Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te mau ati a Iehova i nia i te amuiraa faaroo kerisetiano

Te mau ati a Iehova i nia i te amuiraa faaroo kerisetiano

Pene 21

Te mau ati a Iehova i nia i te amuiraa faaroo kerisetiano

Orama 5—Apokalupo 8:1 e tae atu i te 9:21

Tumu parau: Te faaotoraa i na pu e ono o na pu e hitu

Tau no te tupuraa: Mai te faateronoraahia Iesu Mesia i te matahiti 1914 e tae atu i te ati rahi

1. Eaha te tupu mai ia vahi anaˈe te Arenio i te hitu o te tapao taati?

 UA TAPEAHIA “na mataˈi e maha” e hope noa ˈtu te tapaoraa i te mau 144 000 melo no te Iseraela pae varua e no te faaora atoa i te hoê nahoa rahi. (Apokalupo 7:1-4, 9) Hou a tupu ai taua vero riaria mau ra i nia i te fenua, e tia roa ia faaite-atoa-hia te mau haavaraa faautuaraa a Iehova i nia i te ao o Satani. A vahi ai te Arenio i te hitu o te mau tapao taati oia hoi te hopea, te tamoemoe ra o Ioane no te ite eaha te ohipa e tupu mai. E teie ïa ta ˈna e faaite maira: “E ia vahihia e te Arenio te hitu o te tapao taati ra, e faatupuaraa tei nia i te raˈi e mai te hora vaehaa nei te maoro. E ua hiˈo atura vau i na melahi toohitu tei tia i mua i te aro o te Atua ra; e e pue pu e hitu tei hopoihia mai ia ratou ra.”—Apokalupo 8:1, 2.

Te hoê tau no te pure-onoono-raa

2. Eaha tei tupu i te faatupuaraa taipe afa hora i nia i te raˈi?

2 Auê ïa faatupuaraa e! Te hoê afa hora e mea maoro ïa no te hoê taata e tiai ra. Aita atoa e faaroohia ra te himene arueraa a te pǔpǔ himene i nia i te raˈi. (Apokalupo 4:8) Ua taa ia Ioane te tumu i to ˈna iteraa i te orama i muri iho: “Ua haere maira te hoê melahi, tia ihora i mua i te fata ra, ma te auˈa auro i te mauraa; e e mea noˈanoˈa rahi tei hopoihia mai ia ˈna ra, ia pûpû oia ma te pure a te feia moˈa atoa i nia i te fata auro i mua i te terono ra. Pee apipiti atura te au o te mea noˈanoˈa i te rima o taua melahi ra, e te pure a te feia moˈa i nia, i mua i te aro o te Atua ra.”—Apokalupo 8:3, 4.

3. (a) Eaha ta te pûpûraa i te mea noˈanoˈa e faahaamanaˈo ra ia tatou? (b) Eaha te tumu o te faatupuaraa afa hora i nia i te raˈi?

3 Te faahaamanaˈo ra te reira ia tatou e i roto i te amuiraa o te mau mea a te mau ati iuda, e tutuihia i te mau mahana atoa te mau mea noˈanoˈa i roto i te sekene, e i muri aˈe i roto i te hiero i Ierusalema. (Exodo 30:1-8) I taua taime ra, e tiai noa te mau Iseraela e ere no roto i te autahuˈaraa i rapae i te aua moˈa e a pure mamu noa ˈi i roto i to ratou mafatu, i te Atua e te pee noa ra te au o te mea noˈanoˈa i mua Ia ˈna. (Luka 1:10) Te ite ra Ioane i teie nei i nia i te raˈi te hoê â huru ohipa. Te mea noˈanoˈa e pûpûhia ra e te melahi ua taaihia ïa te reira i te mau “pure a te feia moˈa,” e i roto i te hoê orama na mua ˈˈe, te parauhia ra e te mea noˈanoˈa o taua mau pure ra ïa. (Apokalupo 5:8; Salamo 141:1, 2) E au ra e te faatia ra te faatupuaraa taipe i nia i te raˈi ia faaroohia te mau pure a te feia moˈa i te fenua nei.

4, 5. Eaha te mau ohipa e tauturu ra ia tatou ia ite papu i te tau e au i te afa hora faatupuaraa taipe?

4 E nehenehe anei tatou e haapapu e anafea te tupuraa te faatupuaraa i nia i te raˈi? E, na roto i te tuatapaparaa i te mau irava taatoa e te ohipa i tupu i te omuaraa o te mahana o te Fatu ra. (Apokalupo 1:10) I te matahiti 1918 e te matahiti 1919, ua tupu i nia i te fenua nei te mau ohipa o tei au maite e ma te maere hoi i te hohoˈa i faaitehia i roto i te Apokalupo 8:1-4. E 40 matahiti hou te matahiti 1914, ua faaite te Feia haapii Bibilia—te iˈoa ïa o te mau Ite no Iehova i taua tau ra—ma te itoito e e hope te tau o te mau Etene i taua matahiti ra. Ua haapapu te mau ati tei tupu i te matahiti 1914 e ua tano mau â ratou. (Luka 21:24; Mataio 24:3, 7, 8) Ua tiaturi e rave rahi i rotopu ia ratou e e ravehia ratou i te fenua nei e e horoahia no ratou te aiˈa i nia i te raˈi i taua matahiti 1914 ra. Aita râ hoi i tupu. Tera râ i te Tamaˈi rahi Matamua o te ao nei, ua faaruru ratou i te mau hamani-ino-raa uˈana. I te 31 no atopa 1916, ua pohe o Charles T. Russell, te peretiteni matamua o te Taiete Watch Tower. E i muri iho, i te 4 no tiurai 1918, ua tapeahia o Joseph F. Rutherford, te peretiteni apî e e hitu tia o te Taiete i te fare auri no Atlanta, i Géorgie (Etats-Unis), i muri aˈe i to ratou faautua-hape-raahia e rave rahi matahiti fare auri.

5 Aita te mau kerisetiano aau tae mau no roto i te pǔpǔ a Ioane e taa ra. I teie nei, eaha ïa te opuaraa a te Atua no ratou? Afea ratou e afaihia ˈi i nia i te raˈi? Te faaite ra te tumu parau “Ua hope te auhune—Eaha to mua ia tatou?,” i roto i Te Pare Tiairaa beretane no te 1 no me 1919, i taua huru papu ore ra e te faaitoito ra te reira i te mau kerisetiano haapao maitai ia tamau â i te faaoromai. E nehenehe atoa e taiohia e: “Te tiaturi papu nei matou e ua oti te auhune no te pǔpǔ o te Basileia i te tapaohia to ˈna mau melo e ua piri te uputa.” I roto i taua anotau fifi ra, te pee ra te mau pure onoono a te pǔpǔ a Ioane ia Iehova ra, mai te au o te hoê rahiraa mea noˈanoˈa. E te faaroo ra te Atua i te reira.

Ua titirihia te auahi i nia i te fenua nei

6. Eaha tei tupu mai i muri aˈe i te faatupuaraa i nia i te raˈi, e ei pahonoraa ïa i te aha?

6 Te na ô faahou ra Ioane e: “Ua rave ihora te melahi i taua auˈa noˈanoˈa ra, faaî ihora i te auahi no nia i te fata ra, ua titiri maira i nia i te fenua: o te haruru ihora, e te patiri, e te uira, e te aueue fenua.” (Apokalupo 8:5) I muri aˈe i te afa hora faatupuaraa, ua ite-taue-hia te mau ohipa faahiahia, e e au ra e, e pahonoraa ïa i te mau pure a te feia moˈa no te mea na te auahi i nia i te fata o te mau mea noˈanoˈa i faatupu i te reira. I te matahiti 1513 hou to tatou tau, i nia i te mouˈa Sinai, ua faaite te patiri, te uira, te haruru rahi, te auahi e te aueueraa te mouˈa e te haapao maira Iehova i to ˈna nunaa. (Exodo 19:16-20) Te faaite ra te hoê â mau huru tupuraa ta Ioane i ite e te haapao atoa maira Iehova i to ˈna mau tavini i te fenua nei. Ua faaitehia râ te mea o ta Ioane e ite ra na roto i te mau tapao. (Apokalupo 1:1) I to tatou nei anotau, eaha ïa te auraa o te auahi, te patiri, te haruru, te uira e te aueueraa fenua taipe?

7. (a) Eaha te auahi taipe o ta Iesu i hopoi mai i to ˈna taviniraa i nia i te fenua nei? (b) Mea nafea te mau taeae pae varua o Iesu i te hopoiraa mai i te hoê â huru auahi i roto i te amuiraa faaroo kerisetiano?

7 I te hoê mahana, ua parau Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ e: “I haere mai au e hopoi mai i te auahi i te ao nei.” (Luka 12:49) Parau mau, ua hopoi mau mai Iesu i te auahi. Na roto i ta ˈna pororaa itoito, ua faariro oia i te Basileia o te Atua ei tumu parau faufaa roa no te nunaa ati iuda, e tupu maira te aimarôraa i roto i taua nunaa ra. (Mataio 4:17, 25; 10:5-7, 17, 18) I te matahiti 1919, ua hopoi te mau taeae o Iesu e vai noa ra i nia i te fenua nei (te pǔpǔ iti o te mau kerisetiano faatavaihia o tei ora mai mai roto mai i te mau mahana fifi o te Tamaˈi rahi Matamua o te ao nei) i te hoê â huru auahi i roto i te amuiraa faaroo kerisetiano. I te avaˈe setepa no taua â matahiti ra, ua itehia ma te faahiahia mau te ohipa a te varua o Iehova i to te mau Ite haapao maitai, e faaea ra i te atea e to pihai noa iho, haaputuputuraa i te tairururaa no Cedar Point (Etats-Unis). Ua faˈi uˈana o Joseph F. Rutherford, no mahiti noa ˈtura oia mai roto mai i te fare auri e ua fatata roa oia i te faaore-roa-hia te mau pariraa atoa ia ˈna, i te mau taata o tei tairuru mai e: “Ma te auraroraa i te faaueraa a to tatou Fatu e ma te fariiraa i ta tatou hopoia e ta tatou ohipa e tia ia rave no te aroraa i te mau pare o te haavare e tapea tîtî ra i te mau taata e e mea maoro i teie nei, teie ïa e teie â ta tatou opuaraa, oia hoi te faaiteraa i te haereraa mai o te Basileia hanahana o te Mesia.” Te Basileia o te Atua—o te reira ïa te tumu parau faufaa rahi!

8, 9. (a) Mea na roto i teihea mau parau to te peretiteni o te Taiete faataaraa i te huru e te hinaaro o te nunaa o te Atua i roto i te mau matahiti fifi o te tamaˈi? (b) Mea nafea e nehenehe ai e parauhia e ua hopoihia te auahi i nia i te fenua nei? (c) Mea nafea te patiri, te haruru, te uira e te aueueraa fenua i te tupuraa?

8 Ma te faahitiraa i te mau tamataraa fifi o ta te nunaa o te Atua i faaruru, ua parau faahou â te taata orero e: “No te uˈana rahi o te mau aroraa a te enemi ua hitimahuta e rave rahi mau mamoe a te Fatu e ua vai manaˈonaˈo noa ratou, ma te tiai e te pure ia faaite mai te Fatu i to ˈna hinaaro. . . . E noa ˈtu to ratou paruparu no te hoê taime poto noa, te hinaaro noa ra râ te mau pǐpǐ haapao maitai a te Fatu i te faaite ma te itoito i te poroi o te Basileia.”—Hiˈo i Te Pare Tiairaa, neneiraa beretane no te 15 no setepa 1919, api 280.

9 Ua haamahahia taua hinaaro ra i te matahiti 1919, i reira teie pǔpǔ iti roa o te mau kerisetiano itoito i te uraraa ia au i te pae varua no te haamataraa i te ohipa pororaa i te ao taatoa nei. (Hiˈo Tesalonia 1, 5:19.) Ua titirihia te auahi i nia i te fenua nei, i te mea e ua riro mai te Basileia o te Atua ei tumu parau veavea mau, e tae roa mai i teie nei mahana! Ua hope te faatupuaraa i te faarooraahia te mau reo puai e i te haapurororaahia ma te papu maitai te poroi o te Basileia. Mai te patiri ra te huru, ua faaroohia te mau faaararaa niuhia i nia i te Bibilia. E mai te uira te huru, ua iteahia mai te maramarama o te parau mau no roto mai i te Parau tohu a Iehova, e, mai te hoê aueueraa fenua puai, ua faaaueuehia te niu iho o te haapaoraa. Ua taa i te pǔpǔ a Ioane e e tia ia ravehia te hoê ohipa, e tae roa mai i teie nei mahana, te parare noa ˈtura te reira ma te faahiahia mau e ati noa ˈˈe te fenua nei.—Roma 10:18.

Te faaineine ra te mau melahi i te faaoto i ta ratou mau pu

10. Ua ineine na melahi e hitu i te rave i te aha, e no te aha?

10 Te na ô faahou ra Ioane e: “Ua faaineine ihora na melahi toohitu i mau i na pu e hitu ra e faaoto.” (Apokalupo 8:6) Te faahohoˈa ra teie mau oto pu i te aha? I Iseraela i tahito ra, e faaotohia te pu no te faaiteraa i te mau mahana e aore ra te mau oroˈa faufaa rahi. (Levitiko 23:24; Te mau Arii 2, 11:14) Oia atoa, te huti nei ïa te mau oto pu o ta Ioane e fatata ra i te faaroo i te ara-maite-raa i nia i te mau tumu parau faufaa no nia i te ora e te pohe.

11. Eaha te faaineineraa o ta te pǔpǔ a Ioane i faatupu ma te itoito i nia i te fenua nei mai te matahiti 1919 e tae atu i te matahiti 1922?

11 I to ratou faaineineraa i te faaoto i ta ratou mau pu, mea papu e ua aratai atoa te mau melahi i te hoê ohipa faaineineraa i te fenua nei. Mai te matahiti 1919 e tae atu i te matahiti 1922, ua faanaho maite faahou te pǔpǔ a Ioane o tei faaitoitohia no te rave i te ohipa no te taviniraa e ua faarahi atoa oia i ta ˈna mau ravea no te neneiraa. I te matahiti 1919, ua haamatahia te neneiraa o te vea ra Te Tau Auro, i teie nei o A ara mai na! ïa. Ua faarirohia mai oia mai “Te hoê vea o te mau ohipa e tupu mau ra, o te tiaturiraa e o te manaˈo papu,” e e faatupu ïa teie mauhaa, e au i te pu, i te hoê ohipa faufaa mau no te faaite-tahaa-raa i to te haapaoraa hape faaôraa ia ˈna i roto i te ohipa politita.

12. Eaha ta te mau oto pu taitahi e faaite ra, e te faahaamanaˈo ra te reira ia tatou i teihea mau ohipa tei tupu i te mau mahana o Mose?

12 Mai ta tatou e ite ra i teie nei, te faaite ra teie mau oto pu taitahi i te hoê hohoˈa ati mau i reira e faataehia ˈi te mau pohe riaria i nia i te hoê o te mau tuhaa o te fenua nei. Te faahaamanaˈo ra te tahi o taua mau pohe ra ia tatou i te mau pohe o ta Iehova i faatae atu i nia i te mau Aiphiti no te faautuaraa ia ratou i te mau mahana o Mose. (Exodo 7:19 e tae atu i te 12:32) Ua riro teie mau pohe ei faaiteraa i te haavaraa a Iehova i nia ia Aiphiti, e ua matara mai te nunaa o te Atua mai raro aˈe mai i te tîtîraa. Hoê â ïa huru no te mau pohe o ta Ioane e ite ra. E ere râ ratou i te mau pohe mau. Ua riro ratou e mau tapao e faahohoˈa ra i te mau haavaraa tia a Iehova.—Apokalupo 1:1.

Te faahohoˈa ra te “toru o te tufaa” i te aha

13. Eaha tei tupu mai ia faaoto-anaˈe-hia na pu matamua e maha, e eaha ïa te uiraa e tia ia anihia?

13 I te faaotoraahia na pu matamua e maha, ua mairi mai te mau pohe i nia i te “toru o te tufaa” o te fenua, o te miti, o te mau anavai e te mau pape pihaa, e tae noa ˈtu i nia i te mau tiarama e turama ra i te fenua. (Apokalupo 8:7-12) Te faahohoˈa ra te toru o te tufaa i te hoê tuhaa faufaa mau eiaha râ te taatoaraa. (Hiˈo Isaia 19:24; Ezekiela 5:2; Zekaria 13:8, 9.) Eaha ïa te “toru o te tufaa” o te tano maitai ia roohia i teie mau pohe? Te haamatapo ra e te haaviivii ra Satani e ta ˈna huaai i te rahiraa o te huitaata nei. (Genese 3:15; Korinetia 2, 4:4) Mea na reira Davida i te faataaraa i te huru o te mau taata: “Ua hope roa i te haere ê, ua ati atoa i te ino: aore roa te hoê i rave i te parau maitai, e hoê iti aˈe.” (Salamo 14:3) No reira ïa, e nehenehe te taatoaraa o te mau taata e roohia i te hoê haavaraa faautuaraa. Area râ, e hara rahi mau ta te hoê tuhaa iho â râ o te huitaata nei. Teie tuhaa—te “toru o te tufaa”—ahiri ratou i haapii maitai! Eaha ïa teie “toru o te tufaa”?

14. Eaha te toru o te tufaa e roohia ra i te mau poroi ati mau no ǒ mai ia Iehova ra?

14 O te amuiraa faaroo kerisetiano ïa, e i roto i te mau matahiti 20, te mana ra oia i nia fatata i te toru o te tuhaa o te huitaata nei. No roto mai ïa ta ˈna haapaoraa i te tavairaa te kerisetianoraa mau—te taivaraa rahi ta Iesu e ta ˈna mau pǐpǐ i tohu. (Mataio 13:24-30; Ohipa 20:29, 30; Tesalonia 2, 2:3; Petero 2, 2:1-3) Te faahua parau ra te mau melo o te upoo faatere o te amuiraa faaroo kerisetiano e tei roto ratou i te hiero o te Atua e te haapii ra ratou i te kerisetianoraa. Tei te atea ê râ ta ratou mau haapiiraa i te parau mau o te Bibilia, e te faaino noa ra ratou i te iˈoa o te Atua. E mea tano ïa, ia faahohoˈahia te toru o te tufaa taipe i te amuiraa faaroo kerisetiano, e te faatae ra Iehova i nia ia ˈna te mau poroi puai e te ati mau. Eita roa ˈtu teie toru o te tufaa e tia ia arohahia e Iehova.

15. (a) Ua faaroo-noa-hia anei te mau oto pu i te hoê anaˈe iho matahiti taa ê? A tatara i te reira. (b) O vai tei tahoê atu i to ˈna reo i te reo o te pǔpǔ a Ioane no te faaiteraa i te mau haavaraa a Iehova?

15 Mai te mau oto pu te tahi i muri iho i te tahi, ua ravehia te mau faaotiraa taa ê i roto i te mau tairururaa tei tupu i te matahiti 1922 e tae atu i te matahiti 1928. Aita râ i faaroo-noa-hia taua mau oto pu ra i roto noa i taua mau matahiti ra. Te faaite-tahaa-noa-hia ra te haerea ino o te amuiraa faaroo kerisetiano ma te uˈana mau e te reira i te roaraa o te mahana o te Fatu ra. E tia ia porohia te mau haavaraa a Iehova e ati noa ˈˈe te ao nei, noa ˈtu te riri e te mau hamani-ino-raa e tupu ra i te ao nei. E o te hopea ihora ïa o te amuiraa a Satani. (Mareko 13:10, 13) Auaa râ, ua tahoê mai i teie nei te nahoa rahi i to ˈna reo i te reo o te mau melo o te pǔpǔ a Ioane no te faaiteraa i teie mau faˈiraa parau faufaa rahi no te huitaata nei mai te patiri ra te huru.

Ua pau te toru o te tufaa o te fenua i te amâ i te auahi

16. Eaha tei tupu mai ia faaoto anaˈe te melahi matamua i ta ˈna pu?

16 No nia i te mau melahi, teie ta Ioane i parau i muri iho: “Ua faaoto maira te hoê melahi i ta ˈna, o te ûa paari maira i muri iho, e te auahi i anoihia i te toto, e tiria maira i raro i nia iho i te fenua nei; pau ihora hoi te toru o te tufaa o te mau raau i te amâ, e pau ihora te mau aihere rii ota atoa i te amâ.” (Apokalupo 8:7) Te faahaamanaˈo maira teie pohe ia tatou i te hitu o te pohe i nia ia Aiphiti, tera râ eaha ta ˈna e faahohoˈa ra i te XXraa o te senekele?—Exodo 9:24.

17. (a) Eaha te auraa o te parau “fenua” i roto i te Apokalupo 8:7? (b) Mea nafea te toru o te tufaa o te fenua e vai ra i roto i te amuiraa faaroo kerisetiano i te amâraa i te auahi?

17 I roto i te Bibilia e mea pinepine te parau “fenua” i te faataa i te huitaata nei. (Genese 11:1; Salamo 96:1) I te mea e ua mairi mai te piti o te pohe i nia i te miti, o te faahohoˈa atoa ra hoi i te huitaata nei, “te fenua” o te tuhaa ïa o te totaiete taata nei haamauhia e Satani tei manaˈohia e mea papu aˈe e o tei haapaohia hoi no te haamouraa. (Petero 2, 3:7; Apokalupo 21:1) Te faaite ra te hohoˈa o teie pohe e ua amâ te amuiraa faaroo kerisetiano, oia hoi te toru o te tufaa o te fenua i te ahu veavea mau o te riri o Iehova. E ua amâ to ˈna mau taata tiaraa teitei—e au i te mau tumu raau—i te pororaahia te haavaraa faautuaraa a Iehova i nia ia ˈna. E mai te peu e, e tamau noa to ˈna mau hanere mirioni melo i te turu i ta ˈna haapaoraa, e riro mai ïa ratou mai te aihere rii ota tei mǎrô, e te oriorio i te pae varua i mua i te aro o Iehova.—Hiˈo Salamo 37:1, 2. *

18. Mea nafea te poroi faautuaraa a Iehova i te faaiteraahia i te tairururaa tei tupu i Cedar Point i te matahiti 1922?

18 Mea nafea teie poroi faautuaraa i te faaiteraahia? I te rahiraa o te taime e ere ïa na roto i te arai o te mau ravea haapurororaa parau apî o teie nei ao e mea pinepine hoi ratou i te faaino i te “tavini” o te Atua. (Mataio 24:45) Area râ, ua faaitehia ma te faahiahia mau teie poroi e te mau tavini o te Atua i te piti o te tairururaa tuiroo i Cedar Point (Etats-Unis), i te 10 no setepa 1922. I taua mahana ra, ua farii popou ratou paatoa i te hoê faaotiraa teie te iˈoa “Te hoê faatihaehaeraa tei tuuhia ˈtu i mua i te mau faatere o te ao nei.” Ma te parau-tia-raa ˈtu i te fenua taipe, te na ô ra taua faaotiraa e: “No reira, te faatae atu nei matou i te hoê poroi rû i te mau nunaa atoa o te fenua nei, i to ratou mau tia e to ratou feia faatere, e tae noa ˈtu i te mau melo o te mau upoo faatere haapaoraa no te mau faaroo atoa, e turu ra i te mau nunaa e e faatupu ra i te parau faaau e o ratou, i te feia rahi i te pae tapihooraa e i te pae politita, ia tuu mai ratou i te mau haapapuraa no te faatiaraa i ta ratou opuaraa e hopoi mai i te hau e te oraraa fanaˈo i te fenua nei e ia afai mai i te oaoa no te taata; e aita hoi ratou i manuïa, e no reira te titau nei matou ia horoa ratou i te taria faaroo i te faaiteraa o ta matou e pûpû nei ei ite no te Fatu e ia faaite mai ratou e e parau mau anei teie nei faaiteraa aore ra eita.”

19. Eaha te faaiteraa no nia i te Basileia o te Atua ta te mau tavini o Iehova i horoa i te amuiraa faaroo kerisetiano?

19 Eaha ïa te faaiteraa ta teie mau kerisetiano i horoa? Teie ïa: “Te faˈi papu atu nei matou e, o te Basileia o te Mesia te ravea hoê roa no te mau ati atoa o te huitaata nei; e hopoi mai oia i te hau i te fenua nei e te manaˈo maitai no te mau taata, e o te hinaaro hoi te reira o te mau nunaa atoa; e te feia e turu ra ma te hinaaro mau i teie faatereraa tia o tei haamata aˈena, e fanaˈo ïa ratou i te mau haamaitairaa o te hau vai tamau, te ora, te tiamâraa e te oaoaraa mure ore.” I to tatou nei tau viivii, aita hoi te mau faatereraa a te taata nei e nehenehe faahou e faatitiaifaro i te mau fifi o te ao nei, i rotopu iho â râ i te amuiraa faaroo kerisetiano, te faaroohia ra teie oto pu faatihaehaeraa puai atu â i to te matahiti 1922. Mea papu maitai e, o te Basileia o te Atua tei arataihia e te Mesia o tei upootia mai te tiaturiraa hoê roa no te huitaata nei!

20. (a) Mai te matahiti 1922 mai â, mea na roto i teihea mau ravea to te amuiraa o te mau kerisetiano faatavaihia faaiteraa i te mau poroi faautuaraa, e au i te oto pu? (b) Eaha tei tupu i nia i te amuiraa faaroo kerisetiano i te faarooraahia te oto pu matamua?

20 Na roto i te mau faaotiraa, te mau papai rii, te mau vea iti, te mau buka, te mau vea e te mau oreroraa parau, ua haapuroro te amuiraa o te mau kerisetiano faatavaihia i teie faaiteraa e te tahi atu â i muri iho, mai te mau oto pu te huru. I te faarooraahia te oto pu matamua, e au ra e ua roohia te amuiraa faaroo kerisetiano i te ûa paari puai mau. Ua faaite-tahaa-hia ta ˈna hara taparahi taata no te mea ua faaô o ˈna ia ˈna i roto i te mau tamaˈi o te XXraa o te senekele, e ua ite-papu-hia e e mea tano iho â ia tae mai te riri rahi o Iehova i nia ia ˈna. Ua tamau â te pǔpǔ a Ioane o tei tauturuhia i muri iho e te nahoa rahi ia ohipa ia faaroo-noa-hia te oto pu matamua na roto i te hutiraa i te ara-maite-raa o te taata i te mea e i mua i te aro o Iehova e tia ia haamouhia te amuiraa faaroo kerisetiano.—Apokalupo 7:9, 15.

Mai te hoê mouˈa rahi amâ i te auahi

21. Eaha te tupu mai ia faaoto anaˈe te piti o te melahi i ta ˈna pu?

21 “Ua faaoto maira te piti o te melahi i ta ˈna, e mai te mea ua tiria te hoê mouˈa rahi amâ i te auahi i raro i te miti; riro atura te toru o te tufaa o te miti ra ei toto: pohe atura te toru o te tufaa o te mau mea ora i raro i te tai ra; e te toru o te tufaa o te mau pahi ra, pau ihora ïa.” (Apokalupo 8:8, 9) Eaha ta teie hohoˈa riaria mau e faaau ra?

22, 23. (a) Mea papu e eaha te faaotiraa tei itehia mai i muri iho i te faaotoraahia te piti o te pu? (b) Te faahohoˈa ra “te toru o te tuhaa o te miti” i te aha?

22 E taa ohie noa tatou i te reira mai te peu e e hiˈopoa tatou i te ohipa i tupu i te tairururaa a te mau tavini o Iehova i Los Angeles, i Kalifonia (Etats-Unis), i te 18 e tae atu i te 26 no te avaˈe atete 1923. I te mahana maa i te avatea, ua vauvau mai te peretiteni o te Taiete i te oreroraa parau faufaa rahi teie te upoo parau “Te mau mamoe e te mau puaaniho.” Ua faaite maramarama mai oia e te mau “mamoe” o te mau taata aau tae mau ïa e o te parahi i te tuhaa o te Basileia o te Atua e vai ra i nia i te fenua nei. I roto i te hoê faaotiraa i muri noa iho, te hutihia ra te ara-maite-raa i nia i te haavare a te mau “ekalesiatiko apotata e ‘te mau raatira o ta ratou mau nǎnǎ,’ mau taata mana rahi i te pae faanavairaa faufaa e i te pae politita o te ao nei.” Te titau ra oia “i te feia e hinaaro ra i te hau e te oraraa nahonaho maitai e vai ra i roto i te mau ekalesia a te haapaoraa . . . ia faataa ê ratou ia ratou iho mai roto mai i te mau amuiraa faaroo parau-tia ore o tei piihia e te Fatu ra e ‘Babulonia’” e ia ineine noa ratou “i te farii i te mau haamaitairaa o te Basileia o te Atua.”

23 Mea papu e no roto mai ïa teie faaotiraa i te piti o te oto pu. E te feia e haapao i teie poroi, e faataa ê ïa ratou ia ratou iho mai roto mai i te pǔpǔ o te mau “puaaniho” o ta Isaia i faataa na roto i teie mau parau e: “E au râ te taata ino i te miti faaea ore nei; eita roa hoi e ore te hauti; na te reira hoi i faareru i te vari e te repo.” (Isaia 57:20; 17:12, 13) No reira ïa, te faahohoˈa maitai maira te “miti” i te mau taata faaea ore, tauiui noa e te orure hau teie e faahuehue nei e e faataahuri nei i te mau hau. (Hiˈo Apokalupo 13:1.) Ia tae i te hoê mahana eita e ite-faahou-hia teie “miti.” (Apokalupo 21:1) I teie nei râ, na roto i te arai o te piti o te oto pu, te faaite ra Iehova i ta ˈna haavaraa i nia i te toru o te tufaa o taua “miti” ra—te tuhaa hautiuti noa o te huitaata nei e vai ra i roto iho â i te amuiraa faaroo kerisetiano.

24. Te faahohoˈa ra te taoˈa rahi mai te mouˈa amâ i te auahi ra te huru e o tei tiriahia i roto i te miti i te aha?

24 Ua tiriahia te hoê taoˈa rahi e au i te hoê mouˈa amâ i te auahi i roto i taua “miti” ra. I roto i te Bibilia, mea pinepine te mau mouˈa taipe i te faahohoˈahia i te mau faatereraa. No reira, ua faahohoˈahia te Basileia o te Atua i te hoê mouˈa. (Daniela 2:35, 44) Ua faarirohia Babulonia, oire taparahi taata ei “mouˈa ama ra.” (Ieremia 51:25) Area te mouˈa o ta Ioane e ite ra, te amâ noa ra oia i te auahi. Ua tiriahia oia i roto i te miti, e te faataa maitai maira te reira e, i roto e i muri iho i te Tamaˈi rahi Matamua o te ao nei, ua riro te tumu parau no te faatereraa ei aimarôraa fifi rahi i rotopu i te mau taata, i roto iho â râ i te mau fenua no te amuiraa faaroo kerisetiano. I Italia, ua haamau o Mussolini i ta ˈna iho faatereraa haavî. Ua farii popou o Helemani i te faatereraa nazi a Hitler, e i taua taime râ, ua tamata te tahi atu â mau fenua i te tahi mau huru faatereraa totiare e rave rau. Ua tupu te hoê tauiraa rahi i Rusia, i reira te iteraahia mai te Hau communiste matamua i muri aˈe i te orureraa hau a te pǔpǔ rahi a Lénine e ua faaore oia i te mana e te ohipa a te mau upoo faatere a te amuiraa faaroo kerisetiano i roto i taua fenua ra e i mutaa ihora o te hoê teie o ta ratou mau pare etaeta mau.

25. Eaha te mau mea e haapapu ra e ua tamau noâ te tumu parau no nia i te faatereraa i te riro mai ei tumu parau fifi mau i muri iho i te Piti o te Tamaˈi rahi o te ao nei?

25 Ua faaore roa te Piti o te Tamaˈi rahi o te ao nei i te mau tamataraa i te faatereraa haavî a Mussolini e te faatereraa nazi a Hitler, ua riro noa râ te tumu parau no nia i te faatereraa ei tumu parau fifi rahi e au i te auahi ra te huru; ua tamau noa te miti o te huitaata nei i te haamau e i te faataahuri i te mau faatereraa apî orure hau. Mai te matahiti 1945 mai â, ua haamauhia teie mau huru faatereraa i roto e rave rahi mau vahi, i Taina, i Viêt Nam, i Cuba e i Nicaragua ei hiˈoraa. I Heleni, ua haamauhia te hoê faatereraa faehau haavî, e i muri iho topa ˈtura oia. I Kampuchéa (Cambodge), i te tamataraahia te hoê huru faatereraa communiste etaeta mau, ua pohe ïa hau atu i te piti mirioni taata.

26. Mea nafea te “mouˈa rahi amâ i te auahi” i te tamau-noa-raa i te faatupu i te mau are i roto i te miti oia hoi te huitaata nei?

26 Te faatupu noa nei â teie “mouˈa rahi amâ i te auahi” i te mau are i roto i te miti oia hoi te huitaata nei. Te ite-noa-hia ra i Afirika, i te mau fenua Marite, i Asia e i te mau motu no Patitifa te mau aroraa i te pae politita. Te tupu nei te rahiraa o taua mau aroraa ra i roto i te mau fenua o te amuiraa faaroo kerisetiano e i roto i te mau fenua i reira te mau mitionare o te amuiraa faaroo kerisetiano faaitoitoraa i te aroraa politita uˈana. Ua apiti roa ˈtu te tahi mau perebitero katolika i te mau pǔpǔ guérilleros communiste no te aroraa i to ratou pae. I te hoê â taime, i Marite i ropu, te tutava ra te mau pǔpǔ porotetani poro evanelia no te patoiraa ˈtu i te mea o ta ratou e parau ra e “te poiha ino mau e te maha ore” o te mau communistes “i te mana.” Aore roa te hoê noa ˈˈe o taua mau tauiraa taue ra e itehia ra i roto i te miti oia hoi te huitaata nei e nehenehe e hopoi mai i te hau e te ino ore.—Hiˈo Isaia 25:10-12; Tesalonia 1, 5:3.

27. (a) Mea nafea “te toru o te tufaa o te miti” i te riroraa mai mai te toto ra te huru? (b) Mea nafea “te toru o te tufaa o te mau mea ora i raro i te tai” i te poheraa, e eaha tei tupu mai i nia i te “toru o te tufaa o te mau pahi”?

27 Mai ta te piti o te oto pu e faaite ra, ua hara ïa te mau taata o tei faaô ia ratou i roto i te mau orureraa hau e aita hoi ratou i auraro i te Basileia o te Atua i te hara taparahi taata. “Te toru o te tufaa o te miti” teie iho â ra e faahohoˈahia ra i te amuiraa faaroo kerisetiano e ua riro oia mai te toto ra te huru. Te taatoaraa o te mau mea ora e vai ra i roto, ua pohe ïa i mua i te aro o te Atua. Aore te hoê noa ˈˈe o taua mau faanahoraa etaeta mau ra e tere ra mai te pahi ra te huru e ore i te tomo. Auê ïa i te oaoa e i te iteraa te mau mirioni “mamoe” e haapao ra i te oto o te pu e titau ra i te mau mamoe ia faataa ê ia ratou i te feia e turu noa nei â i te here aiˈa e te mau faataheraa toto e rave rahi o taua miti ra!

Ua mairi mai te hoê fetia mai nia mai i te raˈi

28. Eaha tei tupu mai i to te toru o te melahi faaotoraa i ta ˈna pu?

28 “Ua faaoto ihora te toru o te melahi i ta ˈna, ua mairi maira te hoê fetia rahi mai te rǎmǎ ura ra, no nia mai i te raˈi; mairi maira i nia i te toru o te tufaa o te mau anavai ra, e i nia iho i te mau pape pihaa ra: e te iˈoa o taua fetia ra i mairihia o Apesineto ïa: maramara ˈtura te toru o te tufaa o te mau pape ra, mai te apesineto atoa ra ïa, e rave rahi te taata i pohe i te pape no te mea ua maramara.” (Apokalupo 8:10, 11) E tauturu faahou â te tahi atu mau irava o te Bibilia ia tatou ia taa e mea nafea teie mau irava i te tupuraa i te mahana o te Fatu ra.

29. Eaha ta te “fetia rahi mai te rǎmǎ ura ra” te huru e faahohoˈa ra, e no te aha?

29 Ua faahiti-aˈena-hia te parau no te mau fetia taipe e hitu i roto i te mau poroi ta Iesu i faatae atu i na amuiraa e hitu; te faahohoˈa maira te reira i te mau matahiapo faatavaihia e te varua, e o tei haamauhia i nia i te amuiraa. * (Apokalupo 1:20) Taua mau “fetia” ra e tae noa ˈtu i te taatoaraa o te mau kerisetiano faatavaihia, e parahi ïa ratou i te pae varua i nia i te raˈi mai te taime iho â a tapaohia ˈi ratou e te varua moˈa ei haapapuraa i to ratou aiˈa i nia i te raˈi. (Ephesia 2:6, 7) Ua faaara râ te aposetolo Paulo i te mau kerisetiano e e tia mai mai rotopu mai i taua mau “fetia” ra te mau apotata, e mau taata faatupu i te mau pǔpǔ faaroo, e e haavare ratou i te nǎnǎ. (Ohipa 20:29, 30) Tupu maira te taivaraa rahi na roto i teie huru apotata e, ua faatupu mai teie mau matahiapo o tei hiˈa i te pǔpǔ o te taata hara ra, o tei faateitei ia ˈna iho ei atua i nia aˈe i te huitaata nei. (Tesalonia 2, 2:3, 4) Ua tupu te mau faaararaa a Paulo i te itearaahia i te ao nei te upoo faatere o te amuiraa faaroo kerisetiano. Ua faataipe-maitai-hia teie pǔpǔ o te taata hara ra i te “fetia rahi mai te rǎmǎ ura ra” te huru.

30. (a) Eaha ta Isaia e hinaaro ra i te parau i to ˈna faˈiraa e ua mairi mai te arii no Babulonia mai te raˈi mai? (b) Eaha ïa te auraa o te parau e te mairiraa mai nia mai i te raˈi?

30 Te ite ra Ioane i taua fetia ra i te mairiraa mai mai nia mai i te raˈi. Nafea ïa? E taa tatou i te reira ia tuatapapa anaˈe tatou i te ohipa i tupu i nia i te hoê arii no te tau tahito, te arii no Babulonia, e teie ta Isaia i parau atu ia ˈna: “O to oe hoi mairi mai te raˈi mai, e Eilela, e te tamaiti a te poipoi e! o to oe hoi tâpûraahia i raro i te repo, e tei haavîvî i te mau fenua nei e!” (Isaia 14:12) Ua tupu taua parau tohu ra i to te mau nuu a Kuro faataahuriraa ia Babulonia e i te topa-taue-raa te arii mai nia mai i to ˈna tiaraa faatere o te ao nei na roto i te hoê pau haama mau. No reira ïa, e nehenehe e faaauhia te mairiraa mai nia mai i te raˈi i te ereraa i te hoê tiaraa teitei e te toparaa i roto i te haama rahi.

31. (a) I anafea te mau melo o te upoo faatere o te amuiraa faaroo kerisetiano i te mairiraa mai nia mai i te hoê tiaraa ‘i nia i te raˈi’? (b) Mea nafea te mau pape ta te upoo faatere haapaoraa i horoa i te riroraa ei “apesineto,” e eaha tei itehia mai i nia i te taata e rave rahi?

31 I to te upoo faatere o te amuiraa faaroo kerisetiano taivaraa, na roto i te faarueraa i te kerisetianoraa mau, ua mairi mai ïa ratou mai nia mai i te tiaraa teitei ‘i nia i te raˈi’ o ta Paulo i parau i roto i te Ephesia 2:6, 7. Aita ratou i horoa i te mau pape viivii ore o te parau mau, ua horoa râ ratou i te “apesineto,” te mau parau haavare maramara, mai te mau haapiiraa no nia i te po auahi, te vahi tamâraa, te Toru Tahi e i te manaˈo e ua faataa-aˈena-hia te oraraa o te taata; ua aratai atoa ratou i te mau nunaa i roto i te tamaˈi na roto i te oreraa e faariro i te mau taata ei mau tavini haerea maitai no te Atua. Eaha ïa te itehia mai? Te feia tei tiaturi i teie mau parau haavare ua taero ïa ratou i te pae varua. Hoê â ïa to ratou hopea e to te mau Iseraela taiva o te tau no Ieremia, e teie ta Iehova i parau atu ia ratou: “Inaha, e faaamu vau ia ratou i te raau maramara [apesineto], e ho atu vau i te pape maramara [taero] na ratou ei inuraa; no te mea, na te mau peropheta i Ierusalema te revaraa ˈtu te parau ino e ati aˈenei te fenua atoa nei.”—Ieremia 9:15; 23:15.

32. I anafea te papuraahia e ua mairi te upoo faatere o te amuiraa faaroo kerisetiano mai nia mai i te raˈi i te pae varua, e i anafea te faaiteraahia e ua topa mau oia?

32 I te mea e ua mairi mai te upoo faatere o te amuiraa faaroo kerisetiano mai te raˈi mai i te pae varua, ua ite-maitai-hia te reira i te matahiti 1919. I taua matahiti ra, aita ïa i pûpûhia ˈtu te mau faufaa o te Basileia ia ˈna ra, maoti ra i te toea iti o te mau kerisetiano faatavaihia. (Mataio 24:45-47) E mai te matahiti 1922, ua ite-papu-hia teie toparaa i to te pǔpǔ o te mau kerisetiano faaite-tahaa-faahou-raa i te mau hape o te upoo faatere o te amuiraa faaroo kerisetiano.

33. Eaha te mau hape a te upoo faatere o te amuiraa faaroo kerisetiano o tei faaite-tahaa-hia i te matahiti 1924, i te tairururaa no Columbus (Etats-Unis)?

33 No nia i te reira, ua vauvauhia te hoê faaiteraa faahiahia mau i te tairururaa i Columbus (Etats-Unis), i te 20 e tae atu i te 27 o te avaˈe tiurai 1924, tairururaa o ta te vea Te Tau Auro i faataa mai “te tairururaa rahi roa ˈˈe i faanahohia e te Feia haapii i te Bibilia.” Mea papu e ua fariihia i raro aˈe i te aratairaa a te melahi e faaoto ra i te toru o te pu, te hoê faaotiraa puai mau. I muri iho ua neneihia teie faaotiraa na roto i te hoê papai rii e teie te iˈoa Parau faahaparaa i te upoo faatere haapaoraa, e ua operehia e 50 mirioni mau papai rii e te vai ra i roto teie upoo parau: “Te patoi ra te Huaai i tǎpǔhia mai i te huaai o te ophi.” Te faahapa etaeta ra teie parau i te upoo faatere o te amuiraa faaroo kerisetiano i te mea e ua rave ratou i te mau tiaraa faaroo faaahaaha, ua horoa ratou no te feia mana i te pae tapihooraa e i te pae politita te parahiraa matamua i rotopu i ta ˈna mau melo, ua haafaahiahia ratou ia ratou iho i mua i te taata e aita ratou i farii e poro i te poroi no nia i te Basileia o te Mesia i te taata. Te haafaaufaa ra oia i te mea e te titau maira Iehova i te mau kerisetiano atoa o tei pûpû ia ratou iho no ˈna ia faaite i “te mahana tahooraa na to tatou Atua; e ia haamahanahana i te feia i imi ra.”—Isaia 61:2.

34, 35. (a) Eaha tei tupu mai i nia i te mana e te ohipa a te upoo faatere haapaoraa i to te toru o te melahi faaotoraa i ta ˈna pu? (b) Eaha te hopea o te upoo faatere o te amuiraa faaroo kerisetiano?

34 I to te toru o te melahi faaotoraa i ta ˈna pu, mai reira mai, ua topa tamau noa te mana o te mau ekalesiatiko i nia i te huitaata nei, e i teie nei, mea iti roa i rotopu ia ratou e amo faahou ra i te mana mai to te atua ra te huru o tei pûpûhia ˈtu hoi no te upoo faatere haapaoraa i te roaraa o te mau senekele i mahemo aˈenei. Na roto i te pororaa a te mau Ite no Iehova ua taa e rave rahi mau taata e te rahiraa o te mau haapiiraa a te upoo faatere haapaoraa e mea taero ïa i te pae varua—e “apesineto” ïa. Hau atu i te reira, i te mau fenua i te pae apatoerau no Europa, aita ïa to te mau ekalesiatiko e mana faahou, e i te rahiraa o te mau fenua no Europa Hitia o te râ, e i te fenua Taina atoa, te taotia etaeta nei te hau i ta ratou ohipa. I roto i te mau fenua katolika no Europa e no Marite, ua haaviivii ratou i to ratou roo na roto i te haerea faufau i te pae faanavairaa faufaa, politita e i te pae morare. Mai teie atu nei, e haere noa ratou i te inoraa, no te mea ua fatata ratou i te ite i te hoê â hopea e to te mau melo atoa o te haapaoraa hape.—Apokalupo 18:21; 19:2.

35 Te faatae noa nei â Iehova i te mau pohe i nia i te amuiraa faaroo kerisetiano. E hiˈopoa na tatou i te ohipa e tupu mai i muri iho i te maha o te oto pu.

Te pouri!

36. Eaha tei tupu mai i to te maha o te melahi faaotoraa i ta ˈna pu?

36 “Ua faaoto ihora te maha o te melahi i ta ˈna, tairihia ihora te toru o te tufaa o te mahana, e te toru o te tufaa o te marama, e te toru o te tufaa o te mau fetia; pouri ihora te toru o te tufaa ia ratou ra, aita ra te toru o te tufaa o te maramarama o te ao nei i te anaanaraa mai, e to te po atoa ra hoi.” (Apokalupo 8:12) Ua faatopa te iva o te pohe ia Aiphiti i roto i te pouri mau. (Exodo 10:21-29) Eaha râ ïa teie huru pouri e haafifi nei i te huitaata i te XXraa o te senekele?

37. Ua faaau te aposetolo Petero raua o Paulo i te huru pae varua o te feia e ere no roto mai i te amuiraa kerisetiano i te aha?

37 Ua parau te aposetolo Petero i ta ˈna mau hoa e tei roto hoi ratou i te pouri i te pae varua hou a riro mai ai ratou ei mau kerisetiano. (Petero 1, 2:9) Ua faahiti atoa o Paulo i te parau no te “pouri” no te faataaraa i te huru pae varua o te feia e ere no roto mai i te amuiraa kerisetiano. (Ephesia 5:8; 6:12; Kolosa 1:13; Tesalonia 1, 5:4, 5) Eaha râ te nehenehe e parauhia no te mau melo o te amuiraa faaroo kerisetiano e faahua parau ra e te tiaturi ra ratou i te Atua e te farii ra ratou ia Iesu ei Faaora no ratou?

38. I to ˈna faaotoraa i te pu, eaha ïa ta te maha o te melahi e faaite ra no nia i te “maramarama” no ǒ mai i te amuiraa faaroo kerisetiano?

38 Ua parau Iesu e e itehia te mau kerisetiano mau i ta ratou mau hotu e e rave rahi mau taata o tei faahua e e pǐpǐ ratou na ˈna e ‘mau taata faatura ore râ ratou i te ture.’ (Mataio 7:15-23) Eita te taata e hiˈopoa ra i te mau hotu o te toru o te tufaa o te ao nei, oia hoi te amuiraa faaroo kerisetiano, e nehenehe e patoi i te mea e te perehahu ra o ˈna i roto i te pouri taotao i te pae varua. (Korinetia 2, 4:4) E hau atu o ˈna i te faahapahia no te mea te parau ra oia e e kerisetiano o ˈna. E mea tano iho â ïa ia faaoto te maha o te melahi i ta ˈna pu no te faaiteraa e te “maramarama” o te amuiraa faaroo kerisetiano e pouri ïa e no Babulonia mai te tumu no to ˈna “maramarama,” e ere no roto i te kerisetiano.—Mareko 13:22, 23; Timoteo 2, 4:3, 4.

39. (a) Mea nafea te faaotiraa tei fariihia i te tairururaa i tupu i te matahiti 1925 e faataa ra i te maramarama haavare ta te amuiraa faaroo kerisetiano e horoa ra? (b) Mea nafea te mau hape o te amuiraa faaroo kerisetiano i te faaite-faahou-raahia i te matahiti 1955?

39 Ia au i teie faaiteraa i nia i te raˈi, i te 29 no atete 1925, ua putuputu mai e rave rahi mau tavini o te Atua i Indianapolis (Etats-Unis) e ua farii ratou i te hoê faaotiraa etaeta mau o tei piihia “Poroi no te tiaturiraa.” Ua nenei-atoa-hia te reira i nia i te hoê papai rii e ua operehia e 50 mirioni mau papai rii na roto e rave rahi mau reo. Te faahiti ra teie faaotiraa i te parau no te maramarama haavare no ǒ mai i te mau taata hoo nounou, te mau tia politita e te upoo faatere haapaoraa, e no reira hoi ‘te mau nunaa i topa ˈi i roto i te pouri.’ Taa ê atu i te reira, te faahanahana ra oia i te Basileia o te Atua ei tiaturiraa hoê roa e te parau mau ia noaa mai “te hau, te oraraa fanaˈo, te oraora-maitai-raa, te ora, te tiamâraa e te oaoaraa mure ore.” E tia i teie pǔpǔ iti kerisetiano faatavaihia ia faaite i te itoito no te faaiteraa i teie mau poroi e faahapa ra i te faanahoraa rahi mau oia hoi te amuiraa faaroo kerisetiano. Mai te mau matahiti 20 e tae roa mai i teie nei, ua na reira noa ïa oia. E ere i te mea maoro i teie nei, i te matahiti 1955, ua faaite tahaa faahou â teie pǔpǔ i te mau hape o te upoo faatere haapaoraa na roto i te opereraa i roto i te ao nei e na roto e rave rahi mau reo te hoê vea iti teie te iˈoa O vai “te maramarama o te ao nei”—te amuiraa faaroo kerisetiano aore ra te kerisetianoraa? I teie nei mahana, no te rahi o te haavare a te amuiraa faaroo kerisetiano e taa oioi noa ïa te taata iho i te reira. Aita râ te mau tavini o Iehova i faaea i te faaite i to ˈna huru mau: te hoê basileia no te pouri.

Te hoê aeto e maue ra

40. Ua faaau na oto pu e maha i te amuiraa faaroo kerisetiano i te aha?

40 Ua faaite papu maitai na oto pu matamua e maha i te mea e ua ano e ua fatata roa te amuiraa faaroo kerisetiano i te pohe. Ua faaite tahaa ratou e roohia iho â to ˈna tuhaa “fenua” i te haavaraa a Iehova, e tia ˈi. Te faaite atoa ra ratou e te mau faatereraa orure hau atoa i roto i te mau fenua o ta ˈna e faatere ra, e i roto i te tahi atu â mau vahi, te patoi ra ïa ratou i te oraraa pae varua atoa. Ua faaite tahaa ratou e ua topa ta ˈna upoo faatere haapaoraa, e ua faaite ratou i te taatoaraa i to ˈna pouri taotao i te pae varua. Oia mau, o te amuiraa faaroo kerisetiano te tuhaa o te amuiraa o te mau mea a Satani o te tia mau ia faautuahia.

41. Eaha ta Ioane e ite ra e e faaroo ra i te hoê faatupuaraa poto noa i roto i te mau faaotoraa pu?

41 Eaha ˈtu â te tahi mau mea o te tia ia faaitehia? Na mua ˈˈe râ tatou e ite ai i te pahonoraa i teie uiraa, ua tupu maira te hoê faatupuaraa poto noa i roto i te mau faaotoraa pu. Te na ô ra Ioane e: “Ua hiˈo atura vau i te hoê melahi [aeto] i te maueraa na ropu i te reva nei, e te pii-hua-raa te reo e, E pohe, e pohe, e pohe to te feia e parahi i te ao nei i te oto hoi o te pu o na melahi tootoru e fatata i te oto nei.”—Apokalupo 8:13.

42. Eaha râ ta te aeto e maue ra e faahohoˈa ra, e eaha te poroi ta ˈna e faaite ra?

42 Te maue ra teie aeto na ropu i te reva e nehenehe ïa te mau taata no te hoê tuhaa fenua rahi e ite atu ia ˈna. E nau mata faahiahia mau to ˈna no te hiˈo i te atea ê. (Ioba 39:29) Ua faahohoˈahia te hoê o te mau mea ora e maha, te mau kerubi e haaati ra i te terono o te Atua mai te hoê aeto e maue ra. (Apokalupo 4:6, 7) Ahiri teie aeto e faahitihia ra o taua kerubi ra ïa e aore ra o te tahi noa o te mau tavini o te Atua o te nehenehe e hiˈo i te atea roa, area râ, te pii hua ra oia i teie poroi puai mau e: ‘E ati, e ati, e ati’! Ia haapao ïa te mau taata o te fenua nei i te reira e tia ˈi, a faaroo-noa-hia ˈi te oto o na pu tootoru e toe ra, e ua taaihia ratou tataitahi i te hoê o taua mau ati ra!

[Nota i raro i te api]

^ Taa ê atu i te reira, mai ta te Apokalupo 7:16 e faataa ra, aita ïa te nahoa rahi e faaruru ra i te ahu veavea o te riri o Iehova.

^ Te faahohoˈa ra na fetia e hitu e vai ra i roto i te rima atau o Iesu i te mau tiaau faatavaihia o te amuiraa kerisetiano; area râ, i teie nei mahana, no roto mai ïa te mau matahiapo o te 55 000 amuiraa e tiahapa o te ao nei i te nahoa rahi. (Apokalupo 1:16; 7:9) Eaha ïa to ratou tiaraa? I te mea e na te varua moˈa e haamau ia ratou na roto i te arai o te pǔpǔ faatavaihia o te tavini haapao maitai e te paari, e nehenehe ïa e parauhia e tei raro aˈe ratou i te rima atau, i raro aˈe ïa i te aratairaa a Iesu, no te mea e mau tiai mamoe atoa ratou. (Isaia 61:5, 6; Ohipa 20:28) Te turu ra ratou i “na fetia e hitu ra” na roto i te ohipa o ta ratou e rave ra i te vahi e aita e vai ra te mau Ite faatavaihia e faaî nei i te mau titauraa o te mau tiaau.

[Uiraa haapiiraa]

[Tapura i te api 139]

Te mau pape a te amuiraa faaroo kerisetiano: e apesineto ïa

Te mau tiaturiraa e te haerea Ta te Bibilia e haapii mau nei

o te amuiraa faaroo kerisetiano

Aita to te iˈoa o te Atua e Ua pure Iesu ia faaraahia

faufaa aˈe: “Te faaohiparaa i te te iˈoa o te Atua. Ua parau

hoê iˈoa no te faataa i te Atua Petero e: “O te tiaoro i te

hoê roa . . . eita ïa e tuati e Fatu [Iehova] ra, e ora ïa.”

te faaroo o te Ekalesia (Ohipa 2:21; Ioela 2:32;

kerisetiano o te ao nei.” Mataio 6:9; Exodo 6:3;

(Omuaraa parau no te Revised Apokalupo 4:11; 15:3; 19:6)

Standard Version)

E Toru Tahi te Atua: “E Atua Te parau nei te Bibilia no nia

te Metua, e Atua te Tamaiti, ia Iehova e mea teitei aˈe

e Atua te Varua Moˈa, area râ, o ˈna ia Iesu, e o oia te Atua

aita e vai ra e toru Atua, e te upoo o te Mesia.

hoê noa râ Atua.” (The Catholic (Ioane 14:28; 20:17;

Encyclopedia, neneihia i te Korinetia 1, 11:3) Te varua

matahiti 1912) moˈa, o te puai ohipa ïa

o te Atua. (Mataio 3:11;

Luka 1:41; Ohipa 2:4)

E mea pohe ore te nephe taata nei: E nephe te taata. I te

“Ia pohe anaˈe te taata, e taa ê poheraa, eita ïa te nephe

ïa to ˈna nephe e to ˈna tino. e feruri, e ohipa faahou, e e

E pe . . . to ˈna tino . . . hoˈi oia i te repo no reira

Te nephe taata râ, eita ïa e mai hoi oia. (Genese 2:7;

pohe.” (To muri aˈe i te poheraa Ge 3:19; Salamo 146:3, 4;

[beretane], buka katolika) Koheleta 3:19, 20; 9:5, 10;

Ezekiela 18:4, 20)

E faautuahia te feia iino i muri Te utua o te hara, o te pohe

aˈe i te poheraa i roto i te po ïa, eiaha râ te ora i roto

auahi: “Ia au i te tutuu i te mau haamauiuiraa.

kerisetiano, e vahi ahoaho e te (Roma 6:23) Tei roto te feia

mauiui mure ore ïa te po auahi.” pohe i te hoê huru

(The World Book Encyclopedia, ite-ore-roa-raa i roto ia hade

neneihia i te matahiti 1987) (Hadès, Schéol), i reira ratou

e faaea ˈi ma te tiai i te

tia-faahou-raa. (Salamo 89:48;

Ioane 5:28, 29; 11:24, 25;

Apokalupo 20:13, 14)

“Te tiaraa Arai vahine e tano ïa Te arai hoê roa i rotopu

no te Paretenia Moˈa.” i te Atua e te mau taata,

(Titionare Katolika apî o Iesu ïa. (Ioane 14:6;

[beretane], neneihia i te Timoteo 1, 2:5; Hebera 9:15;

matahiti 1967) 12:24)

E tia ia bapetizohia te mau aiu Te bapetizoraa no te feia ïa

aruaru: “Mai te haamataraa mai o tei riro mai ei pǐpǐ no Iesu

iho â, ua rave te Ekalesia i te e o tei haapii i te auraro

oroˈa moˈa no te bapezitoraa i i ta ˈna mau faaueraa. No te

te mau aiu aruaru. Aita noa oia faaîraa i te mau titauraa no

i faariro i teie ohipa ei mea te bapetizoraa, e tia ïa ia

tano, ua faariro râ oia i te taa maitai ratou i te auraa o

reira ei mea titau-roa-hia no te Parau a te Atua e ia

te ora.” (Titionare katolika apî faaohipa i te faaroo.

[beretane], neneihia i te (Mataio 28:19, 20;

matahiti 1967) Luka 3:21-23; Ohipa 8:35, 36)

Te rahiraa o te mau Ekalesia, Te mau kerisetiano matamua

ua tatuhaahia ïa na roto e piti atoa e mau tavini ïa e te poro

pǔpǔ: Te feia haere pure e te ra ratou i te parau apî

upoo faatere haapaoraa o te maitai. (Ohipa 2:17, 18;

tavini ra i te feia haere pure. Roma 10:10-13; 16:1) E tia i

I te rahiraa o te taime, e te hoê kerisetiano ia ‘horoa

aufauhia te mau ekalesiatiko no ma te tamoni ore,’ e eiaha râ

ta ratou taviniraa e e ia aufauhia mai o ˈna.

faateiteihia ratou i nia aˈe (Mataio 10:7, 8) Ua opani

i te feia haere pure noa na roto etaeta roa Iesu i ta ˈna mau

i te horoaraa no ratou te mau pǐpǐ ia rave i te mau tiaraa

tiaraa mai te “Taata faaturahia,” faaroo. (Mataio 6:2; 23:2-12;

“Metua,” aore ra “Taata hau Petero 1, 5:1-3)

roa ˈˈe i te teitei.”

E ravehia te mau hohoˈa, te mau E tia i te mau kerisetiano ia

hohoˈa moˈa penihia e te maue ê i te mau huru

satauro no te haamoriraa: “Te haamoriraa idolo atoa, e eiaha

mau hohoˈa . . . no te Kirito, roa ˈtu e haamori i te Atua

no te Paretenia Metua vahine na roto i te arai o te mau

no te Atua e te tahi atu mau hohoˈa. (Exodo 20:4, 5;

taata moˈa e tia . . . ia Korinetia 1, 10:14;

faahereherehia ratou i roto i Ioane 1, 5:21) Eita ratou e

te mau fare pureraa e e tia ia haamori i te Atua i te haerea

horoahia te tura e te hanahana ite mata, ma te varua râ e

e au no ratou.” (Faˈiraa parau te parau mau. (Ioane 4:23, 24;

no te Apooraa epikopo no Trente Korinetia 2, 5:7)

[1545-1563])

E haapiihia te feia haere pure e Ua poro Iesu i te Basileia o

e tupu te mau opuaraa a te te Atua, eiaha râ i te hoê noa

Atua na roto i te arai o te ˈtu faanahoraa politita ei

politita. Ua faˈi te karadina tiaturiraa no te huitaata nei.

ra o Spellman, e ua pohe hoi (Mataio 4:23; 6:9, 10) Aita

oia i teie nei, e: “Te vai ra oia i farii i te faaô ia ˈna i

hoê anaˈe iho eˈa o te aratai roto i te ohipa politita.

i te hau . . . , te eˈa aano (Ioane 6:14, 15) I te mea e e

o te faatereraa demotaratia.” ere to ˈna basileia i to teie

Te vauvau nei te mau ravea nei ao, eita atoa ïa ta ˈna

haapurororaa parau apî i to te mau pǐpǐ e faaô ia ratou i

haapaoraa faaôraa ia ˈna i roto roto i teie nei ao.

i te mau ohipa politita o te (Ioane 18:36; 17:16) Ua faaara

ao nei (e tae roa ˈtu i roto i Iakobo i te mau kerisetiano

te mau faataahuriraa hau) e i eiaha ratou ia riro mai ei hoa

te mea e te turu ra oia i te no teie nei ao. (Iakobo 4:4)

O.N.U. [Te mau Hau Amui],

faanahoraa o ta ˈna e parau ra

e oia “te tiaturiraa hopea roa

no te tahoêraa e te hau.”

[Hohoˈa i te api 132]

I te vahiraahia na tapao taati e hitu, o te mau oto pu e hitu ïa to muri iho

[Hohoˈa i te api 140]

“Te hoê faatihaehaeraa tei tuuhia ˈtu i mua i te mau faatere o te ao nei.” (1922)

Ua huti teie faaotiraa i te ara-maite-raa i nia i te pohe o ta Iehova e faatae mai i nia i “te fenua”

[Hohoˈa i te api 140]

“Te hoê faaararaa no te mau kerisetiano atoa.” (1923)

Ua faaite teie faaotiraa i te haavaraa faautuaraa a Iehova i nia i “te toru o te tufaa o te miti”

[Hohoˈa i te api 141]

“Parau faahaparaa i te upoo faatere haapaoraa.” (1924)

Ua taururu te opere-rahi-raahia teie papai rii ia ite te mau taata e ua topa te “fetia,” oia hoi te upoo faatere o te amuiraa faaroo kerisetiano

[Hohoˈa i te api 141]

“Poroi no te tiaturiraa” (1925)

Na roto i teie faaotiraa etaeta mau ua itehia te mau pu o te maramarama o te amuiraa faaroo kerisetiano e mau pu ïa no roto mai i te pouri