Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te haavaraa o te vahine faaturi faufau

Te haavaraa o te vahine faaturi faufau

Pene 33

Te haavaraa o te vahine faaturi faufau

Orama 11—Apokalupo 17:1-18

Tumu parau: Te parahi ra o Babulonia Rahi i nia i te hoê puaa taehae uteute, e i te pae hopea e fariu tia mai o ˈna no te haamou roa ia Babulonia Rahi

Tau no te tupuraa: Mai te matahiti 1919 e tae atu i te ati rahi

1. Eaha ta te hoê o na melahi toohitu ra e faaite ra i teie nei ia Ioane?

 E TIA ia ninii-paatoa-hia te riri parau-tia o Iehova, oia hoi na auˈa toohitu o te riri o te Atua! I to te ono o te melahi niniiraa i ta ˈna auˈa i nia i te tuhaa fenua o Babulonia i tahito ra, te faahohoˈa maitai maira te reira i te mauiui i faataehia ˈtu i nia ia Babulonia Rahi a tere oioi noa ˈi te mau ohipa e tae roa ˈtu i te tamaˈi hopea o Aramagedo. (Apokalupo 16:1, 12, 16) Peneiaˈe o taua melahi noa ra teie e faaite ra i teie nei no te aha e mea nafea Iehova i te faatupuraa ˈtu i ta ˈna mau haavaraa parau-tia. Ua hitimahuta roa o Ioane i te mea o ta ˈna i faaroo e o ta ˈna i ite i muri iho: “Ua haere maira te hoê o taua na melahi toohitu i mau i na auˈa e hitu ra, ua paraparau maira ia ˈu, na ô maira, A haere mai na i ǒ nei; e faaite au ia oe i te utua a te vahine faaturi rahi, o tei parahi i nia iho i te pape e rave rahi; o tei faaturihia e te hui arii o te ao nei; e o tei taero to te ao nei i te uaina ra o ta ˈna ra faaturi.”—Apokalupo 17:1, 2.

2. Eaha te mea e haapapu ra e “te vahine faaturi rahi” (a) e ere ïa o Roma i tahito ra? (b) e ere te tapihooraa taoˈa rahi? (c) e tuhaa taa ê oia no te haapaoraa?

2 “Te vahine faaturi rahi”! Eaha ïa te tumu o teie huru tuuraa parau au ore mau? O vai ïa oia? Ua faaau vetahi pae i teie vahine faaturi taipe ia Roma i tahito ra. Teie râ, e puai politita hoi o Roma. Area râ, te rave ra teie vahine faaturi i te poreneia e te mau arii o te fenua nei, e peneiaˈe to Roma atoa ïa. E hau atu â, te parauhia ra e i muri aˈe i to ˈna haamouraa, e oto “te mau arii o te ao nei” ia ˈna. E ere ïa oia i te hoê puai politita. (Apokalupo 18:9, 10) E no te mea e oto atoa te feia hoo o te ao nei ia ˈna, aita atoa ïa o ˈna e faahohoˈa ra i te hooraa taoˈa rahi. (Apokalupo 18:15, 16) Te taio nei râ tatou e ‘ua vare te mau fenua atoa i ta oe na peu tahutahu.’ (Apokalupo 18:23) Na te reira e haapapu maitai maira e teie vahine faaturi rahi o te hoê ïa tuhaa taa ê o te haapaoraa o te ao nei.

3. (a) No te aha te faahohoˈa ra te vahine faaturi rahi hau atu i te Ekalesia katolika no Roma e tae noa ˈtu i te amuiraa faaroo kerisetiano? (b) Eaha te mau haapiiraa babulonia e vai ra i roto i te rahiraa o te mau haapaoraa no te pae hitia o te râ e i roto atoa i te mau Ekalesia o te amuiraa faaroo kerisetiano? (c) Eaha ta te karetina ra o Newman i faˈi no nia i te tumu o te mau haapiiraa, te mau oroa e te mau peu e rave rahi a te amuiraa faaroo kerisetiano? (Hiˈo i te nota.)

3 Teihea râ tuhaa o te haapaoraa? O te Ekalesia katolika no Roma anei, mai ta te tahi pae i manaˈo? E aore ra o te amuiraa faaroo kerisetiano taatoa anei? E ere roa ˈtu ïa, e tuhaa rahi roa ˈtu â teie, no te mea ua vare te mau nunaa atoa ia ˈna. I te mea mau, e mana faatere ïa oia no te haapaoraa hape o te ao taatoa nei. No roto mai oia i te mau parau aro no Babulonia, mai te ite-maitai-hia ra i te mea e te vai ra i roto i te mau haapaoraa taa ê o te fenua nei, te mau haapiiraa e te mau peu babulonia. Ei hiˈoraa, te itehia ra te mau haapiiraa mai te pohe-ore-raa te nephe taata nei, te mau haamauiuiraa o te po auahi e te Toru Tahi i roto i te rahiraa o te mau haapaoraa no te pae hitia o te râ e tae roa ˈtu i roto i te mau Ekalesia o te amuiraa faaroo kerisetiano. Ua haamata te haapaoraa hape ua hau atu i te 4 000 matahiti i teie nei i roto i te oire tahito o Babulonia, e ua parare oia e i teie nei mahana o te hoê ïa mea mehameha mau o tei topahia te iˈoa ra o Babulonia Rahi *, ma te tano maitai. No te aha ra oia i faataahia ˈi na roto i teie tuuraa parau faufau mau: oia hoi “te vahine faaturi rahi”?

4. (a) Mea nafea te nunaa Iseraela i te raveraa i te poreneia? (b) Ma te papu maitai, mea nafea atoa Babulonia Rahi i te raveraa i te poreneia?

4 Ua naeahia ia Babulonia (aore ra Babela oia te auraa “arepurepu”) to ˈna tiaraa teitei roa ˈˈe i te tau o Nebukanesa. E Hau politita faaroo atoa e ua hau atu i te tausani fare pure e te mau fare pure iti, e e mana rahi ïa to te upoo faatere haapaoraa. I te mea e ua mou Babulonia ei Puai faatere o te ao nei e mea maoro i teie nei, te vai noa nei â o Babulonia Rahi, oia hoi te mana faatere o te haapaoraa, e mai to ˈna ra hohoˈa tahito, te tutava noa ra oia no te mana e no te ohipa mai i nia iho i te mau ohipa politita. Te farii ra anei te Atua ia faaô te haapaoraa ia ˈna i roto i te politita? I roto i te mau Papai hebera, te parauhia ra e te faaturi ra o Iseraela i to ˈna amuiraa ˈtu i roto i te haamoriraa hape e aita oia i tiaturi ia Iehova, faatupu ihora oia i te mau parau faaau e te mau nunaa. (Ieremia 3:6, 8, 9; Ezekiela 16:28-30) Te rave atoa ra o Babulonia Rahi i te poreneia. Te rave ra oia i te mau mea atoa o ta ˈna e manaˈo ra e mea tano no te mana e no te haavî i nia iho i te mau arii o te fenua nei.—Timoteo 1, 4:1.

5. (a) Eaha te mau ohipa faahiahia ta te mau raatiraa faaroo e au rahi nei? (b) No te aha ïa te hinaaro ia haafaahiahia ratou e to teie nei ao i taa ê ai i te mau parau a Iesu Mesia?

5 I to tatou nei mau mahana, te ite-pinepine-hia ra te mau raatira o te haapaoraa i te polititaraa ia noaa ia ratou te mau toroa politita teitei; i roto vetahi mau fenua, e tuhaa ta ratou i roto i te faatereraa e e parahiraa faatere hau atoa to ratou. I te matahiti 1988, ua horo atoa e piti na orometua porotetani tuiroo no te haru mai i te parahiraa peretiteni no te fenua Etats-Unis. Mea au roa na te mau raatira no Babulonia Rahi ia haafaahiahiahia ratou, e mea pinepine i te itehia to ratou mau hohoˈa i pihai iho i te mau taata politita rahi i roto i te mau vea. Te mea taa ê râ, aita roa ˈtu Iesu i faaô ia ˈna i roto i te ohipa politita e ua faˈi oia no nia i ta ˈna mau pǐpǐ e: “E ere ratou i to teie nei ao, mai ia ˈu nei hoi e ere i to teie nei ao.”—Ioane 6:15; 17:16; Mataio 4:8-10; hiˈo Iakobo 4:4.

Ta ˈna mau ohipa faaturi i teie nei mahana

6, 7. (a) Mea nafea te pǔpǔ nazi a Hitler i te haruraa i te faatereraa? (b) Mea nafea te faaauraa parau i rotopu i te Vaticana e o Helemani nazi i tauturu ia Hitler ia noaa ia ˈna te faatereraa o te ao nei?

6 No te mea ua faaô te vahine faaturi rahi ia ˈna i roto i te mau ohipa politita, ua afai mai ïa te reira i te mauiui rahi no te huitaata nei. A hiˈopoa na i te mau tupuraa a noaa ˈi ia Hitler te faatereraa i Helemani—te mau tupuraa peapea mau o ta vetahi pae e hinaaro ra i te tumâ i roto i te mau buka o te aamu. I te avaˈe me 1924, e 32 anaˈe ïa parahiraa to te pǔpǔ nazi i te Reichstag no Helemani. I te avaˈe me 1928, ua toe noa mai 12 parahiraa. E i te matahiti 1930, ua roohia te ao nei i te ati rahi i te pae faanavairaa faufaa. I muri aˈe i te reira, maitai-roa-hia maira te pǔpǔ nazi ma te maere mau; i roto i te maitiraa i Helemani i te avaˈe tiurai 1932 ua noaa ia ratou e 230 parahiraa i nia i te 608 parahiraa. I muri noa mai, ua tauturu te faatere hau rahi tahito o Franz von Papen ia Hitler, e e chambellan [tavini] oia na te pâpa. Ia au i te feia tuatapapa i te aamu, te opua ra o von Papen ia haamau-faahou-hia te Hau emepera roma Moˈa. I te mea e aita oia i manuïa i roto i to ˈna tiaraa poto roa ei faatere hau rahi, ua tiaturi oia e e riro mai o ˈna ei taata puai na roto i te arai o te mau nazi. I te avaˈe tenuare 1933, na roto i to ˈna arai, turu atura te feia no te mau fare hamaniraa taoˈa ia Hitler. Na roto i te tahi mau ravea huna, faariro maira oia ia Hitler ei faatere hau rahi i te 30 no tenuare 1933. E ua nominohia o ˈna ei faatere hau rahi mono. Ua faaohipa Hitler ia von Papen ia turu mai te mau pǔpǔ katolika no Helemani ia ˈna. Aita i naeahia e piti avaˈe i muri aˈe i to Hitler haruraa i te faatereraa, faaore atura oia i te Apoora rahi, e hapono aˈera oia i te mau tausani raatira politita patoi i roto i te mau aua haamauiuiraa e ua haamata ihora i te hamani ino i te mau ati Iuda.

7 I te 20 no tiurai 1933, ua faaite te Vaticana i to ˈna anaanatae rahi i te haereraa i te rahi te pǔpǔ nazi i to te karetina o Pacelli (tei riro mai i muri iho ei pâpa Pie XII) tarimaraa i Roma te parau faaau i rotopu ia Vaticana e o Helemani nazi. O von Papen tei tarima i taua parau ra na nia i te iˈoa o Hitler, e ua horoa o Pacelli i te hoê tapao a te pâpa no te faahanahanaraa ia ˈna, oia hoi te Satauro Rahi no te Pǔpǔ a Pie. * I roto i ta ˈna ra buka (Satan in Top Hat), te faaite ra o Tibor Koeves i teie ohipa, ma te parauraa e: “E upootiaraa faufaa rahi mau te parau faaau na Hitler. Ua horoa te reira i te tauturu morare matamua no ô mai i te fenua ěê, e no ô mai i te pu hanahana roa ˈˈe e vai ra.” Te faahepo ra te parau faaau i te Vaticana ia ore e turu faahou i te pǔpǔ ropu no Helemani (e pǔpǔ katolika ïa), ma te haamanaraa i te “Hau e ore e faatia i te mau pǔpǔ politita patoi” e faaterehia ra e hoê anaˈe iho pǔpǔ, te pǔpǔ a Hitler. * E hau atu â i te reira, te faaite ra te irava 14 o te parau faaau e: “Te nominoraa i te mau arii epikopo, te mau epikopo e te tahi atu â e haamanahia te reira ia farii anaˈe te tia o te Reich i te reira, no te haapapuraa e eita anei teie mau nominoraa e haafifi i te taatoraa o te ohipa politita.” I te hopea o te matahiti 1933 (o tei faarirohia ei “Matahiti moˈa” e Pie XI), e mea faufaa roa ïa no Hitler te turu a te Vaticana ia noaa ia ˈna te faatereraa o te ao nei.

8, 9. (a) Eaha ïa te huru o te Vaticana e tae noa ˈtu te Ekalesia katolika e to ˈna upoo faatere haapaoraa i mua i te faatereraa nazi haavî? (b) Eaha te faˈiraa parau ta te mau Epikopo Helemani i rave i te haamataraa mai te Piti o te Tamaˈi rahi o te ao nei? (c) Eaha te ohipa i tupu na roto i teie mau taairaa e vai ra i rotopu i te politita e te haapaoraa?

8 Noa ˈtu e ua patoi te tahi pǔpǔ iti perepitero e te mau paretenia i te mau ohipa riaria mau ta Hitler i rave—e ua haamauiuihia ratou no te reira—area râ ua turu te Vaticana e tae noa ˈtu i te Ekalesia katolika e to ˈna nuu o te mau ekalesiatiko, ma te itoito aore ra ma te huna i te faatereraa haavî nazi o ta ratou i manaˈo e e riro mai ei paruru no te tapea i te communisme eiaha ia parare i te ao nei. Ma te parahi hau noa i Vaticana, ua vaiiho noa o Pie XII ia haamouhia te mau ati Iuda e ia hamani-ino-hia ma te uˈana te mau Ite no Iehova e te tahi atu â mau taata, ma te faahapa ore i te reira. E ere anei i te mea haama mau, i to te pâpa Ioane Paulo II ratereraa i Helemani i te avaˈe me 1987, ua nehenehe o ˈna i te faahanahana i te hoê anaˈe iho perepitero tei patoi atu, ma te aau tae mau, i te faatereraa nazi? Eaha ïa ta te mau tausani ekalesiatiko helemani i rave i raro aˈe i te haavîraa riaria a Hitler? Na te hoê rata mana i neneihia e te mau epikopo katolika roma i te avaˈe setepa 1939, i te haamataraa te Piti o te Tamaˈi rahi o te ao nei e haamaramarama i te reira. Teie ta ˈna e parau ra: “I taua hora faufaa rahi, te faaitoito nei matou i to matou mau faehau katolika ia amo i ta ratou hopoia ma te auraroraa i te Führer e ia ineine ratou i te faatusia i to ratou iho ora. Te taparu nei matou i te Haapao maitai ia tahoê mai i ta matou nei mau pure tuutuu ore ia aratai te Porovida atuahia i teie tamaˈi i te manuïaraa haamaitaihia.”

9 Ua riro te ohipa i ravehia e te mau vea a te Ekalesia katolika ei hiˈoraa papu no ta ˈna mau ohipa faaturi ta te haapaoraa i rave i te roaraa e 4 000 matahiti i mairi e hau atu, ma te faahinaaroraa i te mana politita ia noaa ia ˈna te puai e te tahi atu â mau maitai. Ua faatupu teie mau auraa i rotopu i te politita e te haapaoraa i te tamaˈi, te mau hamani-ino-raa e te mauiui o te huitaata nei, ma te rahi. E nehenehe te mau taata ia oaoa i te iteraa e ua fatata roa Iehova i te faatae i ta ˈna haavaraa i nia i teie vahine faaturi rahi. Ia fatata ïa te reira i te tupu e tia ˈi!

Tei parahi i nia iho i te pape e rave rahi

10. Eaha te mau “pape e rave rahi” o ta Babulonia Rahi e tiaturi ra no te parururaa ˈtu ia ˈna, eaha râ te tupu mai?

10 Te parahi ra te oire tahito ra o Babulonia i nia i te mau pape e rave rahi—te anavai pape rahi o Eupharate e e rave rahi mau faataheraa pape. Na te reira i paruru ia ˈna e na roto i taua ravea ra ua onahia o ˈna i te hooraa ˈtu e te hooraa mai, e ua pâpâmǎrô roa oia i te hoê anaˈe iho po. (Ieremia 50:38; 51:9, 12, 13) Te tiaturi atoa ra o Babulonia Rahi i nia i te “pape e rave rahi” no te parururaa ˈtu ia ˈna e ia onahia o ˈna. Teie mau pape taipe e “mau nunaa ïa, e mau pupu rarahi taata ïa, e mau fenua ïa, e mau reo ěê ïa,” oia hoi te mau miria taata o ta ˈna i haavî e o tei turu atu ia ˈna i te pae materia. Area râ te pâpâmǎrô atoa ra taua mau pape ra; aita ïa ratou e turu faahou ra ia ˈna.—Apokalupo 17:15; hiˈo Salamo 18:4; Isaia 8:7.

11. (a) Mea nafea Babulonia i tahito i ‘te faataeroraa ˈtu i te fenua atoa ra’? (b) Mea nafea Babulonia Rahi i ‘te faataeroraa ˈtu i te fenua atoa ra’?

11 Taa ê atu i te reira te faaitehia maira o Babulonia i tahito ra mai te hoê ‘auˈa auro i te rima o Iehova, ei faataeroraa ˈtu i te fenua atoa ra.’ (Ieremia 51:7) Ua faahepo Babulonia i te mau nunaa tapiri ia inu ratou i te mau faaiteraa o te riri o Iehova a haru ai to ˈna nuu ia ratou, e a riro ai ratou ei taata paruparu mai te taata taero ra te huru. I te na reiraraa, ua riro oia ei mauhaa i roto i te rima o Iehova. Oia atoa no Babulonia Rahi, ua noaa ia ˈna te tahi mau re e ua riro mai oia ei mana faatere no te ao taatoa nei. E ere râ o ˈna i te mauhaa na te Atua. Ua tavini râ o ˈna i “te hui arii o te ao nei” e ua rave oia i te poreneia i te pae faaroo e o ratou. Ua faaoaoa râ o ˈna i teie mau arii na roto i ta ˈna mau haapiiraa haavare e ta ˈna mau peu haavî ia vai paruparu noa te rahiraa o te mau taata, “to te ao nei,” mai te mau taata taero ava te huru, no reira ˈtura ratou e auraro ai i to ratou mau raatira mai te tîtî ra te huru.

12. (a) Mea nafea te hoê tuhaa o Babulonia Rahi i te fenua Tapone i te amoraa i te hara faataheraa toto e rave rahi i te Piti o te Tamaˈi rahi o te ao nei? (b) Na te aha i faatupu i te pâpâmǎroraa te mau “pape” e turu ra ia Babulonia Rahi i te fenua Tapone, e eaha ïa te mau faahopearaa?

12 Ua riro te fenua Tapone haapaoraa Shinto ei hiˈoraa tuiroo. No te faehau tapone o tei haapiihia, e hanahana rahi roa ïa, te horoaraa ˈtu i to ˈna ora no te emepera—te atua teitei roa ˈˈe o te haapaoraa Shinto. I roto i te Piti o te Tamaˈi rahi o te ao nei, ua fatata e 1 500 000 faehau tapone tei pohe i roto i te mau aroraa; fatata no te taatoaraa, e mea haama roa ia faaea te hoê faehau i te tamaˈi e ia horoa ˈtu i ta ˈna mauhaa tamaˈi. I muri aˈe râ i te pau o te fenua Tapone, ua faahepohia te emepera tapone ra o Hirohito ia faarue i ta ˈna mau tiaraa ei atua. Hope atura te reira na roto i te pâpâmǎrôraa te mau “pape” e turu ra i te tuhaa o te haapaoraa Shinto o Babulonia Rahi, te mea ati mau râ, i muri aˈe ïa i to te haapaoraa Shinto fariiraa i teie faataheraa toto rahi a te tamaˈi i Patitifa. I te mea e ua erehia te haapaoraa Shinto i to ˈna mana, ua hau atu i te 120 000 Tapone, te rahiraa i te matamua no roto mai ratou i te haapaoraa Shinto aore ra a Bouddha, i teie mau matahiti hopea nei ua riro mai ïa ratou e mau tavini no Iehova te Fatu Mana hope ra, i muri aˈe i to ratou pǔpǔraa ˈtu ia ratou no te Atua e i to ratou bapetizoraahia.

Te parahi ra te vahine faaturi i nia i te hoê puaa

13. Eaha te orama taa ê mau o ta Ioane e ite ra i teie nei i to te melahi hopoiraa ia ˈna ma te mana o te varua i roto i te hoê medebara?

13 Eaha ïa ta te parau tohu e faaite maira no nia i te vahine faaturi rahi e to ˈna hopea? Te faataa maira Ioane i te tahi atu â orama taa ê mau: “Ua aratai atura oia [te melahi] i tau varua i te medebara ra: ite atura vau i te hoê vahine i te parahiraa i nia iho i te hoê puaa uteute ra, ua ati roa i te iˈoa faaino, e hitu o ˈna omii, auahuru hoi tara.”—Apokalupo 17:3.

14. No te aha e mea tano ia afaihia Ioane i roto i te hoê medebara?

14 No te aha Ioane i afaihia ˈi i roto i te medebara? Ua faaauhia te hoê faautuaraa i mutaa ihora i nia ia Babulonia i tahito ra mai te hoê faˈiraa parau “no te medebara i te miti ra.” (Isaia 21:1, 9) E faaararaa tano maitai te reira no te faaiteraa ˈtu e noa ˈtu te mau pape e paruru ra ia ˈna e riro mai te oire ei vahi ano aore roa e ora faahou i reira. E mea tano atoa ïa ia afai-orama-hia Ioane i te medebara no te iteraa ˈtu i to Babulonia Rahi hopea. E vai ano noa oia ma te pau rahi. (Apokalupo 18:19, 22, 23) Ua maere roa râ Ioane i te mea o ta ˈna e ite ra. Aita te vahine faaturi rahi e faaea ra o ˈna anaˈe iho! Te parahi ra oia i nia i te hoê puaa taehae riaria mau!

15. Eaha te taa-ê-raa e vai ra i rotopu i te puaa taehae o te Apokalupo 13:1 e to te Apokalupo 17:3?

15 E hitu omii e e auahuru tara to teie puaa taehae. Hoê â anei teie puaa e te puaa o ta Ioane i ite aˈena e e hitu atoa o ˈna omii e auahuru tara to ˈna? (Apokalupo 13:1) Aita, te vai ra te tahi mau taa-ê-raa i rotopu i teie nau puaa. E mea uteute teie puaa e aita e parauhia ra e e mau korona ta ˈna mai to te puaa matamua. E aita e vai ra te mau iˈoa faaino anaˈe i nia iho i to ˈna mau afii; area râ, “ua ati roa i te iˈoa faaino.” Te vai mau nei râ te hoê taairaa i rotopu i teie puaa apî e to mutaa ihora; oia mau, ua au maite te tahi i te tahi, eita ïa e nehenehe e parauhia e mea tupu noa mai ma te opua-ore-hia.

16. Eaha ïa te puaa taehae uteute e eaha tei parauhia no nia i ta ˈna opuaraa?

16 Eaha ïa taua puaa taehae uteute apî? O te hohoˈa ïa o te puaa taehae, tei opuahia e te puaa taehae beretane e marite, oia hoi te puaa e piti o ˈna tara mai to te arenio ra te huru. I te otiraa teie hohoˈa o te puaa taehae, ua faatiahia te puaa e piti o ˈna tara ia horoa i te aho no ˈna. (Apokalupo 13:14, 15) I teie nei, te ite ra Ioane i teie hohoˈa ora e huti ra i te aho. Te faahohoˈa ra te reira i te Taiete o te mau Nunaa o ta te puaa e piti o ˈna tara i hamani i te matahiti 1920. Ua faariro o M. Wilson, peretiteni no te fenua Etats-Unis, i te Taiete o te mau Nunaa “ei vahi oreroraa parau no te horoa i te parau-tia na te taatoaraa o te mau taata e no te faaore roa i te haamǎtaˈuraa o te tamaˈi.” I to ˈna ite-faahou-raahia mai i muri aˈe i te Piti o te Tamaˈi rahi o te ao nei, na roto i te Faanahonahoraa o te mau Hau amui, ia au i ta ˈna parau faaau, teie ïa ta ˈna opuaraa, “haamau i te hau e te ino ore i roto i te mau nunaa atoa.”

17. (a) Mea nafea teie puaa taehae uteute taipe i ati roa ˈi i te iˈoa faaino? (b) O vai tei parahi i nia iho i teie puaa taehae uteute? (c) Mea nafea te haapaoraa babulonia i te tahoêraa ˈtu, mai te haamataraa mai iho â, i te Taiete o te mau Nunaa e i muri iho i te faanahonahoraa tei mono atu ia ˈna?

17 Mea nafea teie puaa taehae taipe i ati roa ˈi i te mau iˈoa faaino? I te mea e ua faatia mai te mau taata i teie idolo o te mau nunaa atoa no te mono atu i te Basileia o te Atua—ia nehenehe oia e rave, ia au i te manaˈo o te Atua, i te ohipa o ta te Basileia o te Atua anaˈe iho e nehenehe e rave. (Daniela 2:44; Mataio 12:18, 21) Te mea maere mau ra i roto i teie orama a Ioane, te parahi ra Babulonia Rahi i nia i teie puaa taehae uteute. Ia au i te parau tohu, te haapaoraa babulonia, e te amuiraa faaroo kerisetiano iho â râ, ua tahoê atu ratou i te Taiete o te mau Nunaa e i muri iho i te faanahonahoraa tei mono atu ia ˈna. I te 18 no titema 1918, ua farii te faanahonahoraa o tei matauhia i te piihia i teie nei te Apooraa rahi o te mau Ekalesia o Kirito i Marite i teie faaotiraa e parau ra e: “E ere teie taiete i te hoê noa ravea politita; ua riro râ oia ei faaiteraa politita o te Basileia o te Atua i nia i te fenua nei. . . . E nehenehe te Ekalesia e horoa i te feruriraa no te opuaraa maitai, maoti te reira eita ïa te hoê noa ˈˈe Taiete o te mau Nunaa e vai noa ˈi. . . . Ua niuhia te Taiete o te mau Nunaa i roto i te Evanelia. Mai te Evanelia, teie ta ˈna opuaraa ‘ei hau to teie nei ao, e ia ite auhia mai te taata nei.’”

18. Mea nafea te upoo faatere haapaoraa o te amuiraa faaroo kerisetiano i te faaiteraa e te turu ra oia i te Taiete o te mau Nunaa?

18 I te 2 no tenuare 1919, teie te upoo parau i nia i te api matamua o te San Francisco Chronicle e: “Te faaitoito ra te pâpa ia fariihia te Taiete o te mau Nunaa a Wilson.” I te 16 no atopa 1919, ua afaihia ˈtu i mua i te Apooraa huimana marite te hoê aniraa tei tarimahia e 14 450 ekalesiatiko o te mau faaroo rahi no te onoonoraa ˈtu ‘ia haamanahia te faaauraa parau no te hau i Paris e opua ra ia haamauhia te hoê taiete o te mau nunaa.’ Aita te Apooraa huimana i haamana i te faaauraa parau, ua tamau noa râ te upoo faatere haapaoraa o te amuiraa faaroo kerisetiano i ta ˈna polititaraa no te tururaa ˈtu i te Taiete o te mau Nunaa. Mea nafea te reira i te avariraahia? Teie ta te hoê parau no Helevetia no te 15 no Novema 1920 e parau ra: “Ua faaitehia te haamataraa o te tairururaa matamua o te Taiete o te mau Nunaa i teie poipoi hora ahuru ma hoê i te pateraa te mau ôe o te mau fare pure atoa no Genève.”

19. Eaha te huru o te pǔpǔ a Ioane i te faraa mai te puaa taehae uteute?

19 Ua tahoê anei te pǔpǔ o Ioane, te pǔpǔ taata hoê roa, e farii ra ma te popou i te Basileia mesia e fatata maira, i ratou i te amuiraa faaroo kerisetiano no te faahanahanaraa i te puaa taehae uteute? Aita roa ˈtu! I te sabati 7 no setepa 1919, i te tairururaa o te mau tavini o Iehova i Cedar Point (Etats-Unis), ua faanahohia te oreroraa parau e: “Te hoê tiaturiraa no te huitaata e autâ ra.” Ia poipoi aˈe, te faatia ra te Star-Journal no Sandusky e, i mua fatata e 7 000 taata, “ua haapapu” o Joseph Rutherford, peretiteni o te Taiete Watch Tower, “e eita e ore te Taiete o te Nunaa i te roohia i te riri o te Fatu . . . no te mea, ua faarue te upoo faatere haapaoraa—katolika e porotetani—e faahua parau ra e e tia ratou no te Atua, i ta ˈna opuaraa e te turu ra ratou i te Taiete o te mau Nunaa, ma te faateniteniraa ia ˈna mai te faaiteraa politita o te Basileia o te Kirito i nia i te fenua nei.”

20. No te aha te upoo faatere haapaoraa i faaino ai i te Atua ia faateniteni anaˈe ratou i te Taiete o te mau Nunaa mai te “faaiteraa politita o te Basileia o te Atua i nia i te fenua nei”?

20 E tia hoi i te manuïa-ore-raa haama o te Taiete o te mau Nunaa ia haaferuri i te upoo faatere haapaoraa e, aita roa ˈtu ta teie mau faanahoraa hamanihia e te taata e tuhaa aˈe i roto i te Basileia o te Atua i te fenua nei. Auê ïa parau faaino rahi e, teie faˈiraa parau ta ratou! Te haapapuraa e e ere mai te reira e parau faaino ïa. E nehenehe ïa e manaˈohia e e tuhaa atoa ta te Atua i roto i teie faanahonahoraa o te riro ei manuïa-ore-raa rahi mau. Area ia Iehova e mea “tia roa ta ˈna ohipa ra.” No te haamau i te hau e no te faatupu i to ˈna hinaaro i nia i te fenua mai to te raˈi atoa ra, e faaohipa ïa o ˈna i te Basileia o te Mesia i nia i te raˈi eiaha râ te hoê taatiraa taata politita amahamaha noa e te rahiraa aita hoi ratou e tiaturi ra e te vai ra te Atua.—Deuteronomi 32:4; Mataio 6:10.

21. Eaha te mau tupuraa e haapapu ra e te turu ra e te haafaahiahia ra te vahine faaturi rahi i te Faanahonahoraa o te mau Hau amui, o tei mono atu i te Taiete o te mau Nunaa?

21 Eaha te tia i te parau no nia i te Faanahonahoraa o te mau Hau amui tei mono atu i te Taiete o te mau Nunaa? No fanau noa ˈtura oia, parahi ihora te vahine faaturi i nia i to ˈna tua, ma te tahoê maite ia ˈna e ma te tamataraa i te aratai i te ora i faataahia no ˈna. Ei hiˈoraa, i te avaˈe tiunu 1965, no te piti ahururaa o te oroa matahiti o te O.N.U., ua tairuru te mau tia no te Ekalesia katolika, no te Ekalesia orthodoxe hitia o te râ e tae noa ˈtu i te mau porotetani, te mau ati iuda, te mau inidia, te feia haamori ia Bouddha e te feia haamori ia Allah—te manaˈohia ra e tau piti miria taata ratou—i San Francisco no te haapapuraa ma te mana e te turu ra ratou i teie faanahonahoraa e no te haafaahiahia ia ˈna. I to ˈna tere i te pu o te O.N.U. i te avaˈe atopa 1965, ua faaau te pâpa Paulo VI i teie faanahonahoraa mai “te faanahonahoraa rahi roa ˈˈe o te mau nunaa” e ua na ô faahou â oia e: “Te fariu ra te mau nunaa i nia i te mau Hau amui mai te tiaturiraa hoê roa no te autaeaeraa e no te hau.” Te tahi atu pâpa ratere, o Ioane Paulo II, i te avaˈe atopa 1979, ua faˈi oia i mua i te O.N.U. e: “Te hinaaro nei au ia vai noa te Faanahonahoraa o te mau Hau amui ei vahi oreroraa parau hau roa ˈˈe i te teitei no te hau e no te parau-tia.” Te mea papu râ, aita roa ˈtu te pâpa i faahiti aˈe i roto i ta ˈna oreroraa parau i te parau no nia ia Iesu Mesia e no nia i te Basileia o te Atua. I to ˈna haereraa ˈtu i te mau Etats-Unis i te avaˈe setepa 1987, ia au i te New York Times, “ua paraparau maoro mau o Ioane Paulo II no nia i te ohipa rahi ta te mau Hau amui e rave ra no te turu atu . . . i te ‘auhoaraa apî i rotopu i te mau nunaa.’”

Te hoê iˈoa, e mea aro

22. (a) Eaha te huru o te puaa ta te vahine faaturi rahi i maiti no te paiuma ˈtu i nia iho? (b) Mea nafea Ioane i te faataaraa i te vahine faaturi taipe, Babulonia Rahi?

22 Eita Ioane e haamaoro roa i te iteraa ˈtu e ua maiti te vahine faaturi i te paiuma atu i nia i te hoê puaa atâata mau. Ua hutihia ra to ˈna ara-maite-raa na mua ˈˈe i nia ia Babulonia Rahi iho. Ua faaunaunahia o ˈna e te mau taoˈa moni rahi, auê râ o ˈna i te faufau rahi e! “Te ahu ra taua vahine ra i te ahu uraura e te uteute, e ua faaunaunahia i te auro, e te ofai maitatai ra, e te poe, e e auˈa auro tei tana rima ua î i te mea faufau, e te ino no ta ˈna ra faaturi: e e iˈoa tei papaihia i nia iho i to ˈna rae, E MEA ARO, O BABULONIA RAHI, O TE METUA VAHINE O TE MAU FAATURI, E NO TE MAU MEA FAUFAU O TE AO NEI. E ua ite au i taua vahine ra i te taeroraa i te toto o te feia moˈa ra, e te toto o te mau ite no Iesu i pohe ra.”—Apokalupo 17:4-6a.

23. Eaha te iˈoa taatoa o Babulonia Rahi, e eaha to ˈna auraa?

23 Mai te peu i matauhia i Roma i tahito ra, e itehia taua vahine faaturi ra i te iˈoa i papaihia i nia iho i to ˈna rae. * Ei iˈoa roa mau teie: “Babulonia Rahi, te metua vahine o te mau faaturi, e no te mau mea faufau o te ao nei.” E “parau aro” atoa teie, oia hoi, te hoê mea e ua hunahia to ˈna auraa. Ia tae râ i te tau ta te Atua i faataa, e tatarahia ïa te auraa o taua parau aro ra. I te mea mau, ua horoa te melahi e rave rahi mau haamaramararaa ia nehenehe te mau tavini o te Atua e vai ra i teie nei mahana e taa i te auraa taatoa o taua iˈoa parau manaˈonaˈo. Ua maramarama ia tatou e o Babulonia Rahi te taatoaraa ïa o te mau haapaoraa hape. O oia “te metua vahine o te mau faaturi,” no te mea pauroa te mau haapaoraa hape o te ao nei, e tae noa ˈtu i te mau Ekalesia e rave rahi o te amuiraa faaroo kerisetiano, ua riro ratou ei mau tamahine na ˈna ra te huru: mai ia ˈna atoa te huru, te faaturi atoa ra ratou i te pae varua. Ua riro atoa oia ei metua vahine “no te mau mea faufau” na roto i te faafanauraa mai i te mau mea veuveu mau, mai te haamoriraa idolo, te peu tahutahu, te peu hiˈohiˈo, te vairaa e te aehuehuraa o te mau fetia, te hiˈoraa i roto i te apu rima, te pǔpǔraa ˈtu i te taata ei tusia, te taiataraa moˈa, te inu-hua-raa i te ava no te faahanahanaraa i te mau atua hape e te tahi atu â mau peu faufau.

24. No te aha e mea tano ia faaitehia mai Babulonia Rahi i te ahuraa i te ahu “uraura e te uteute,” e “te auro, e te ofai maitatai ra, e te poe”?

24 Ua ahuhia Babulonia Rahi i “te ahu uraura e te uteute,” te mau peni e au i te arii e “ua faaunaunahia i te auro, e te ofai maitatai ra, e te poe.” Auê te reira i te mea tano e! A manaˈo noa na i te mau fare nehenehe mau, te mau tii e te mau hohoˈa penihia varavara roa, i te mau hohoˈa peni e haamorihia ra e te moni rahi hoi e tae noa ˈtu i te mau huru taoˈa faaroo atoa e tae noa ˈtu i te mau fenua e rave rahi e fatuhia ra e ratou e te moni atoa ta te mau haapaoraa o te ao nei i haaputuputu. I Vaticana, i roto i te hau emepera o te feia poro evanelia i roto i te afata teata i te mau Etats-Unis iho â ra, e aore ra i roto i te mau monahi e te mau fare pure i te pae Hitia o te râ, ua haaputu mai o Babulonia Rahi i te mau taoˈa maitatai faahiahia rahi—e i te tahi taime ua erehia o ˈna i te reira.

25. (a) Eaha ta te mea e vai ra i roto i “te auˈa auro . . . î i te mea faufau” e faataipe ra? (b) Mea nafea te vahine faaturi taipe i taero atoa ˈi?

25 A hiˈo na i teie nei eaha ta ˈna e tapea ra i roto i ta ˈna rima. Ua mau roa paha to Ioane aho i to ˈna iteraa ˈtu i te reira: te hoê auˈa auro “î i te mau mea faufau, e te ino no ta ˈna ra faaturi.” O te auˈa ïa tei î i “te uaina ra i te riri o ta ˈna ra faaturi,” mea na roto i taua uaina ra i taero ai te mau nunaa atoa ia ˈna. (Apokalupo 14:8; 17:2) I rapae au e mea taoˈa rahi ïa, o roto râ e mea faufau e te viivii. (Hiˈo Mataio 23:25, 26.) Tei roto i taua auˈa ra te mau peu e te mau haavare faufau atoa o ta te vahine faaturi rahi i faaohipa ia vare to te mau nunaa ia ˈna e no te mana atu i nia ia ratou. Te mea faufau roa ˈtu â, te ite ra o Ioane e ua taero atoa te vahine faaturi iho, ua taero i te toto o te mau tavini a te Atua. I mua rii e taio tatou e “tei roto ia ˈna te toto o te mau peropheta e to te feia moˈa i te iteraahia, e to te feia atoa i taparahihia i teie nei ao.” (Apokalupo 18:24) Auê ïa taparahiraa taata rahi e!

26. Eaha te mau tupuraa e haapapu ra e ua haamanii o Babulonia Rahi i te toto?

26 I te roaraa o te mau senekele, ua faatahe te hau emepera o te haapaoraa hape o te ao nei i te toto e rave rahi. Ei hiˈoraa, i te fenua Tapone i tahito ra, ua riro te mau fare pure no Kyoto ei mau pa i reira te mau monahi e e mau faehau atoa, ma “te taˈuraa i te iˈoa o Bouddha” i te aro-tamau-raa e a uteute roa ˈi te mau aroa i te toto i niniihia. I te XXraa o te senekele, ua apee te mau melo o te upoo faatere haapaoraa o te amuiraa faaroo kerisetiano i te mau nuu no to ratou iho fenua, mau nuu o tei taparahi te tahi i te tahi, ma te haapohe fatata hanere mirioni taata. I te avaˈe atopa 1987, ua faˈi o Richard Nixon, peretiteni tahito no te mau Etats-Unis, e: “Ua riro te XXraa o te senekele ei senekele i reira te faatahe-rahi-roa-hia ˈˈe te toto i roto i te Aamu. Ua haapohe te mau tamaˈi o teie nei senekele i te mau taata hau roa ˈˈe i to te mau tamaˈi atoa i tupu hou te omuaraa o teie senekele.” Ua faautuahia te mau haapaoraa o te ao nei e te Atua no ta ratou ohipa i roto i teie taparahiraa rahi i te taata; e mea riri roa na Iehova “te rima i manii ai te toto hara ore ra.” (Maseli 6:16, 17) Na mua rii, ua faaroo o Ioane i teie pii no ǒ mai i te fata: “Mai te aha te huru o te maoro, e te Fatu moˈa e te parau mau, e haava ˈi oe, e e tahoo mai ai oe i to matou toto i te feia e parahi i te ao nei?” (Apokalupo 6:10) O Babulonia Rahi, te metua vahine o te mau faaturi e te mau mea faufau o te fenua nei, e roo-taa-ê-hia ïa o ˈna i te reira ia tae i te tau e pahonohia ˈi teie nei uiraa.

[Nota i raro i te api]

^ Ma te faaiteraa e ere te mau haapiiraa, te mau oroa e te mau peu a te amuiraa faaroo kerisetiano apotata i te kerisetiano mau, ua papai te karatino ra o Newman i te senekele 19, i roto i ta ˈna ra Tumu parau no nia i te parareraa te haapiiraa kerisetiano: “Te faaohiparaa i te mau fare pure, tei pǔpǔhia ˈtu no te feia moˈa taa ê e o tei faanehenehehia i te mau amaa raau i te tahi mau taime; te mau mea noˈanoˈa, te mau lamepa e te mau mori hinu: te mau taoˈa pǔpǔhia i muri aˈe i te hoê euhe i te oraraa te taata maˈi; te pape moˈa; te fare haapuraa; te mau mahana sabati e te mau tau oroa, te raveraa i te tarena a te feia moˈa, te mau haereraa moˈa, te haamaitairaa i te mau faaapu, te mau ahu auperepitero; te hahuraa te rouru i ropu i te upoo o te mau ekalesiatiko, te tapea rima no te faaipoiporaa, te peu matauhia i te fariuraa ˈtu i te pae hitia o te râ, te mau hohoˈa, e i muri aˈe, peneiaˈe te himene a te Ekalesia e te Kyrie Eleison [te himene “E te Fatu e, a aroha mai ia matou”], e tumu etene anaˈe to ratou, ua haamoˈahia râ te reira i to ratou fariiraahia mai e te Ekalesia.”

Maoti i te haamoˈaraa ˈtu i taua huru haamoriraa idolo ra, te aˈo atu nei ‘Iehova, te Mana hope’ i te mau kerisetiano e: “E haere mai outou i rapae au mai roto mai ia ratou ra, ia taa ê outou, . . . eiaha e rave noa ˈtu i te mea viivii ra.”—Korinetia 2, 6:14-18.

^ I roto i ta ˈna ra buka aamu, Te toru o te Reich — To ˈna haamataraa e tae noa ˈtu i to ˈna hopea, ua papai o William L. Shirer e “e hopoia hau aˈe ta von Papen i te tahi atu taata no Helemani i to Hitler haruraa i te faatereraa.” I te avaˈe tenuare 1933, teie ta te faatere hau rahi tahito no Helemani o Schleicher i parau no nia ia von Papen: “E au Iuda Isakariota i te hoê taata moˈa i pihai iho i teie huru taata haavare.”

^ I te 14 no me 1929, ma te parauraa ˈtu i te feia haere i te haapiiraa tuatoru no Mondragone, ua faˈi o Pie XI e faaau o ˈna i te parau e te Diabolo iho mai te peu e titauhia te reira ia oaoa te mau taata.

^ A faaau na i teie mau parau a Sénèque, taata papai roma, ta ˈna i faatae atu i te hoê tahuˈa vahine taiata: “E te potii e, ua parahi oe i roto i te fare taiataraa. . . . Ua papaihia to oe iˈoa i nia i to rae; ua farii oe i te utua o to oe iho haama.”—Aimǎrôraa, i, 2.

[Uiraa haapiiraa]

[Tumu parau tarenihia i te api 237]

Te faaite ra Churchill i te mau raveraa a te “vahine faaturi”

I roto i ta ˈna buka Te fatata ra te vero (1948), te faatia ra o Winston Churchill e ua nomino Hitler ia Franz von Papen ei vea no Helemani i Vienna no te “haafifi i te tiaraa o te mau taata tuiroo i te pae politita no Auteteria, aore ra ia farii mai ratou i te opuaraa a te mau helemani. Te faahiti ra o Churchill i te vea no Marite i Vienna, o tei parau e: “Ma te mataˈu ore e te haama ore, . . . ua haapapu o Papen e . . . e te opua ra o ˈna e faaohipa i to ˈna tiaraa katolika maitai i nia i vetahi mau taata no Auteteria mai te karetina ra o Innitzer.”

I muri aˈe i to Auteteria toparaa e i to te pǔpǔ faehau aroraa a Hitler poroteraa i Vienna, ua faaue te karetina ra o Innitzer ia huti te mau fare pure atoa no Auteteria i te reva helemani e ta ˈna satauro nazi, e ia pate te mau ôe e ia pure ratou no Adolph Hitler no te faahanahanaraa i to ˈna oroa fanauraa.

[Tumu parau tarenihia i te api 238]

‘Pure no te tamaˈi’ no te turu atu i te Reich

I raro aˈe i teie upoo parau, e nehenehe e taiohia te parau i papaihia i roto i te numera matamua o te vea New York Times no te 7 no titema 1941:

“Te ani ra te mau epikopo katolika o tei tairuru i Fulda i te haamaitairaa e te re. . . . Ua faaitoito te apooraa epikopo katolika i Fulda ia haamatahia te hoê ‘pure no te tamaˈi,’ pure taa ê e tia ia taiohia i te omuaraa e i te hopea o te mau pure taitahi. Te taparu ra teie pure i te Porovida ia haamaitai i te mau mauhaa tamaˈi helemani ma te horoa i te upootiaraa e ia paruru i te ora e te ora-maitai-raa o te taatoaraa o te mau faehau. Ua faaue atoa te mau epikopo i te mau perebitero ia haamanaˈo ratou i te mau faehau helemani ‘to te fenua, to te miti e to te reva’ hoê aˈe taime i te avaˈe hoê i roto i te hoê aˈoraa parau taa ê i te sabati.”

Ua faaorehia teie tumu parau i roto i te mau vea i muri iho. I te 7 no titema 1941, ua aro atu te fenua Tapone, hoa no Helemani nazi, i te mau pahi tamaˈi marite i Pearl Harbor.

[Tumu parau tarenihia i te api 244]

‘E mau iˈoa faaino’

I to te puaa taehae e piti o ˈna afii faaitoitoraa ia haamauhia te Taiete o te mau Nunaa i muri aˈe i te Tamaˈi rahi Matamua o te ao nei, ua tutava oioi noa ta ˈna mau vahine faaturi faaroo e rave rahi ia horoa i te turu a te haapaoraa i teie taatiraa. Mea na reira teie faanahoraa apî no te hau i te ‘atiraa i te iˈoa faaino.’

“E nehenehe te kerisetianoraa e afai mai no te Taiete o te mau Nunaa i te opuaraa maitai e te puai ohipa, e a riro ai teie faaauraa parau ei mauhaa no te basileia o te Atua e eiaha râ ei tuhaa parau noa.” The Christian Century. Etats-Unis, 19 no tiunu 1919, api 15.

“Te manaˈo no te hoê Taiete o te mau Nunaa e faaaanoraa ïa i te manaˈo o te Basileia o te Atua no nia i te mau taairaa i rotopu i te mau nunaa ei faanahoraa o te ao nei e faaterehia ra e te opuaraa maitai. . . . O te reira ïa ta te mau kerisetiano atoa e pure ra ia parau anaˈe ratou e: ‘Ia tae to oe ra hau.’”—The Christian Century. Etats-Unis, 25 no setepa 1919, api 7.

“Te tima o te Taiete o te mau Nunaa, o te toto ïa o te Mesia.”—Dr. Frank Crane, orometua porotetani, Etats-Unis.

“Te Apooraa [rahi] [o te mau Ekalesia congrégationalistes], te turu ra ïa i te Faufaa [te Taiete o te mau Nunaa], ma te faariro ia ˈna ei mauhaa politita hoê roa e vai ra i teie mahana ia nehenehe te Varua o Iesu Mesia i te ohipa hau atu â i roto i te tupuraa o te ohipa a te mau nunaa.”—The Congregationalist and Advance, Etats-Unis, 6 no novema 1919, api 642.

“Te titau ra te apooraa i te mau méthodistes atoa ia turu e ia haaparare i te mau manaˈo [a te Taiete o te mau Nunaa] e faaitehia ra e te manaˈo o te Atua Metua e te mau tamarii a te Atua i nia i te fenua nei.”—Ekalesia méthodiste, Beretane.

“Ia hiˈopoa anaˈe tatou i te mau opuaraa, te mau ravea e te mau faaotiraa a taua faaauraa parau ra, te ite ra tatou i te ihoraa mau o te haapiiraa a Iesu Mesia: te Basileia o te Atua e ta ˈna ra parau-tia. . . . Aita ïa i iti atu i te reira.”—Aˈoraa parau a te arii epikopo no Cantorbéry i te avariraahia te apooraa a te Taiete o te mau Nunaa i Genève, te 3 no titema 1922.

“Te taatiraa a te Taiete o te mau Nunaa i roto i teie nei fenua e tiaraa moˈa atoa to ˈna e to te tahi noa ˈˈe taiete e hinaaro ra i te tauturu i te taata, no te mea, i teie nei, o oia te mauhaa faufaa roa ˈˈe no te faatereraa a te Mesia ei Tamaiti hui arii no te hau i rotopu i te mau nunaa.”—Dr. Garvie, orometua congrégationaliste, Beretane.

[Hohoˈa fenua i te api 236]

(Hiˈo i te papai)

O Babulonia te tumu o te mau haapiiraa hape e tiaturihia ra e to te ao nei

Babulonia

Toru Tahi aore ra e toru atua hoê ra

E vai ora noa te nephe taata i muri aˈe i te poheraa

Te peu tahutahu—Te aparauraa ˈtu i te feia pohe

Te raveraa i te mau hohoˈa no te haamoriraa

Te raveraa i te mau parau tahutahu no te tamǎrû i te mau demoni

Aratairaa a te hoê autahuˈaraa puai

[Hohoˈa i te api 239]

Te parahi ra o Babulonia i tahito ra i nia i te mau pape e rave rahi

[Hohoˈa i te api 239]

Te vahine faaturi rahi, te parahi atoa ra oia i teie nei mahana i nia i te mau “pape e rave rahi”

[Hohoˈa i te api 241]

Te parahi ra Babulonia Rahi i nia iho i te hoê puaa taehae atâata mau

[Hohoˈa i te api 242]

Ua rave te vahine faaturi faaroo i te poreneia e te mau arii o te ao nei

[Hohoˈa i te api 245]

Te vahine, ‘ua taero oia i te toto o te feia moˈa’