa ra Ierusalema no taua tau ra i te amuiraa faaroo kerisetiano no teie nei mahana, e mai ta Ioane i ite orama aˈena, e faatae Iehova i te hoê â huru utua i nia i te amuiraa faaroo kerisetiano, e i nia i te mau haapaoraa hape atoa. Ua vai ano noa o Ierusalema e aita e taata faahou i reira i muri aˈe i te matahiti 607 hou to tatou nei tau; e ite te amuiraa faaroo kerisetiano i te hoê â huru tupuraa ia rave-anaˈe-hia ta ˈna mau taoˈa e rave rahi e ia faaite-tahaa-anaˈe-hia to ˈna huru mau ma te haama rahi hoi. E no te toea o Babulonia Rahi, e ere atoa ïa to ˈna hopea i te mea maitai.

20. (a) Mea nafea Ioane i te faataaraa e e faaohipa faahou â Iehova i te mau faatere taata nei no te faatupu i ta ˈna haavaraa? (b) Eaha te “manaˈo o te Atua”? (c) Mea nafea te mau nunaa i te faatupu i ‘to ratou manaˈo hoê roa,’ no vai râ te manaˈo e faatupu-mau-hia?

20 E faaohipa faahou â Iehova i te mau raatira taata nei no te faatupu i ta ˈna haavaraa. “Ua tuu hoi te Atua i te manaˈo i roto i to ratou aau ia rave ratou i to ˈna hinaaro, e ia au ratou, e ia horoa i to ratou mana arii i te puaa ra, e ia hope te parau a te Atua i te tupu.” (Apokalupo 17:17) Eaha te “manaˈo” o te Atua? Ia tahoê ïa te feia e haamou ia Babulonia Rahi no te haamou roa ia ˈna. Parau mau, i to ratou aroraa ˈtu ia ˈna, teie ïa ta ratou opuaraa, te faatupuraa i to ratou ‘manaˈo hoê roa.’ Te manaˈo ra ratou e te turu ra ratou i te mau faufaa o te nunaa i to ratou fariu-tia-raa ˈtu i nia i te vahine faaturi rahi. Peneiaˈe ratou i te manaˈo e ua riro te haapaoraa e vai ra i roto i to ratou fenua e ohipa atâata mau no to ratou tiaraa mana faatere. Teie râ, na Iehova e aratai ra i teie mau tupuraa; o to ˈna ïa manaˈo, o ta ratou ïa e faatupu na roto i te haamouraa ˈtu i to ˈna enemi tahito ra e te faaturi, hoê anaˈe iho tairiraa.—Hiˈo Ieremia 7:8-11, 34.

21. I te mea e faaohipahia te puaa taehae uteute no te haamou ia Babulonia Rahi, eaha paha ta te mau nunaa e rave no te tururaa ˈtu i te mau Hau amui?

21 Oia mau, e faaohipa te mau nunaa i te puaa taehae uteute, oia hoi te O.N.U. no te haamou ia Babulonia Rahi. E ere no ratou taua manaˈo ra, no te mea e tuu Iehova i roto i to ratou aau “te manaˈo . . . ia rave ratou i to ˈna hinaaro, e ia au ratou, e ia horoa i to ratou mana arii i te puaa ra.” I te taime faataahia, e au ra e, e ite te mau nunaa i te faufaaraa ia faaitoitohia te mau Hau amui. E horoa ratou i te mau niho ra te huru i taua faanahonahoraa ra na roto i te horoaraa ˈtu i te mana e te puai e vai ra ia ratou ra ia nehenehe oia e fariu tia ˈtu i nia i te haapaoraa hape e ia aro e ia upootia mai oia i nia ia ˈna “e ia hope te parau a te Atua i te tupu.” Mea na reira ïa, te vahine faaturi ruhiruhia e mou roa ˈi. Auê ïa tatou i te oaoa e i te mea ua moe oia!

22. (a) Eaha ta te huru faaotiraa a te melahi i roto i te Apokalupo 17:18 e haapapu maira? (b) Eaha ta te mau Ite no Iehova e rave i teie nei, no te mea ua maramarama mai hoi te parau aro?

22 No te haapapu mau e e faatupu-mau-hia te haavaraa a Iehova i nia i te mana faatere o te haapaoraa hape o te ao nei, te faaoti ra te melahi i ta ˈna faaiteraa parau i te na ôraa e: “E te vahine ta oe i hiˈo ra, o taua oire rahi ra ïa, o tei hau i te mana i nia iho i te hui arii o te ao nei ra.” (Apokalupo 17:18) Mai te Hau emepera babulonia no te tau o Belesazara, ‘ua faitohia’ o Babulonia Rahi ‘i te faito, e aita i tia.’ (Daniela 5:27) E haamouraa oioi ïa e te taatoa to ˈna. E, i teie nei, eaha ïa ta te mau Ite no Iehova e rave ra i te mea ua maramarama ratou i te auraa o te parau aro no nia i te vahine faaturi rahi e te puaa taehae uteute? Ma te itoito, te poro ra ratou i te mahana haavaraa a Iehova e te pahono ra ratou “ma te parau mǎrû maitai” i te mau uiraa o te feia e imi ra ma te aau tae mau i te parau mau. (Kolosa 4:5, 6; Apokalupo 17:3, 7) Mai ta te pene i mua nei e faaite atu, e tia i te mau taata atoa e hinaaro ra e ora mai ia haamou-anaˈe-hia te vahine faaturi rahi ia ohipa, e ia haavitiviti i te ohipa!

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 252]

Te anairaa o na puai toohitu o te ao nei

AIPHITI

ASURA

BABULONIA

MEDAI E PERESIA

HELENI

ROMA

BERETANE E MARITE

[Hohoˈa i te api 254]

‘O oia iho te toovau o te arii’

[Hohoˈa i te api 255]

Ma te huriraa i to ratou tua i nia i te Arenio, ‘te horoa ra ratou i to ratou puai e to ratou mana i te puaa taehae’

[Hohoˈa i te api 257]

Te amuiraa faaroo kerisetiano, te tuhaa rahi o Babulonia Rahi, hoê â ïa to ˈna hopea e to Ierusalema i tahito ra: e vai ano roa ïa oia